6,618 matches
-
actuală nici un studiu longitudinal care să acopere această perioadă. In această perioadă se modifică Însăși funcția grupului de prieteni. La școala primară grupurile de colegi reprezintă un spațiu interpersonal care permite exersarea relațiilor sociale și adaptarea la mediul cultural. La adolescență, grupul constituie vehiculul unei tranziții de la stadiul de dependență infantilă la cel de autonomie adultă. Erikson vorbea de spiritul de clan și de un conformism foarte peternic față de grup. Adeziunea la grupul de colegi se intensifică În jurul vârstei de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ținta și miza . Indiferent de denumire, teoreticienii sunt de acord cu faptul că grupul de prieteni permite adolescenților tranziția de la interacțiuni sociale Între membrii de același sex la relațiile heterosexuale. 2.3.3.Caracteristici emoționale Emoțiile se manifestă În perioada adolescenței cu o dinamică mai accentuată. Acum adolescentul este fericit, se simte bine În pielea sa și două ore mai târziu este trist, deprimat, descurajat. Adeseori el oscilează Între sentimetul de putere, de forță și sentimentul de Îndoială, de descurajare, de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
că În anumite condiții, formele de depresie severă duc către actul disperat. In două studii din SUA și Anglia realizate de Achenbach și Rutter s-a pus În evidență că 10% dintre preadolescenți par a fi nefericiți, triști, deprimați. La adolescență procentul este de 40%. Un sfert dintre adolescenți descriu stări depresive grave. Când aceste episoade se prelungesc dincolo de șase luni, fiind asociate cu tulburări de somn, alimentație, dificultăți de cocentrare vorbim de depresia clinică/starea depresivă. Studiile arată că aceste
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
grave. Când aceste episoade se prelungesc dincolo de șase luni, fiind asociate cu tulburări de somn, alimentație, dificultăți de cocentrare vorbim de depresia clinică/starea depresivă. Studiile arată că aceste forme grave sunt relativ rare la preadolescenți și mai răspândite la adolescență. La preadolescență băieții sunt mai depresivi , iar la adolescență fetele suferă de crize depresive mai dese. Cauzele acestui fenomen ar putea fi: antecedentele familiale de tulburări mentale, alcoolismul, consumul de droguri , agresivitatea mai accentuată la această vârstă. În această perioadă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
fiind asociate cu tulburări de somn, alimentație, dificultăți de cocentrare vorbim de depresia clinică/starea depresivă. Studiile arată că aceste forme grave sunt relativ rare la preadolescenți și mai răspândite la adolescență. La preadolescență băieții sunt mai depresivi , iar la adolescență fetele suferă de crize depresive mai dese. Cauzele acestui fenomen ar putea fi: antecedentele familiale de tulburări mentale, alcoolismul, consumul de droguri , agresivitatea mai accentuată la această vârstă. În această perioadă, supremul gest autodistructiv poate fi considerat mai mult ca
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
-o, protejând-o și făcându-i bucurii. Simpatia reciprocă este expresia unei Înțelegeri intuitiv empatice. Dragostea, sentiment de mare intensitate se conturează În perioada pubertății ca trăire tainică, neliniștitoare, mai puternică decât simpatia, uneri cu manifestări de conduită bizare. In adolescență, dragostea se contureză ca o trăire complexă de atașament, emoționalitate exaltantă pentru persoana iubită, cu forțe absorbante, și cu eforturi ca acest sentiment să nu pară neînsemnat (și să se neglijezeă sau să se transforme toate Împrejurările dificile În drumuri
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
În teoretizări sofisticate, uneori pe baze speculative, o "paradă" de intelectualism cu valoare de autoîncercare a propriilor forțe mintale. Din această "furie" teoretizatoare, timpul, și mai ales efortul propriu, autentic, Îi va impune pe cei dedicați acestui drum. In perioada adolescenței este foarte activă năzuința de a fi cult - din acest motiv tinerii citesc foarte mult și uneori sistematic din literatura clasică, modernă, contemporană - rețin nume de autori, idei, maxime, citesc biografii celebre, lucrări de popularizare a științei. Totodată inteligența și
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
teoriile Învățării sociale (A.Bandura), comportamentul agresiv se imită și se Învăța, deci, pentru a preveni realizarea unor asemenea achiziții comportamentale, trebuie evitat pe cât posibil contactul adolescentului cu modelele de conduită agresivă, cu atât mai mult cu cât În periada adolescenței copilul este avid dupa modele. Din acest motiv poate să cadă ușor sub influența unora negative, dar care se bucură de admirația celor din jur. De asemenea, În cadrul muncii educative trebuie insistat În direcția realizării unor “frâne agresivo-inhibitive” care să
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
există ocaziile (recreațiile, activitățile sportive, locuri nesupravegheate; cele mai multe acte agresive se produc În clase, În timpul pauzelor, pe scări, pe coridoare, terenul de sport, intrarea și ieșirea din școalăă, există motivele (dorința de valorizare, statut, de atenție, atât de râvnite la adolescență). Violența instituțională poate contribui la creșterea violenței noninstituționale, cel puțin din două motive . In primul rând, așa cum arăta Debarbieux, toate violențele obiective, vizibile apar ca raspuns la cele subiective; violența instituțională potențează violența non-institutională, creând frustrări, pregătind starea psihologică de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Tabelul de mai jos ilustrează rezultatele obținute. Tabelul 2 Corelațiile bivariate Pearson Între variabila anxietate reactivă, anxietate stabilă și variabilele agresivitate globală, agresivitate reacții afective, agresivitate-reacții fizice și agresivitate-reacții verbale Implicații psohopedagogice. Stresul și anxietatea sunt stări frecvente În perioada adolescenței ce determină un disconfort psihic. Elevul este În permanent Într-o stare de nelinițte, de apăsare, de tensiune, Îngrijorare și teamă nemotivată, iar fiecare observație venită din partea adultului sau colegului este supărătoare. Metafora cea mai potrivită a acestei etape (cf.
