5,899 matches
-
financiare și dorea confiscarea averii lor. liderii templierilor au fost arși pe rug în 13 mai 1310. Jacques de Molay a fost torturat și apoi ars pe rug în 18 martie 1314, după ce și-a blestemat călăII: „Nenorociri se vor abate în curând asupra celor care ne condamnă astăzi pe nedrept”. O lună mai târziu, Papa clement al v-lea murea. În același an, Filip cel Frumos moare misterios în urma unui accident de vânătoare. Procesul intentat Templierilor, deși avea două aspecte
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
preoții lui Zoroastru și solii zeilor (chaldeeni, egipteni, Iranieni sau ai celor din America precolumbiană). XIX.2. Funcțiile sociale ale magiei în general, magicienii veritabili luptau Împotriva răului. Răspundeau la atacurile demonilor și la efectele ritualurilor vrăjitorești. Practicau medicina magică: abăteau trăsnetul asupra dușmanilor și provocau catastrofe. Proferau blesteme deosebit de eficiente. Exemplu: ṛși-i indieni atingeau prin cuvin tele rugăciunilor lor chiar pe zei. XIX.3. Cercetări socioantropologice clasice asupra magiei R.H. Codrington, The Melanesians, 1891. Cercetează reprezentările magice și constată că
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
bolovani în sus, pe munte. Urcușul era istovitor. Din pricina stâncilor și a pietrelor sculptate de vânt care țâșneau din pământ ca niște arbori zvelți, fetița abia înainta, clătinându-se la fiecare pas.” Minli era atât de hotărâtă să nu se abată din drum, încât mai-mai să ignore un mârâit slab. Frica fu însă mai puternică și o țintui locului. La câțiva pași de ea nu era nimeni altul decât tigrul de cu o noapte în urmă! Minli îi putea vedea vârful
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Neamț) etc. Parafrazarea lui Aron Densușianu este aproape completă, lipsind doar câteva episoade < printre care cel din 1883 privitor la pistolul poetului: „La 8 iulie /sic! Este vorba de 28 iunie, dar vezi și mai jos/ un vânt puternic se abătu asupra acestui creere-lume, desrădăcinând orice vegetație și astri, și lăsând în urmă-i pustiul și umbra în care nu mai încolți decât sămânța morții. Se înarmă dis de dimineață cu un revolver și plecă să ia o baie. Când voi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
11-12, ian.-feb. 1890, p. 1054: „Spre începutul lui iulie 1883, însă, poetul nostru simți oarecari anomalii în fizicul lui robust, un număr de nopți de insomnie care-l neliniștiră și-l obosiră. La 8 iulie, un vând puternic se abătu asupra acestui creer-lume, dezrădăcinând orice vegetație și astri și lăsând în urmă-i pustiul și umbra în care nu mai încolți decât sămânța morții. Se înarmă des-de-dimineață cu un revorver și plecă să ia o baie. Când voi să se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
11-12, ian.-feb 1890, p.1054: „Spre începutul lui iulie 1883, însă, poetul nostru simți oarecari anomalii în fizicul lui robust, un număr de nopți de insomnie care-l neliniștiră și-l obosiră. La 8 iulie, un vânt puternic se abătu asupra acestui creer-lume, dezrădăcinând orice vegetație și astri și lăsând în urmă-i pustiul și umbra în care nu mai încolți decât sămânța morții. Se înarmă des de-dimineață cu un revorver și plecă să ia o baie. Când voi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai reia în cartea „Eminescu intim” din 1904, unde retipărește amintirile sale despre poet risipite prin presă, mai ales în revistele lui Nicolae Patrașcu. Sa ne amintim cum scria Nicolae Patrașcu în 1892: „La 8 iulie un vânt puternic se abătu asupra acestui creere-lume, desrădăcinând orice vegetație și astri, și lăsând în urmă-i pustiul și umbra în care nu mai încolți decât sămânța morții. Se înarmă dis de dimineață cu un revolver și plecă să ia o baie. Când voi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îi ia locul foaie și acesta apare tot la singular: Foaie verde, nu Foi verzi. Chiar atunci cînd creatorul anonim recurge la diminutiv, el zice: Frunzuliță (și-o alună), Floricică (floare-albastră), Foiță (verde de nuc) ș.a. Cum avea să se abată tocmai Eminescu de la această formulare? La singular apar, în situații asemănătoare, și diversele „instrumente” muzicale, de care se servesc cîntăreții: fluier, ceteruică (cînd te-aud); Buciumul (sună cu jale); Din cobuz de os... și atîtea altele. Alte lecturi semnalate de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Analizând rezultatele obținute s-a constatat că: -majoritatea particulelor α trec prin foița metalică fără a fi deviate sau cu o deviere foarte mică, aceste particule ne întâlnind în calea lor alte particule sau cele cu care se ciocnesc le abat foarte puțin din calea lor; -un număr foarte mic de particule α (aproximativ 10000) pentru o foiță metalică groasă de 500 nm prezintă o deviere mare, uneori mai mare de 900 ajungând până la 1800; devierile mici ale particulelor α se
