60,912 matches
-
sună de-a dreptul Înfiorător!). Straniu este că femeia de serviciu s-a auzit strigând și vociferând de foarte de dimineață, trezind toată suflarea. Și asta pentru că a constatat cu spaimă că blocul nostru era acoperit cu un praf negru, așezat În straturi peste pereții exteriori. Doar blocul nostru. Nici o altă clădire vecină ori de prin Împrejurimi. Ciudat a fost și atunci când au cărat coșciugul pe scări și au vrut să-l scoată afară. Ușile de la intrare refuzau să se deschidă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
idee năstrușnică. Atârn sacoul Întins pe umeraș de lustra aprinsă. Agăț și pantalonii În josul sacoului. Pe un alt umeraș aranjez rochia neagră a Melaniei. Cea cu dantelă la poale și la decolteu, care mie Îmi place cel mai mult. O așez lângă sacoul și pantalonii mei, apoi Încep să balansez lustra, ale cărei abajururi strălucitoare aruncă iradieri luminoase pretutindeni. Fredonez un vals și Încep să mă rotesc ușor, țopăit, ca și cum aș fi prins În ritmul nestăvilit al dansului Înaripat. Piciorul schilod
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
buzna-n casă Împrăștiind un miros puternic de after-shave si a trecut pe lângă mine ca pe lângă un mobilier, i-a spus Melaniei, pe un ton răstit, că are un sfert de oră „să-și strângă boarfele”. După care s-a așezat pe balansoarul meu din lemn de bambus, și-a aprins o țigară și a Început să o urmărească insistent cu privirea și să bată darabana pe brațul scaunului. Stăteam În picioare, lângă fereastră, tremurând de Încordare. Mă uitam la Melanie
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
să moară atunci de inimă rea. Eu zăcusem aproape două săptămâni imobilizat la pat, Într-o stare febrilă, cu nenumărate leziuni și cucuie). Lola stătea la o măsuță izolată, chiar În fața mea. Mă privea insistent, În maniera prostituatelor. M-am așezat la masa ei și am Început să-i vorbesc (fusesem avertizat doar) direct, fără menajamente, ca și cum aș fi cunoscut-o din totdeauna. Mă asculta cu un interes prefăcut - știam asta - dar eu continuam să-i vorbesc. O reclamă de la Coca
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Goanță se văieta de foame (l-a potolit Libelula repejor cu o eugenia). Zău, măi Goanță, nu știu cum de-ți vine să mănânci și acum!, Îl mustră fata scurt. Groapa a fost, totuși, reușită. Destul de adâncă și de Încăpătoare. L-am așezat ușor, tremurând de emoție. Libelula plângea. S-a desprins ultima de lângă strania făptură. Băieții susțineau că l-ar fi sărutat pe furiș. Nu putem arunca pământul așa peste el. Trebuie să-l acoperim cu ceva, propuse din nou Libelula. Am
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
știa? Nu cumva erau amanți? Sau poate Lola era prostituata lui, iar el - peștele cel ocrotitor (Doamne, ce-mi mai venea să-i pocesc mutra!). I-am zâmbit afabil și m-am Îndreptat spre masa noastră. Era liberă. M-am așezat tăcut și imediat mi s-a adus paharul de gin tămăduitor. Țineam capul În piept privind lichidul incolor, ale cărui Înghițituri Îmi făceau un mare bine. Îmi dezlega așa de frumos limba (ah, limbuța Lolei!) și mă Înlocuia Întotdeauna cu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
s-o facem e complicată, cere timp, și tu nu ai pus nimic în gură!? - Bine, atunci am să beau o cană cu lapte! - Și o felie de pâine, completă mama. - Și o felie de pâine, spuse Ina și se așeză la masă. Nu voia să o supere pe mama ei care și așa avea în ultima perioadă o durere acută în dreptul inimii. Semn că era suferindă și că era încercată de o nouă criză, mama ei își trase un scaun
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
voia să o supere pe mama ei care și așa avea în ultima perioadă o durere acută în dreptul inimii. Semn că era suferindă și că era încercată de o nouă criză, mama ei își trase un scaun pe care se așeză cu grijă în fața fetei, privind-o cum soarbe, fără nici o tragere de inimă, câte un pic de lapte, uitând de multe ori să muște și din pâine. Mama o studia, dar gândurile ei alergau pe alte meleaguri numai de ea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
