9,186 matches
-
la această concluzie și a acționa în acest sens? Nu a ajuns funcționarul poliției din Frankfurt la aceeași concluzie utilizând doar resursele rațiunii morale comune? O privire chiar fugitivă asupra noilor dileme morale pe care le generează fenomenul de brizantă actualitate al terorismului, care încearcă să impună statelor condiții politice prin amenințarea uciderii ostaticilor, întărește această constatare. Nici în acest caz decizia autorităților responsabile nu este neproblematică și ușor de luat. Este vorba, în cele din urmă, de viața unor oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
al filosofiei lui Kant nu ezita să afirme că nici una din încercările de distanțare categorică de concluziile filosofiei critice nu a fost încununată de succes. Prin urmare, filosofia kantiană poate fi socotită „o categorie apriorică a conștiinței filosofice contemporane”20. Actualitatea rezultatelor filosofiei teoretice a gânditorului de la Königsberg era considerată una permanentă. Filosofia cunoașterii a lui Kant va fi caracterizată drept Noul Testament al gândirii moderne, care continuă, dar și modifică, Vechiul Testament cartezian 21. Iar în introducerea amplei sale lucrări Istoria filosofiei
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
al racordărilor la cercetările kantiene ale vremii. Mă voi referi doar la Petrovici, Negulescu 24, Florian și la tânărul Noica. În Prelegerile lui Ion Petrovici pot fi desprinse și urmărite două fire principale: evidențierea originalității gândirii lui Kant și evaluarea actualității ei. Lui Petrovici originalitatea îi apărea drept valoarea supremă în creația filosofică. Ea se exprimă atât în răsturnarea vederilor gândirii comune, cât și a unor concepții consacrate de tradiția filosofică. Ca și în alte domenii, și în filosofie inovația este
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Petrovici un erou unic al gândirii deoarece acel eșafodaj impresionant de concepte și idei care i-au adus reputația unui „atotdistrugător” i se înfățișa drept o construcție extrem de echilibrată, de bine temperată, ce nu și-a pierdut în mare măsură actualitatea după acele evoluții care au schimbat profund cunoașterea omenească, fața lumii și filosofia. Este ideea asupra căreia revine Petrovici în încheierea Prelegerilor sale: „Kant este un exemplu excepțional de structură spirituală, la care aplecarea puternică spre o linie mediană este
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
el nu a făcut întotdeauna deosebirea „dintre a priori genetic și a priori logic”43. Ceea ce a favorizat interpretarea psihologistă a filosofiei lui Kant și, prin aceasta, neînțelegerea a ceva esențial din mesajul ei44. Să observăm că această perspectivă asupra actualității filosofiei lui Kant este mult mai elaborată decât cea a lui Petrovici. Concluzia lui Florian va fi că eliberarea de psihologism și promovarea consecventă a reorientării logic-transcendentale a filosofiei va cere depășirea lui Kant. Teza logic-transcendentală este încărcată de termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
desprindere de orice semnificație morală a unor reprezentări, așteptări și practici socotite religioase. Formularea dată de către Kant devizei luminării - „Sapere aude! (Ai curajul să te servești de propria minte!)” - este un îndemn care nu a pierdut nimic în stringență și actualitate. Multe dintre nenorocirile și suferințele pe care le-a îndurat și le îndură omenirea pot fi puse pe seama nesocotirii acestui îndemn al celui care a fost numit filosoful luminării. Dacă privim spectacolul lumii, astăzi, la începutul unui nou mileniu, va
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
păcate - chiar de victime, care nu au reușit să depășească traumele prin care au trecut și să îi ierte pe cei care au acționat asupra lor la comanda unor păpușari ascunși. Acuzele nejustificate de „torționar” și „călău” sunt încă de actualitate, deși credem că nu îi putem pune pe picior de egalitate pe deținuții care au fost obligați să lovească, după ce luni de zile au îndurat torturi de tot felul, cu un Alexandru Nicolschi ori Nicolae Pleșiță 2. Sigur, lipsa informațiilor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
numai asupra țelurilor urmate și a metodei Întrebuințate. Totuși, oricât ar căuta un autor să păstreze o obiectivitate absolută, ceva din sufletul lui străbate totdeauna opera de la un cap la altul (apud Vulpe, 2002, p. 174); CITAT RETRAS!!! - importanța și actualitatea problemei cercetate. Prin 1995, răsfoind presa clujeană interbelică, am descoperit În ziarul Patria, care apărea la Cluj-Napoca, mai multe articole semnate de Corneliu Coposu. Am sugerat unei studente să facă o antologie din aceste articole, care pe atunci erau extrem de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
