7,853 matches
-
părinții; peisaj; pitoresc; plai; poluare; pomi; populat; port național; poveste; primire; priveliște; proști; Punghina; pustietate; puțină lume; rai; raion; regiune; reședință; ruralitate; sarmale; sat; satelit; sănătate; sărac; sărăcăcios; sătuc; sătul; spulber; stabilitate; sub pădure; tăcere; teren; termopane; treabă; trecut; țăranii; țigani; urît; viață; village; viteaz; vorbe/bîrfe (1); 793/227/84/143/0 sămînță: viață (38); floare (33); rod (31); roadă (27); soarelui (27); plantă (26); grîu (24); fruct (21); floarea-soarelui (19); bob (18); boabe (16); dovleac (13); început (13); pămînt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
priză; Puss in boots; puteri; responsabil; robie; sat; sclavism; secret; servitor; severitate; sigur pe sine; siguranță; sine; soț; stăpînă; sufletist; superior; supremație; sus; nu știu; tataia; tată; teamă; pe tine; tiranie; tortură; a tot avut; totul; tren; trist; tu; tutore; țigan; ură; de urmat; urs; vechi; vecin; viață; pe viață; violent; violență; viteaz; voință(1); 758/236/72/164/0 stea:cer(156); lumină(68); astru(43); dorință(35); luceafăr(34); lună(34); noapte(34); căzătoare(30); strălucire(26); strălucitoare(20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
străinătate(6); turist(6); neîncredere(5); oaspete(5); singur(5); bun(4); englez(4); indiferență(4); neam(4); negru(4); pericol(4); rece(4); stranier(4); altcineva(3); aproape(3); eu(3); francez(3); intrus(3); Italia(3); țară(3); țigan(3); altă țară (2); altul(2); amic(2); apatrid(2); bogat(2); de tot(2); depărtare(2); dor(2); dubios(2); emigrant(2); imigrant(2); indiferent(2); informație(2); internațional(2); în noapte(2); înstrăinat(2); localnic(2); mister(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scîrbă; sec; semn; sentiment; sex; silă; sincer; singur; slab; soartă; sobru; speranță; sperios; spiritual; spîn; spînu; spus; stigmatizat; straniu; străină; stricat; strîmb; subiectivitate; la suflet; sufletist; supărare; șarpe; școală; șerpi; șoarece; șoarecele; șobolan; tare; tată; teamă; tiran; tocilar; trăsături; tricou; țigan; țipătură; umilit; unic; ură; vedenie; verde; vesel; viață; vînt; vopsea; vorbe; vorbește; vorbitor; vreme friguroasă; vulnerabil; zace; zălud; zîmbet (1); 782/335/79/256/0 ușă: intrare (100); casă (62); deschisă (48); ieșire (47); poartă (40); clanță (34); lemn (34
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
eu (2); familia (2); Florin Salam (2); interesant (2); mama (2); maximă (2); morală (2); moralitate (2); moștenire (2); mult (2); multă (2); neprețuit (2); nimic (2); nu (2); omenie (2); de preț (2); reputație (2); sens (2); sumă (2); țigan (2); non-valoare (2); valoros (2); n-are; artistică; Baia Mare; bancnotă; de bani; banul; bogății; bună; bunăstare; calități; cantitate; caracter; ceapă; cercel; cîntar; clopot; competențe; comportament; confiscat de țigani; copac; copiii; coroană; cosmică; costisitor; credință; culoare; cunoștințe; curs; da!; dar; delicat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); omenie (2); de preț (2); reputație (2); sens (2); sumă (2); țigan (2); non-valoare (2); valoros (2); n-are; artistică; Baia Mare; bancnotă; de bani; banul; bogății; bună; bunăstare; calități; cantitate; caracter; ceapă; cercel; cîntar; clopot; competențe; comportament; confiscat de țigani; copac; copiii; coroană; cosmică; costisitor; credință; culoare; cunoștințe; curs; da!; dar; delicat; determinant; determinare; diamante; diplomă; dragoste; economie; Eminescu; etalon; evidență; experiență; expresie; facultate; faimă; floare; grade; grai; grasă; grijă; ieftin; îmbogățit sufletește; imensă; impresie; incontestabilă; inegalabil; inestimabil; inestimabilă; ingenios
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nădejde; prietena mea; prietene; prietenul de la etajul 10; profit; proști; pușcă; rar; răutăcios; răutate; respect; sărat; sătean; scurt; secret; sfadă; Simona; simpatic; simpatie; social; stimă; stînga; stradă; sufletist; susținere; șef de casă; tanti; telenovelă; tînăr; tip; trădător; turnător; la țară; țigan; ură; vaccin; vecinătate; verișor; vesel; veselie; viață; violență; vînător; vorbă; vorbe; vrăjmaș; a vrea; zahăr (1); 795/246/75/171/1 vedea: ochi (161); privi (42); observa (32); ochelari (25); orb (18); zări (17); bine (16); a privi (15); lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