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
pe care trebuia să merg. Asta se datorește Iașului. Dacă azi mi-a rămas o mare doză de poezie, pe care de multe ori reușesc să o materializez și în muzică, asta se datorește în întregime Iașului. Toată copilăria, toata adolescență am petrecut-o lângă personalități enorme că Mihail Sadoveanu, frații Teodoreanu, Mihai Codreanu, Demostene Botez, Octav Botez, profesorul meu, de mulți, mulți alții. Deci din punct de vedere al înzestrării, Iasul mi-a dat ceva care la început m-a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
aceea, într-adevăr, să pot ieși cu ușurință din labirintul îndoielilor. Și când a fost vorba să iau hotărâri mari, le-am luat că ieșean, adică cu înțelepciune moldoveneasca. Deci am fost cât se poate de marcat din copilărie și adolescență de Iasul care, natural, a fost oxigenul tuturor”{\cîte 91}. S-a scris mult despre Sergiu Celibidache. Din nefericire, informațiile de care dispunem nu acoperă decât parțial, și adesea contradictoriu, perioada ieșeana din biografia acestuia. „Cine era, oare, în realitate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și interpretat pentru prima dată stepul pe scena Naționalului ieșean{\cîte 93}. Am reconstituit mai sus o imagine oarecum idilica a tânărului „care avea să fie mai tarziu un genial și unic dirijor”. Dar cine a fost în copilărie și adolescență Sergiu Celibidache nu este simplu de reconstituit, mai ales când dispui de informații contradictorii și când specificul investigației este altul decât cel biografic. S-a născut în anul 1912, la Român (interesant apare faptul că Celibidache n-a vrut să
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
TRECÂND PRIN ADOLESCENȚĂ ALĂTURI DE PĂRINȚI Prof. Georgiana - Livia Antoci Școala Gimnazială Elena Cuza, Iași Rolul familiei în dezvoltarea adolescentului este foarte important. Există formulat un imperativ pe care familia adolescentului trebuie să-l aplice, să-l respecte „copilul să fie odihnit, hrănit și
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
decizii, nu își asumă răspunderi. Nu se simte valorizat, iubit, înțeles și apreciat, nu poate fi relaxat în preajma părintelui său. Cât e mic, se străduiește să facă mereu pe plac părintelui său, indiferent de ceea ce-și dorește el. Spre adolescență, teama lui față de părintele său se va nuanța cu alte sentimente: ură, revoltă, neputință. Stilul autocratic poate părea unora eficient, dar este păgubos pentru dezvoltarea emoțional - afectivă a copilului. Stilul permisiv este opus celui autocratic. Un astfel de părinte nu
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
copilul o aplică părintelui prea ocupat. „Copilul ajunge pentru părinții săi după educația pe care o capătă: răsplata sau pedeapsa” (Jean -Jacques Rousseau). Arta de a fi părinte se învață din mers începând odată cu primi pași ai copilului. încă din adolescență, oamenii vorbesc sau își fac planuri cu mult timp înainte de a deveni părinți, despre cum se vor comporta ei cu viitorii lor copii. Ulterior caută un model de perfecțiune în educație, însă, după ce ajung să fie părinți, nu reușesc întotdeauna
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
și a altora. Are peste 40 de ani, dar experiența sa de viață este redusă, petrecând mult timp pe Internet și în lumea nu tocmai însorită a jocurilor de noroc. îmi amintesc că atunci când eram mici, și chiar și în adolescență, el a beneficiat de protecție excesivă din partea părinților săi. Spre exemplu, nu avea resposabilități acasă, cum aveam noi ceilalți Îsă ne facem curățenie în cameră, să ducem gunoiul, să vorbim respectuos cu bătrânii). Iar când făcea o boroboață Îspărgea un
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
asupra perioadelor modale ale psihogenezei: - vârsta de 3 ani - constituirea conștiinței de sine și a Eului; - vârsta de 6/7 ani - adaptarea și integrarea școlară; - vârsta de 12/14 ani - pubertatea și profundele sale transformări; - vârsta de 16/18 ani - adolescența, afirmarea Eului, structurarea liniei și a idealului de viață. Calea directă constă în obținerea datelor care ne interesează de la însuși subiectul pe care ni l-am ales spre studiu, în cadrul unor convorbiri sau interviuri speciale. Se știe că oamenii diferă
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
