121,156 matches
-
din punct de vedere contabil ca aparținând societății absorbante sau uneia ori alteia dintre societățile beneficiare; k) în cazul divizării: descrierea și repartizarea exactă a activelor și pasivelor care urmează a fi transferate fiecăreia dintre societățile beneficiare precum și repartizarea către acționarii sau asociații societății divizate de acțiuni, respectiv părți sociale, la societățile beneficiare și criteriul pe baza căruia se face repartizarea. 285 Aceste documente sunt precizate expres de art. 244 din L.S.C.: proiectul de fuziune sau de divizare; raportul întocmit de către
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
a Oficiului Național al Registrului Comerțului și la sediul Oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal, în raza căruia societatea își are înregistrat sediul. (10) Bunurile rămase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comerțului, în condițiile alin. (8) și (9), revin acționarilor. 295 Potrivit art. 228 alin. (4) din L.S.C. "dacă adunarea generală extraordinară nu hotărăște dizolvarea societății, atunci societatea este obligată ca, cel târziu până la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile și sub rezerva dispozițiilor art.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de "majoritate simplă" și "majoritate absolută", de curând în literatura de specialitate s-a arătat că: În lipsa unei clarificări în textul Legii nr. 31/1990, majoritatea autorilor și practica judecătorească au considerat că majoritatea simplă reprezintă jumătate plus unu din acționarii prezenți și/sau reprezentați în cadrul adunării generale respective, iar majoritatea absolută reprezintă jumătate plus unu din totalul capitalului social al societății sau a drepturilor de vot" a se vedea Gr. Florescu, Z.A. Bamberger, C. Florescu, op. cit., p. 97. 353
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
vedea St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit., p. 409; în sens contrar a se vedea C. Cucu, M.V. Gavriș, C.G. Bădoiu, C. Haraga, op. cit., p. 213; pentru o opinie nuanțată a se vedea, C. Duțescu, Drepturile acționarilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, București, 2010. 355 D.M. Tăbâltoc, op. cit., p. 54. 356 Dispozițiile legii societăților comerciale nu reglementează posibilitatea convocării adunării asociaților de către instanța de judeacată pentru societățile cu răspundere limiată. Cu toate acestea, a fost
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
asociaților de către instanță", în R.D.C., nr. 4/2005, pp. 62 și urm. 357 În același sens a se vedea, N.R Dominte, op. cit., p. 118, M. Pascu., L.N. Părvu, op. cit., p. 65. 358 E. Cârcei, op. cit., p. 195. 359 Refuzul acționarului de a primi convocarea trimisă prin scrisoare recomandată sau scrisoare electronică nu reprezintă motiv temeinic de intentare a acțiunii în anularea hotărârii adunării generale. Î.C.C.J., s.com., dec. nr. 2104 din 8 iunie 2006 în R.R.D.A. nr. 3/2007, p.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
471. 368 M. Șcheaua, op. cit., p. 173. 369 Idem, pp. 172 și urm. 370 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 409 și urm. 371 Art. 279 L.S.C. prevede că: "Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă acționarul sau deținătorul de obligațiuni care: 1. trece acțiunile sau obligațiunile sale pe numele altor persoane, în scopul formării unei majorități în adunarea generală, în detrimentul altor acționari sau deținători de obligațiuni; 2. votează, în adunări generale, în situația prevăzută la pct.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
că: "Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă acționarul sau deținătorul de obligațiuni care: 1. trece acțiunile sau obligațiunile sale pe numele altor persoane, în scopul formării unei majorități în adunarea generală, în detrimentul altor acționari sau deținători de obligațiuni; 2. votează, în adunări generale, în situația prevăzută la pct. 1, ca proprietar de acțiuni sau de obligațiuni care în realitate nu-i aparțin". 372 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit., p.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sale, iar clauzele operațiunii nu sunt mai favorabile persoanelor vizate de interdicție decât cele pe care, în mod obișnuit, societatea le practică față de terțe persoane. 382 I.L. Georgescu, op. cit., p. 427; O. Căpățînă, op. cit., p. 317. 383 În legătură cu pactele (convențiile) acționari a se vedea I. Turcu, Tratat teoretic și practic de drept comercial, vol. II, Ed. C.H. Beck, București, 2008, pp. 644 și urm; M. Cozian, F. Deboissy, A. Viandier, op. cit., pp. 308 și urm. 384 În legătură cu votul interesat, abuziv, a
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
A. Viandier, op. cit., pp. 308 și urm. 384 În legătură cu votul interesat, abuziv, a se vedea, R.N. Catană, Dreptul societăților comerciale. Probleme actuale privind societățile pe acțiuni. Democrația acționarială, ed. Sfera Juridică, Cluj Napoca, 2007, pp. 20 și urm.; C. Duțescu, Drepturile acționarilor, ed. a 3-a, București 2010, pp. 308 și urm.; R.N. Catană, " Manifestarea și consecințele exercitării abuzive a prerogativelor asociaților sau acționarilor societății comerciale", în Revista Română de Drept al Afacerilor, supliment nr. 1/2007, pp. 139161; I. Turcu, op. cit