persoană; piatră; piel; pîine; pisălog; politician; Ponta; porc; prieten fals; pungă; refuză; repugnant; repulsie; riduri; românul; scîrbos; scoțian; scump; silă; soacră; soțul; stimă; a strînge; șmecher; fără suflet; supărat; sus; tăcut; tata; terminal; timp; tipologie; trăsătură; trist; tristețe; tu; țăran; țigani; ultimul; ură; vecinii; vecinul; viață; viciu; virgină; vorbă; zgîră (1); 774/234/ 56/178/0 zi: noapte (184); lumină (168); soare (81); timp (25); frumoasă (21); ore (14); lungă (13); viață (13); bună (8); dată (8); început (8); spune (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
era ipotecată, experimentul a fost întrerupt din cauza scoaterii ei la mezat, dar figura lui Bălăceanu, atât de controversată, nu poate fi lăsată uitării, cu toate minusurile sale. În fond, care boier ar mai fi acceptat, la 1835, să-și elibereze țiganii și să-i transforme în „soți agronomi”, făcându-și-i egali și locuind cu ei sub același acoperiș? Z. Ornea, după ce examinează părerile pro și contra emise de diferiți contemporani și exegeți ulteriori asupra acestui colaborator al lui T. Diamant
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
că de aceea a și fost adoptată aici și corespundea scopului asociației, de reunire a priceperilor și talentelor pentru un scop comun. Principalul câștig dobândit aici a fost, socotim noi, acest efort de instruire a tuturor membrilor comunității (inclusiv a țiganilor eliberați), „un act esențialmente umanitar” (Cojocaru, Ornea, 1966, p. 157), nemaiîntâlnit până atunci în țările române, act ce rezervă înfăptuirilor de la Scăieni un loc aparte în istoria luptei pentru progres social și cultural, pentru școală și instrucție în țara noastră
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pe dos, pe care Cioran o deplânge, dar de care, finalmente, se agață. Nu întâmplător, se simte congener evreilor, pe care îi admiră și pentru umorul lor. „Există doar două popoare care au un umor profund, semnificativ, fascinant: evreii și țiganii. Două popoare dezrădăcinate, rătăcitoare. Asta aruncă o lumină asupra esenței umorului” (III, 24). El însuși dezrădăcinat și rătăcitor, în absența ființei pe care o caută cu disperare, Cioran se salvează prin umor, căruia îi explorează nu doar fața nihilistă, ci
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
prea pare să aibă importanță și nici vreun efect de vreme ce peste toate se ridică o uriașă sticlă de Coca-Cola. Și atât. Constantin Popa Personajele: Octav Groparul Mona Marieta Costache Matei Preotul Dascălul Securistul Femeia în doliu Doctorul Turistul scoțian Nae Țigani (trei care vor juca și rolurile fantomelor) PARTEA ÎNTÎI (Două treimi din scenă sunt separate de a treia printr-un gard de lemn printre ale cărui șipci se pot vedea, are și o spărtură prin care se va circula -, în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
el o sacoșă, fie că are ceva în ea fie că nu; intră prin spărtura din gard și odată ajuns lîngă cort scoate cîte ceva din sacoșă și mănîncă) Domnule, ai s-ajungi să n-ai ce mînca în cimitir...! Țiganii ăștia-s de groaza lumii! Dacă eu, vorba aia, care-s gropar titular, abia apuc să pun mîna pe-oleacă de pomană, atunci ce să mai zici de-un nevoiaș, de-un bătrîn, de-un copil...! De groaza lumii nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rog! De fapt eu aș vrea să plec. Marieta: Păi nu-i așa? Că mă-ntreabă lumea că de ce-ai plecat, că unde-ai plecat... Și eu ce să spun! Să le spun că stai într-un cort ca țiganii... la marginea cimitirului... Spune și tu, Mona, dacă ăsta-i un om normal! Octav: Las-o pe Mona în pace! Marieta: Că de asta ți-am trimis doctorul! Și tu îl iei peste picior?! Octav: Păi nu l-ai trimis
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rîsete) Costache: Care mere, măi neastîmpăraților! Octav, ce-i cu ăștia pe aici? Octav: (apropiindu-se de gard) Băieți, hai, azi teiul nu face mere... Încercați mîine, hai! (musafirii rîd fără să se mai ferească, scutură copacul și apoi pleacă) Țiganii noștri cei de toate zilele... Caută mere în tei... Mona: Octav, eu, totuși, aș vrea să plec... Văd că ești cam aglomerat azi... Octav: Păi azi e zi de vizită... Mai rămîi... te rog. Nu-l deranjezi pe tata... Nici
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să știi că nu merg găinile fripte date peste groapă... NU merg. Degeaba am băgat noi inovația asta... Oamenii vor găini vii... Astea fripte aduc numai necazuri... pofte... n-o mai apucă nici dascălii, nici groparii... dispar direct în sacoșele țiganilor... Și n-ai ce să le faci! Și zici că mai ai una? Octav: La dispoziția dumneavoastră. (aduce găina) Mujdei nu ținem... Puțin muștar dacă doriți... muștar vietnamez... fabricat în Turcia, livrat de o firmă olandeză și falsificat în România
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