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
servesc drept model flexionar sunt: (a) pentru clasa 1: a ține (a abține, a aparține, a conține, a deține, a întreține, a menține, a obține, a reține, a susține), a face (a contraface, a reface, a satisface), a bate (a abate, a combate, a dezbate); (b) pentru clasa 2: a pune (a antepune, a binedispune, a compune, a depune, a descompune, e expune, a impune, a interpune, a juxtapune, a predispune, a presupune, a postpune, a propune, a recompune, a subexpune
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
-mi respect dieta. Se destăinuie. ) BERNIE: Da, dar e atât de bună! ERICA: E într-adevăr bună, dar vreau să-mi respect dieta. (Acceptă adevărul și pune "discul stricat". ) Dar restaurantul japonez? BERNIE: Uite, știi ce, o zi dacă te abați de la dietă nu mori. ERICA: Cu asta sunt de acord, dar vreau să-mi respect dieta. (Acceptă adevărul și folosește tehnica "discului stricat". ) De ce nu încercăm la un restaurant vegetarian? BERNIE: De fapt, cred că ar fi mai bine pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Bono, în anul 1967 - este o manieră neconvențională de rezolvare a problemelor, cu mijloace neconvenționale sau aparent ilogice, în locul abordării logice tradiționale. După opinia lui de Bono a gândi creativ înseamnă a gândi a gândi „pe alături”, adică a te abate de la rigorile gândirii logice care avansează prin pași secvențiali; mai înseamnă a risca angajându-te pe variante nepromițătoare și a persevera în ciuda incertitudinii succesului. De exemplu, doriți să deschideți un restaurant într-o clădire pe care tocmai ați dobândit-o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
E la d-sa o anumită prețiozitate, totdeauna trează, adică trecută prin filtrul reflecției, dar oricum, o căutare, când de cuvinte cu circulație restrânsă, când de folosire a lor foarte personală, când din întorsătura sintactică neobișnuită. De altă parte, poetul abătut de la chemarea sa, mai poruncitoare decât i se păruse, violentat, dar neucis, iese la iveală în compensarea metaforică pe care o aduce scrisului său, mai adesea abstract și teoretizator. ȘERBAN CIOCULESCU Credem că poziția lui de mijloc derivă dintr-o
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
voalate față de farisei; expuneau anumite învățături într-un mod indirect. Buddha a săvârșit mai multe minuni în timpul activității sale, iar exemplul său a fost urmat și de discipolii săi. Însă, pentru ca acestea să nu stimuleze orgoliul și să nu-i abată pe discipoli de pe calea urmată, Iluminatul a interzis etalarea puterilor miraculoase (siddhi , păli: iddhi ). În ceea ce-l privește pe Iisus, El a săvârșit numeroase minuni și a dăruit această putere și Apostolilor Săi. Mântuitorul a vindecat bolnavi, orbi, ologi, muți
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
temea, avea mare stăpânire asupra lor” * “Vitoria îl judeca pe Lipan. Avea ea să-i spuie multe. I le spunea din lăuntru, cu bănuieli și suferinți vechi. Altădată îl împunsese cu vorbe adevărate pentru plăcerea ce o avea să-și abată calul în preajma muierilor și să poposească langă ele” * De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
primești scrisori de la prefectul, cetățene, bravos!" Zic: (sughite) Aș! De la prefectul! Zice: "I-am cunoscut slova... Ia arată-mi-o. -Doamne păzește!" Ba că dă mi-o, ba că nu ți-o dau, din vorbă-n vorbă, tura-vura, ne-am abătut pe la o țuică... unadouă-trei... pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae... l-am băut... oo! L-am băut! Zoe: Dar scrisoarea? Tipătescu: Scrisoarea (se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
amenința cu înăbușirea, la ce severitate de sudație se supun acești scriitori când scriu pentru publicitate. Acest fel de a scrie este și el o poză, adică un atentat la bunul simț în interesul originalității. Dacă molima nu se va abate din calea civilizației noastre, suntem amenințați cu o bogăție nouă: fiecare scriitor va avea în viitor, pe lângă pantaloni, ghetele sau pălăria sa și „stilul“ său particular și brevetat. Marca de fabrică, de altfel, a oricărui scriitor mare. Cărticica de față