articole, care pe atunci erau extrem de actuale, fiindcă liderul țărănist era considerat „președintele moral” al tuturor românilor, articolele publicistice aducând la lumină dovezi ale consecvenței convingerilor sale democratice. Așadar, acțiunea editorială era nu numai importantă, ci și de o mare actualitate; - stadiul la care a ajuns cercetarea În domeniul respectiv. Anumite teme nu s-au bucurat de o cercetare exhaustivă din diverse motive. Când am elaborat monografia mea consacrată lui Aron Pumnul, am menționat În prefață studiile care s-au scris
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
singur i, fii se scrie cu doi de i, nu fi cu un singur i etc. 5. Corectura standard. Principalele semne utilizate În corectura unui text sunt prevăzute de STAS 6524-82. Unele dintre recomandările acestui STAS nu mai sunt de actualitate, datorită apariției calculatorului, care a schimbat radical industria tipografică. În general, corectura se face pe albitura foii, În dreptul greșelii din rândul respectiv, pentru ca persoana care efectuează corectura să identifice cât mai rapid greșelile. Semnele tradiționale pentru corectură sunt tot mai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cu agresorul”, dar într-un cu totul alt sens, deoarece, în urma lucrărilor freudiene despre isterie, ea va fi pusă în legătură cu seducția reală exercitată de către adult asupra copilului. În articolul intitulat „Confuzie de limbă între adulți și copil”, Ferenczi vorbește despre actualitatea dureroasă a practicilor incestuoase la adulți, dezvăluite de atunci în număr mare. Pe când copilul așteaptă limbajul tandreței, limbajul pasiunii se impune prin practici abuzive. Ferenczi explică atunci că frecventa supunere, atât de surprinzătoare, a micilor victime s-ar datora faptului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fi refularea sau izolarea, în timp ce mulți dintre succesorii săi, între care și A. Freud (1936/1993), nu vor ezita să-l numere printre mecanismele de apărare, nu fără unele confuzii în raport cu negarea și, a fortiori, cu denegarea, confuzii încă de actualitate, din păcate, care pot fi puse, în parte, pe seama erorilor de traducere. De fapt, A. Freud descrie în cartea sa două mecanisme de apărare ce țin de refuzul realității (denial,în Sandler, 1985/1989) și traduse în franceză prin „négation
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de curbura arcului carpatic, și un sector al cutremurelor puțin adânci (până la 60 km), situat pe direcția localităților Râmnicu Sărat-Mărășești Tecuci. PREGĂTIREA POPULAȚIEI PENTRU O EDUCAȚIE ANTISEISMICĂ Deoarece România se numără printre țările cu risc seismic deosebit, este de o actualitate stringentă constituirea unui program permanent și obligatoriu de educație antiseismică a populației, pentru că, și din acest punct de vedere, suntem cu mult în urma Japoniei, S.U.A., Chinei, Chile, Peru etc., unde cutremurele sunt mai frecvente și mai puternice. Pentru realizarea acestui
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
mai potrivite împrejurărilor noastre de viață. Probleme de ordin moral au fost atacate cu multă sinceritate și cu un curaj puțin obișnuit la noi, conveniențele sociale și o falsă pudoare înlăturându-le totdeauna din discuții, cu toate că ele sunt de o actualitate dureroasă. Grație legăturilor stabilite cu centrele din apus și a posibilităților de schimb de ordin intelectual și social, femeile noastre s-au sesizat de toate carențele noi, căutând să le pătrundă prin prisma intereselor noastre reale. Congresul acesta - prin preocupările
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
deschidere un total de 46.987 mese. ș...ț B. Opera de educație. Activitatea Departamentelor și a altor grupuri ș...ț Secția funcționarelor Secția funcționarelor și-a făcut adunările și în acest an cu destulă regularitate. Preocupate de problemele de actualitate au căutat să cerceteze și să ușureze încercările vremurilor grele prin care trecem. Ca și în ceilalți ani, s-a organizat un ciclu de conferințe cu caracter religios-social. S-au discutat problemele femeilor din țările aflate în război și reacția
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
altă parte, de nivelul de dezvoltare și de cultură al entităților. În organizarea și exercitarea controlului intern se impune o mare flexibilitate, deoarece nu poți fixa reguli pentru fiecare situație întâlnită și, de asemenea, o regulă, dacă nu este de actualitate sau este prea rigidă, stagnează procesul și conduce la ineficacitate. Alte componente ale universalității controlului intern sunt reprezentate de expansiunile domeniilor de activitate și de creșterea nivelurilor ierarhice, precum și de descentralizarea activităților pe funcțiuni, care determină îndepărtarea executanților față de conducere
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
o susținută activitate de cercetare, de căutare a celor mai eficiente metode de a atinge scopul propus. În lucrare am încercat să parcurgem etapele necesare tratamentului de recuperare postoperatorie astfel încât să realizez o cât mai corectă și completă raportare la actualitate, atât din punct de vedere al diversității traumatismelor cât și al mijloacelor și metodelor concrete de rezolvare a recuperării funcționale. Ne-am propus să realizăm un studiu practic efectuat pe cazuistica Universității de Medină și Farmacie “Carol Davila” din București