destul... Gata! F1:Vai, vai, vai, om viu...! Gata! Tilică, n-auzi ce-ți spun eu! Tilică: Păi tu nu știi că fantomele nu aud...! F1: Cînd ți-oi da eu ție o fantomă...! Gata! Omul viu e ca lumea... (țiganii bagă în sac fără milă) Bă, voi n-auziți! Octav: (înfuriat, se repede asupra țiganilor, le rupe cearceafurile, le smulge sacii, dă în dreapta și-n stînga...) Fir-ați ai dracu' de țigani nenorociți... etc. F1: Ei, om viu, dai în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
eu! Tilică: Păi tu nu știi că fantomele nu aud...! F1: Cînd ți-oi da eu ție o fantomă...! Gata! Omul viu e ca lumea... (țiganii bagă în sac fără milă) Bă, voi n-auziți! Octav: (înfuriat, se repede asupra țiganilor, le rupe cearceafurile, le smulge sacii, dă în dreapta și-n stînga...) Fir-ați ai dracu' de țigani nenorociți... etc. F1: Ei, om viu, dai în niște amărîte de fantome... (sare și el pe Octav care încasează zdravăn; groparul se scoală
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o fantomă...! Gata! Omul viu e ca lumea... (țiganii bagă în sac fără milă) Bă, voi n-auziți! Octav: (înfuriat, se repede asupra țiganilor, le rupe cearceafurile, le smulge sacii, dă în dreapta și-n stînga...) Fir-ați ai dracu' de țigani nenorociți... etc. F1: Ei, om viu, dai în niște amărîte de fantome... (sare și el pe Octav care încasează zdravăn; groparul se scoală fără prea mare grabă, aplică niște lovituri cu o măiestrie surprinzătoare și lichidează agresorul; țiganii fug, bolborosind
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dracu' de țigani nenorociți... etc. F1: Ei, om viu, dai în niște amărîte de fantome... (sare și el pe Octav care încasează zdravăn; groparul se scoală fără prea mare grabă, aplică niște lovituri cu o măiestrie surprinzătoare și lichidează agresorul; țiganii fug, bolborosind, înjurînd și amenințînd: "Gura mă-ti de gropar hodorogit, te dai Brusli! Lasă că-ți facem noi felul... mă, să-ți faci groapă, că de restul avem noi grijă, gura mă-ti de vagabond! Și tu, mă negustor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la programul cu fantome, avea ce vedea... Hm! I-ai dat gata... una-două! Ești dat naibii! Mereu ești o surpriză...! Groparul: Ca să nu mă plictisesc... Octav: Ce cont ai tu la mine..., da mă-ntreb ce cont ai acum la țigani...! Groparul: Lasă că nici tu nu-l ai mai gol... Octav:...Bruce Lee...! Groparul: În pușcărie aveam un general care avea pasiunea... și cinismul de a-și imagina meniuri... și de a ni le spune... Groaznic! Și mai era unul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
inventar stocul de marfă nu se prea potrivește cu încasările. Octav: Adică?! Marieta: Adică vînzare mare, încasări mici... Octav: Ei, o fi vorba de contul meu... al lui Socrate... Ca să nu mai vorbim de tributul pe care și-l iau țiganii... Matei: Atunci să-ți punem un body... Octav: Nu-i nevoie... am body guardul meu (arată spre gropar) Da degeaba! Costache: Eu am spus că noaptea trebuie strînsă marfa. Octav: Da?! Și cine s-o strîngă în fiecare seară și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
foc, vatră), în cehă și slovacă "vatra" (vatră); la ruși, cuvântul există doar ca derivat "ватpуха", și în diminutive "ватpушка" și "ватрушечка" care desemnează un fel de prăjitură cu brânză, coaptă în vatră ("ватра" cuvânt dispărut din limba rusă); la țiganii din România și din Cehoslovacia, cuvintele atestate sunt "vatra" și "vatro". 77 La romani ca și în India ariană "focul domestic" era venerat, aducându-i-se, zilnic, sacrificii alimentare și, de trei ori pe lună, flori; cultul era adresat Penaților
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
adevărate metafore ale timpului: ianuarie genarie, ghenarie, ghenare, călindariu, cărindariu, cărindar, carindar; februarie faur, făurariu, făurar, luna faurilor de fier care pregătesc fiarele aratului (în Bucovina se spune că în februarie e așa de frig încât crapă ouăle corbului, iar țiganii se tem de frigul din februarie, zicând "Șie iarna cât de reașie / Numai făurariu de-ar treașie, / Șie iarna ori nu șie, / Numai făurariu nu vie", iar, în Bucovina se spune "Fie orișicât de rece, / Numai făurar de-ar trece
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Se pare că același etimon se regăsește în numele grec al Sfântului care pune început anului, Sfântul Vasile. Nu întâmplător, unul dintre obiceiurile oficiate de Anul Nou este și Vasilca, cu variantele Vasivă, Sivă, Silca. "Vasilca" reprezintă un obicei practicat de țigani, în ajunul Anului Nou: se lua capul de porc, se așeza pe o tavă și se împodobea cu cercei, salbe și mărgele, cu bani, cu basmale de mătase sau de lână, cu flori artificiale, cu beteală și cu o oglindă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]