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
privind societățile pe acțiuni. Democrația acționarială, ed. Sfera Juridică, Cluj Napoca, 2007, pp. 20 și urm.; C. Duțescu, Drepturile acționarilor, ed. a 3-a, București 2010, pp. 308 și urm.; R.N. Catană, " Manifestarea și consecințele exercitării abuzive a prerogativelor asociaților sau acționarilor societății comerciale", în Revista Română de Drept al Afacerilor, supliment nr. 1/2007, pp. 139161; I. Turcu, op. cit., pp. 655-669. 385 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 428-429. 386 Pentru opinia că, în anumite condiții și hotărârea adunării generale a acționarilor ar
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sau acționarilor societății comerciale", în Revista Română de Drept al Afacerilor, supliment nr. 1/2007, pp. 139161; I. Turcu, op. cit., pp. 655-669. 385 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 428-429. 386 Pentru opinia că, în anumite condiții și hotărârea adunării generale a acționarilor ar fi lovită de nulitatea relativă, a se vedea, St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit., p. 478. În sensul că hotărârea este lovită de nulitate absolută întrucât nu reflectă realitatea a se vedea, C. Duțescu, op. cit
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
toate părțile interesate. În contextul actual, pentru creșterea afirmării în cercetare prin managementul calității, organizațiile sunt conștiente din ce în ce mai mult de necesitatea de a satisface toate părțile interesate, altfel spus nu numai clienții lor, dar și însăși personalul lor, proprietarii sau acționarii lor, furnizorii, partenerii și mediul social. Această nouă abordare în relațiile dintre părțile participante reanalizează conceptul de dezvoltare durabilă, vizând perenitatea. Protecția mediului devine, in mod rapid, o problemă globală, tot mai strict reglementată. Astfel, importanța ei în previzionarea strategiilor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
și servicii care să îndeplinească cerințele consumatorilor și să conducă la creșterea satisfacției acestora, menținerea poziției pe piață a firmei, reducerea costurilor și creșterea responsabilității și încrederii în sistemul de producție. În al doilea rând, trebuie stabilite așteptările factorilor implicați: acționarii, clienți sau utilizatori, angajați, furnizori, societate, fața de organizația productivă. În al treilea rând, trebuie studiate și analizate reglementările europene în domeniu, respectiv standardele din seria ISO 9000, precum și ghidurile referitoare la aplicarea acestora din seria ISO 10000 (ISO 10006
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3157]
-
în vederea atingerii acelui scop, factorii semnificativi care vor avea impact asupra derulării normale a activității: produse și servicii, resurse materiale sau umane. În principiu întreaga activitate a firmei este subordonată scopului major al asigurării unor câștiguri corecte și echitabile ale acționarilor săi, prin desfășurarea unei activități profitabile și prin dezvoltarea unei organizări eficiente orientată spre reducerea continuă a costurilor. Misiunea complexului Body Gym se dorește însă a fi una multidimensională. Pe de o parte se țintește spre dezvoltarea leadershipului și a
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
mai redus, poate fi și o precondiție pentru a face investiții noi în crearea unor produse și servicii cu valoare adaugată sporită 32, în noi echipamente; acumularea de profit suficient pentru a finanța dezvoltarea companiei, pentru crearea de valoare pentru acționarii companiei și ca să furnizeze resursele necesare pentru atingerea celorlalte obiective ale companiei sunt derivate ale convingerilor Body Gym că profitul este responsabilitatea tuturor și că echilibrul obiectivelor pe termen lung și pe termen scurt reprezintă cheia profitabilității. O viziune asupra
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
capitale. Franța, nici n-a vrut să primească declarația lui Mihail Kogălniceanu, care a trebuit să-i fie trimisă în plic. Din Berlin, s-a primit răspunsul că, chestiunea independenței României, va depinde de felul cum interesele supușilor săi și acționarilor germani vor fi rezolvate în România. Andrassy afirma: „cât nu e un drept nou, vechiul drept trăiește”. Austria nu se va pronunța decât după război. Admitea trecerea rușilor și fiindcă știa, că, tot prin înțelegerea dintre împăratul său și țar
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
capitale. Franța, nici n-a vrut să primească declarația lui Mihail Kogălniceanu, care a trebuit să-i fie trimisă în plic. Din Berlin, s-a primit răspunsul că, chestiunea independenței României, va depinde de felul cum interesele supușilor săi și acționarilor germani vor fi rezolvate în România. Andrassy afirma: „cât nu e un drept nou, vechiul drept trăiește”. Austria nu se va pronunța decât după război. Admitea trecerea rușilor și fiindcă știa, că, tot prin înțelegerea dintre împăratul său și țar