dar eu am decretat! După câteva ore, mama și fata au întors bucătăria cu susul în jos. Soțul și-a îndeplinit și el planul, făcând aprovizionarea cu răcoritoare și alte băuturi de sărbătoare. La ora prânzului, întreaga familie se afla așezată la masă. Turnând în pahare o licoare scumpă, un fel de vișinată, dar cu gust de sâmbure de migdale, tata ridică primul pahar și rosti, în loc de obișnuitul toast, doar cuvintele: - Să-mi trăiți și să fiți sănătoase, dragele mele! Clinchetul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
odată clinchetul muzical al cupelor. Apoi, savurară rara băutură care, după gust și finețe, era tot ca o sărbătoare. - Acum, hai să vedem dacă stăpânului casei îi place ce au pregătit cele două gospodine, veni îndemnul mamei care, împreună cu Ina, așeză cu tot dichisul o sumedenie de bunătăți pe masa din sufragerie. Se înfruptară toți trei din antreurile apetisante, apoi trecură la ciorbă, ca în cele din urmă, Ina voind s-o scutească pe mama ei de un nou efort, scoase
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
din sufragerie. Se înfruptară toți trei din antreurile apetisante, apoi trecură la ciorbă, ca în cele din urmă, Ina voind s-o scutească pe mama ei de un nou efort, scoase din cuptorul aragazului un pui auriu pe care-l așeză pe o faianță, în dreptul tatălui. - Tăticule, astăzi aripile amândouă sunt ale tale! glumi ea, știind că în casa lor, întotdeauna aripile erau ale ei. - Nu, nu, una ție și una mie, hotărî tatăl fără drept de apel. Când să treacă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
bine să fii contabilă la banca unde lucrez eu? Asta nu, niciodată, nu concep să mă îngrop în cifre, nu! era răspunsul ei. Fugea și gândurile alergau o dată cu ea. Așa ajunse la casa Olgăi, bătu la ușă, intră și se așeză pe un scaun, apucând doar să zică: - Am... - Ce ai, fată dragă?...zise mama Olgăi. Ina repetă: am... dar nu putu să articuleze alte vorbe. Mama Olgăi i se adresă fiicei sale: - Adă-i un pahar cu apă, repede, nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
a răspândit ca fulgerul în toată țara. - Au murit doi oameni, îi spuse mama Olgăi vecinei ei, doamnei Lucreția. Când a aflat însă, la scurt timp, că unul dintre cei doi era chiar soțul ei, peste casa lor s-a așezat norul negru al necazurilor. Noianul mâhnirilor avea să planeze ca o pasăre venită din întunecimi, mulți ani în șir. Olga aproape că nici nu și-l mai amintea pe tatăl ei decât vag, ca într-un vis întâmplat demult, tare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
străbăteau drumul spre școală se mai găsea câte un cavaler mai tupeos, cum se exprimau argotic cei din generația lor, să le arunce câte o ocheadă sau o aluzie învelită într-o peliculă chemătoare. Fetele o prindeau din zbor, o așezau cu grijă în geanta doldora de cărți și mergeau mai departe. Inima le-ar fi dat ghes să discute cu acești tineri care, de bună seamă, aveau a le spune multe lucruri încălzite la flacăra tinereții, dar prin comportament, ele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
aș vrea să mă găsească acasă. - Bine, bine, pune-l în scutece, dă-i un biberon cu whisky, spune-i o poveste ca să poată visa frumos, mititelu’... - Ina! Între noi e treabă serioasă, nu trebuie să persiflezi un lucru deja așezat pe o temelie solidă! * Dar Marcel cel mult așteptat nu a venit În seara aceea și nici În serile ce au urmat. După câteva zile, când Olga se întorcea de la coafor, a văzut o scenă care i-a tăiat respirația
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
cu litere mai groase: Poliția a reușit să anihileze încă o bandă de traficanți de droguri, deosebit de periculoasă, și pe conducătorul acesteia, Marcel Budacu! Olga rămase un timp pe gânduri. Își amintea cu câtă dezinvoltură îi spunea Marcel când se așezau în pat în zorii zilei, după o noapte petrecută la cea mai înaltă temperatură: Am să te duc prințesa mea, în Franța, la Paris, să vezi Moulin Rouge, Turnul Eiffel și Sena pe malurile căreia te vor întâmpina buchiniștii cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
de șantier, timpul lui fiind drămuit la centimă. Cu toate acestea, dacă, prin absurd, ar fi dobândit atributele unei chei de biserică, cu siguranță multe dintre ușile de la aceste lăcașuri sfinte nu s-ar fi deschis. Gândul de a se așeza la casa lui, începuse a pune stăpânire pe timpul și preocupărilor sale. Un îndemn interior îl conducea spre căutarea unei partenere care să corespundă pretențiilor sale. Cunoscându-le pe cele două domnișoare doar în treacăt, când se aflase pe un pat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