negative sunt trecătoare, însă au urmări grave. Adolescentul este, fără să fie un copil, în formare, din toate punctele de vedere. Corpul suportă ultimele schimbări de definire, iar caracterul se cristalizează ca urmare a influențelor din exterior și a educației. Adolescența, deși este o perioadă tulbure și plină de frământări, reprezintă vârsta inteligenței nonconformiste, a marii sincerități. Imaginația, puterea de creație și perspicacitatea ating forme maxime. Idealurile de viața și pregătirea profesională încep să capete contur și dispar în mod evident
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Magdalena Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92813]
-
acordă un interes deosebit materiilor școlare corelate cu viitoarea profesie. Un alt gen de tineri adolescenți nu au fixată o profesie anume sau sunt influențați de părinți și apropiați. Pentru ceilalți, viitorul nu este proiectat în niciun fel. Odată cu perioada adolescenței se termină și prima mare etapă a vieții omului, etapă de creștere și de formare a personalității și conduitei. O etapă de mare sensibilitate morală, o perioadă de romantism și spontaneitate, de poezie. Frământări, iluzii, neliniști.. .adolescenți...
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Magdalena Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92813]
-
Memoria care amplifică relatarea este declanșată de această dată nu de căutarea cafelei prin diferite dulapuri și camere, ci prin intermediul unor vizitatori: fiecare dintre cei care vin în casa doctoriței în aceste trei zile este purtător de amintiri despre copilărie, adolescență, dragoste, profesie, căsătorie, nașterea copiilor, părinți. Arta conversației a încântat prin caracterul său de mărturisire, de recapitulare a unei vieți construite pe un principiu de natură morală. În lungi conversații, reale sau imaginare, Sânziana Hangan își întemeiază toate hotărârile pe
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
prin corelare cu frecvența și cantitatea de alcool consumată, În instalarea dependenței alcoolice, repartiția este următoarea: 197 de subiecți cu debut În copilărie (31,5%), Între 3 - 10 ani și 96 cu debut În perioada pubertății (15,33%), 90 În adolescența timpurie (14,37%); 29 cu debut În adolescența prelungită (4,63%) și un număr redus, 17 subiecți cu debut În tinerețe (2,71%); specificul teritoriului investigat din acest punct de vedere este reprezentat de un debut foarte timpuriu al consumului
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
consumată, În instalarea dependenței alcoolice, repartiția este următoarea: 197 de subiecți cu debut În copilărie (31,5%), Între 3 - 10 ani și 96 cu debut În perioada pubertății (15,33%), 90 În adolescența timpurie (14,37%); 29 cu debut În adolescența prelungită (4,63%) și un număr redus, 17 subiecți cu debut În tinerețe (2,71%); specificul teritoriului investigat din acest punct de vedere este reprezentat de un debut foarte timpuriu al consumului de alcool, și este dat În mare parte
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
categorii de vârstă, astfel: perioada dintre intrarea copilului în școală și terminarea ciclului elementar este adesea descrisă fie ca un fel de sfârșit al copilariei, cu particularitățile de vârstă asemănătoare cu cele preșcolare, fie ca etapă de debut primar al adolescenței, fie, în fine, ca etapă distinctă a copilăriei. Învățarea și alfabetizarea constituie condițiile majore implicate în viața de fiecare zi a copilului după 6 ani. De cele mai multe ori, școala răspunde și dorinței copilului de a fi ca cei mari, ca
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
Științific 28. Consfătuirea anuală a antrenorilor de atletism cu specializarea aruncări - “Cunoaștere perfecționare-performanță”, 29-31.10.2008, Slănic-Prahova 29. Cristea, S., Dicționar de termeni pedagogici, (1998), Edit. Didactică și pedagogică R.A. București 30. Debesse, M., (1970), Psihologia copilului de la naștere la adolescență, Edit. Didactică și pedagogică București 31. Demeter, A., (1994), Fiziologia efortului sportiv, Editura Editis, București. 32. Demeter, A., (1982), Bazele fiziologice ale educației fizice și sportului, Edit. Sport-Turism București 33. Demeter, A., (1984), Fiziologia educației fizice și sportului, Edit. Stadion
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]