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
pregătiri de optsprezece ani”. Rubricile, bine orientate sub raportul deschiderilor instructiv-culturale și că puncte de interes, sunt asociate cu o grafică sugestiva: „U.Ideea”, despărțita de „U.Arta” prin paginarea originală a unui editorial, „U.Viața”, „U.Materia”, „U.Însemnări”, „Actualități”, „Răvășind revistele”, „Sport”, „Note” etc. Sumarul general al fiecărui număr este dat în două părți, pe prima coperta și pe a patra. Cea mai firava rubrică este „U.Arta”. Aici publică poezii Ioanichie Olteanu (Balada înecaților, Imn sublunar, Nocturnă), Ștefan
„U”. PREOCUPARI UNIVERSITARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
să fie atestate de Ministerul Învățământului. Puncte slabe Centrul de Informare și Documentare din cadrul fostei biblioteci a Academiei „ștefan Gheorghiu” se Închide, nefiind folosit ca resursă de a prelua, traduce și publica variantele În limba română ale unor cărți de actualitate În diverse domenii, fie ele generale sau specifice, cum ar fi: economie, politică, management, marketing, creștere organizațională sau leadership. Centrul ar fi putut avea funcția unei edituri cum este Codecs. Un alt punct slab este lipsa de reacție oficială a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
trebuie să fie obținută la momentul potrivit (adică, să fie oportună) și la anumite intervale stabilite (adică, să aibă o anumită frecvență). În plus, informația trebuie să reflecte realitatea din momentul (sau cât mai aproape de momentul) utilizării sale, ceea ce definește actualitatea sa. Perioada la care se raportează informația constituie un atribut temporal de mare importanță. Din acest punct de vedere, în diverse situații sunt necesare informații despre trecut, despre o situație prezentă sau o prognoză a evoluției anumitor mărimi. Conținutul este
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
la paradigma pozitivistă tradițională a organizației bazate pe control și autoritate. În tabelul se prezintă cele două perspective asupra demersului managerial, aferente paradigmelor supuse contrastării. Problema de bază a epistemologiei, cea a validității și limitelor cunoașterii, devine o preocupare de actualitate nu numai în spațiul teoriei organizațiilor, ci și la scara organizațiilor concrete 19; fiecare din ele își elaborează și testează continuu reprezentările despre mediul de afaceri, misiunea și competențele proprii, făcându-le inteligibile membrilor săi. Tot în plan epistemologic, necesitatea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de gruparea simbolistă de la „Vieața nouă”, revistă unde a publicat, între 1910 și 1913 și între 1918 și1919, versuri, proză, traduceri. Numele îi mai poate fi întâlnit în „Versuri și proză”, „Rampa”, „Flacăra”, „Insula”, „La Revue roumaine”, „Ilustrațiunea națională”, „Dreptatea”, „Actualitatea”, „Cugetul românesc” ș.a. În 1912, devenise membru al Societății Scriitorilor Români. Semnalând decalajul dintre o sensibilitate minoră și noutatea unui tip de discurs liric, critica vremii îl plasa pe B. la „remorca simbolistă” a lui I. Minulescu. În ritmul indecis
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
comitetul de direcție al „Convorbirilor literare”, continuând să facă parte încă un an din comitetul de redacție, după care demisionează (1901). În revista Junimii publică rar, ultima povestire apărându-i în 1898. Volumul Nuvele și schițe (1903) îl readuce în actualitatea literară. Treptat, se îndepărtează de junimiști și de Maiorescu, se înscrie în Partidul Liberal și este ales deputat de Dâmbovița (1907-1911). Îi apare al doilea volum, În lumea dreptății (1907), care cunoaște un succes deosebit. Scriitorul este recunoscut drept un
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
Jurnalul”, „Jurnalul de dimineață”, „Torța”, „Răspântia”, „Femeia și căminul”, „Timpul”, „România liberă”, „Flacăra”, „Presa noastră”, „Viața românească”, „Magazin”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „La Roumanie d’aujourd’hui” ș.a. Semnătura consacrată va fi F. Brunea-Fox (aluzie la producătorul de jurnale de actualități), cu variante prescurtate: F. Br., F. Br. Fx., fx. ș.a. Folosește pseudonimele Fox, Mac, Pan, Potomac. În anii postbelici, își asigura existența prin traduceri din franceză și engleză (literatură, eseistică, pedagogie), uneori în colaborare cu soția sa, Lisette Daniel-Brunea. Revine
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
un articol închinat lui M. Eminescu, cu prilejul semicentenarului morții, iar în numărul 1 din 1940 este republicat un articol al lui N. Iorga, Ce ne poate spune Italia. Publicația cuprinde și articole cu caracter istoric și religios, informații din actualitatea politică, anchete sociale, documente, cugetări și maxime, epigrame, colinde, cronică militară și administrativă. M.W.
BULETINUL ASOCIAŢIUNII PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN „ASTRA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285931_a_287260]