în genere, facilă, durata relațiilor fiind între o zi și o săptămână. Nici una dintre cele întâlnite nu îndeplinise parametrii pretențiilor sale, dacă era să se exprime în limbajul specific profesiei pe care o practica. Socotea că venise timpul să se așeze, să devină om cu familie, fiindcă timpul trecea impasibil. Își dădea seama că tinerețea este pasageră și apoi, cum îi spunea adesea mama lui, va lua o văduvă uitată de timp din cartier, sau în cel mai bun caz, îl
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
aveau multe Întrebări rămase suspendate undeva, Într-o zonă unde investigațiile stăteau deocamdată sub semnul nedoritului tabu. Discuțiile purtate anterior le făcură pe cele două fete ca în multe nopți, să nu găsească o pernă potrivită pe care să-și așeze capul îngreunat de gânduri încețoșate. Impresia care se degajase pe tot parcursul acelor mărturisiri era că se aflau în fața unor porți aparent deschise, fără interdicția de a intra una în curtea celeilalte, dar în fapt erau țintuite în pragul acestora
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
mă duc spre un final care se profilează a fi unul fericit! Tu ai asemenea certitudini!? - Eu mai am unele rezerve, nu aș putea afirma același lucru. Nu sunt așa de optimistă ca tine. Sper totuși ca lucrurile să se așeze pe speranța în bine, veni Ina în întâmpinarea spuselor prietenei sale. Cuvintele Inei avură un rol benefic, așezându se ca un fel de balsam peste îndoielile Olgăi. Un timp își continuară drumul zăvorând cuvintele, doar privindu-se din când în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
am unele rezerve, nu aș putea afirma același lucru. Nu sunt așa de optimistă ca tine. Sper totuși ca lucrurile să se așeze pe speranța în bine, veni Ina în întâmpinarea spuselor prietenei sale. Cuvintele Inei avură un rol benefic, așezându se ca un fel de balsam peste îndoielile Olgăi. Un timp își continuară drumul zăvorând cuvintele, doar privindu-se din când în când întrebătoare, căutând a citi una în ochii celeilalte replici rămase nerostite, care însă se lăsau îndelung așteptate
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
un drum la Buzău în vederea achiziționării unei cantități însemnate de oțel-beton de diferite dimensiuni, absolut necesar pentru consolidarea viitoarei clădiri a judecătoriei care, în urma studiilor de geodezie, cerea asigurarea unui grad de seismicitate ridicat, mai ales că vechea clădire era așezată pe un sol macroporos. În dimineața când reveni la birou, secretara îi aduse o mapă ce gemea de corespondeță care aștepta rezolvări. Aceasta era pe cale să părăsească biroul, când își aminti că nu-l informase pe șef de unele probleme
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
persoană! - Îmi puteți acorda câteva minute? - De ce nu, poftim în birou. Abia păși în încăpere că tânărul își și începu depoziția: - Domnule inginer, numele meu e Tony Bostaca, lucrez în turism. - Dar de ce nu iei loc!? De vreme ce eu m-am așezat... - Mulțumesc! Chestiunea care m-a adus la dumneavoastră e destul de delicată, dar nu ține nici de profesia mea, nici de a dumneavoastră, e o problemă de suflet. Alex asculta și nu se putu abține să nu exclame: - Nu mai spune
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
conveniențe. Alex o privi întrebător. Bănuind o întrebare, în loc de răspuns, ea își mângâie sânii, apoi purtă mâinile pe coapse, în jos, făcând câteva mișcări de balerină, scontând să l incite. Văzând că Alex nu reacționează în nici un fel, Olga se așeză pe pat, trase pătura învelită în cearșaf atât cât să nu-i acopere bustul în întregime. - Știi Alex, îl opri ea pe bărbatul pornit spre bucătărie, ieri dimineață a poposit la fereastra mea o păsărică ce mi-a șoptit, ca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
din neatenție câteva picături din ibric lângă aragaz, dar nu le șterse, ceea ce nu-i era în fire, puse grijuliu ceștile pe un platou și intră În sufragerie cu o mină ce nu prevestea nimic îmbucurător. - Te rog să te așezi, i se adresă el pe un ton imperativ, ca unei străine. Din cele câteva cuvinte, Olga simți că înnegurările de afară pătrunseseră deja în casă, deși ferestrele erau închise. - Alex, dragule, vreau o explicație cât de cât, fie și lapidară
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]