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cale un banchet de veselie. Membrii acestei colonii se adună în seara de 11 mar tie în sala Slătineanu, actuala Casa Capșa. Pe când petrecerea era în toi, șampania curgea și toasturile slăveau gloria armelor germane, o ploaie de pietre se abate, din stradă, asupra geamurilor. Geamuri făcute țăndări, germani loviți înăuntru, consulul Germaniei, domnul de Radowitz, lovit și el, cheamă prefectul de poliție, Simeon Mihălescu, și-i ordonă, bătând din picior, ca să restabilească ordinea.2 1. Lista este exactă pentru primele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
firmă modestă la intrare: „Casa Capșa, fondată 1852“), s-a aflat, înainte de Casa Lahovary 137, în care se află instalat Clubul tinerimii, era o veche casă boierească cu un portal sculptat după modelul celor mai multe case boierești ale vremii. Modernismul a abătut-o, deși acel portal prezenta un interes oarecare ca document al epocei. Localul în care este instalat ziarul L’Indépendance Roumaine este cu totul altul.138 Pe acea vreme era o casă veche cu un etaj: sus, sala Bossel, sală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Alecsandri. La Teatru-Circ Pascaly începe cu melodrama Liberi, dramă istorică în 5 acte, în traducțiune.21 Prin spirit de opozițiune, cât și din reaua educațiune a gustului făcută în atâția ani de teatrul melodramatic, publicul, mult-puțin cât era atunci, se abate aproape tot către Circul Suhr și ocolește Teatrul Național. Și cu toate acestea, la Teatrul Național (Teatrul cel Mare) erau întruniți toți cei mai de frunte actori ai țării, iar repertoriul era mult superior teatrului lui Pascaly. Atât de ocolit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
staționau împrejurul Primăriei, prin piață și pe Calea Șerban-Vodă. Ilie Geambașul avea mulți dușmani, pe mulți îi bătuse, multora le ne cin stise femeile, pe toată lumea o teroriza la mahala. Nu e de mirat, dar, că ura dez lănțuită se abătu asupra lui. Într-o clipă fu atacat, înconjurat și doborât. Ilie primise un glonte de revolver și o împunsătură de cuțit. Teme lie Trancă fu lovit cu aceeași furie. De îndată ce s-a aflat despre prezența Geambașului, valu rile mulțimii se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
asupra lui. Într-o clipă fu atacat, înconjurat și doborât. Ilie primise un glonte de revolver și o împunsătură de cuțit. Teme lie Trancă fu lovit cu aceeași furie. De îndată ce s-a aflat despre prezența Geambașului, valu rile mulțimii se abătură asupra cârciumii. Unii s-au înar mat cu bastoane, cio mege, pietre, alții au scos parii de pe marginea Dâmbo viței, căci pe vremea aceea gârla curgea joasă puțin mai spre nord și era, pe alocurea, împrejmuită cu uluci. Mulțimea năvăli
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Câmpineanu, general Cernat.“ 32 Vrea să zică la 11 aprilie 1877 rușii au pus piciorul pe teritoriul României. La 14 aprilie se întrunește Parlamentul în sesiune extraordinară.33 În același timp un potop de știri senzaționale, dar toate false se abat asupra Bucureștilor. Guvernul nu instituie cenzura și nu o va institui deși avem și o armată streină în țară. Pe de altă parte, se simte că guvernul român caută un simplu pretext spre a putea rupe cu Turcia, de aceea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Boris Cazacu, care-mi dădea note mici și a cărui învățătură era pe măsura notelor mele”. *Paradoxal, mă interesează soarta Rhodeziei, dar nu cunosc bine problemele corpului meu. Lectura, mai ales cea a ziarelor și revistelor, mă ajută să-mi abat gîndul de la ele. Pe cîtă vreme faptul de a ști ce se petrece acolo la mii de kilometri distanță îmi dă un soi de satisfacție, preocuparea față de aspectele sănătății mele, pe care o bănuiesc a nu fi prea bună, mă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sila și tristețea. Insesizabilă de către cei din afară, dificultatea de a conduce o redacție compusă din inși care au, fiecare, veleități de șefi, mi-apare din ce în ce mai apăsătoare. * În timp ce eram la simpozion („Funcțiile culturii în socialism”, titlu de la care m-am abătut, pentru a nu spune ceea ce majoritatea auditoriului știa), Sergiu s-a dus cu șpalturile la „tovarășul Toma”. Avertizat de Filioreanu, acesta s-a uitat pe primele două pagini, după care a început să dea indicații: „Nota să fie cam atît
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]