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
va reflecta noul echilibru geopolitic. Noul grup ar trebui apoi să remodeleze instituțiile internaționale create după al II-lea război mondial: Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Consiliul de Securitate al O.N.U. Noii intrați ar trebui să devină acționari responsabili ai sistemului internațional. Noul președinte american ar trebui să demonstreze mai multă înțelegere și respect față de alte culturi sau religii, sau măcar să știe să asculte. Dacă vrei să-i explici d-lui Bush ce este confucianismul adoarme în cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
rangurile sunt negociate permanent.” Nesiguranța, stresul și epuizarea caracterizează mediul de afaceri, pentru că așteptările economice, dar și cele sociale ce se ridică În fața tuturor participanților sunt mereu altele. Revoluția industrială stabilea delimitări precise În cadrul organizației: Între șefi și subalterni; Între acționari și angajați; Între viața de acasă și activitatea la locul de muncă. Acum nu se mai știe exact care este granița lidersubordonat: administrativ, poți fi subordonat; din punct de vedere științific sau al poziției În cadrul comunității de informații, poți
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
cu claritate spațiul de responsabilitate sau delimitate domeniile de răspundere ale fiecăruia, Într-o astfel de configurație organizațională imprecisă? Nu se mai știe cu exactitate nici cine lucrează pentru cine, Întrucât angajatul poate fi - și cel mai adesea și este - acționar. Mai mult, o parte semnificativă a forței de muncă angajate lucrează efectiv sau oferă consultanță și altor firme. Subliniind impactul provocat de Internet asupra organizațiilor non- profit, ca și asupra companiilor realizatoare de profit sau a Învățământului, Peter F Drucker
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ci „despre cum ar trebui să se gândească despre profit În contextul mai larg de productivitate și responsabilitate socială și despre cum pot corporațiile să fie folositoare și propriilor angajați, dar și societății În ansamblu”34, publicului larg, nu numai acționarilor 35. Într-o asemenea interpretare, etica relațiilor de afaceri reprezintă un demers teoretic necesar și de deosebită importanță socială, menit să indice, pornind de la analiza a „ceea ce este”, a experienței morale Într-un domeniu controversat al acțiunii umane, „ceea ce trebuie
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
precum În administrație publică, drept, medicină, educație, etc. Contrar atitudinilor expres glorificatoare ale maximizării profitului ca unic scop al afacerilor, de tipul celei intens mediatizate aparținând cunoscutului om de afaceri William Vaderbilt:” La dracu cu publicul. Eu lucrez În interesul acționarilor mei!” Peripatethice Un alt argument care evidențiază relevanța eticii relațiilor de afaceri Într-o lume caracterizată printr-o rapidă și continuă schimbare este argumentul responsabilității. General vorbind, atunci când cadrele sociale de adaptare și reintegrare a individului, când ierarhiile valorice
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
codurile morale ce păreau date o dată pentru totdeauna suferă schimbări radicale, interogația etică regăsește principiul responsabilității ca un concept-cheie al timpului nostru. În afaceri, responsabilitatea trebuie și poate să se manifeste În mai multe sensuri: - În raport cu participanții la realizarea afacerii: acționari, angajați, clienți/beneficiari; - În raport cu generația contemporană, care poate fi afectată direct de deciziile lipsite de profesionalism În afaceri; - În raport cu generațiile viitoare, față de care se exprimă ca o voință de a proteja viitorul nostru comun; acesta se construiește - sau se neagă
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
la maximal”. Progresiv, această etică aplicată Își propune să situeze deciziile din sfera afacerilor În câmpul valorilor, punând În acord interesele individuale cu intensul general, instaurând o armonie generală Între agenții unei Întreprinderi, Între Întreprinderi și parteneri sau clienți, Între acționari și angajați, Între Întreprinderi, Între Întreprindere și comunitatea socială. Pare rezonabil. I. Provocări etice În societatea bazată pe cunoaștere Relevanța eticii relațiilor de afaceri În societatea bazată pe cunoaștere Există totuși suficiente motive de a fi rezervați sau, măcar circumspecți
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
mare măsură, dacă nu în mod esențial să cumperi și să consumi ceea ce produce întreprinderea (bunuri și servicii). Alte posibile pozitive vin să i se asocieze: loc de muncă, recunoaștere profesională, carieră, ascensiune socială, putere, bani; fie că e proprietar, acționar, director sau salariat, omul modern vede în întreprindere promisiunea unei siguranțe, satisfacții, speranțe și vise. Întreprinderea focalizează în aceeași măsură și toate spaimele lui: șomaj, excludere socială, eșec profesional, neplăceri la serviciu 105, umilințe, poluare... Devin vizibile trei mari spaime
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]