7,836 matches
-
principiul educației de-a lungul întregii vieți. Indiferent că este vorba despre un loisir individual sau colectiv, distractiv sau educativ, odihnitor, amuzant sau formativ, activ sau pasiv, fizic sau cultural, „consumativ”, productiv sau creativ, acesta trebuie să contribuie la formarea, afirmarea și dezvoltarea deplină a personalității umane, toate formele de loisir având aspect educativ și constituind, de aceea, apanajul educației adulților. Educația adulților, fiind neobligatorie, se desfășoară mai ales în timpul liber, cu precădere în cadru non-formal și informal. Educația adulților a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta instituind la nivel național școli superioare țărănești - îi influențează pe N. Iorga (care, în 1908, înființează la Vălenii de Munte prima universitate de vară, România devenind, astfel, a doua țară europeană care promovează acest
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sunt câteva manifestări științifice de referință. Astfel, în decembrie 1968, s-a organizat la București „Simpozionul național de educația adulților”, iar în 1981, tot la București, Conferința UNESCO „Metode și forme de participare a maselor la educația culturală”, prilej de afirmare internațională a experienței și culturii României. Din păcate, numărul cercetărilor realizate după 1980 a scăzut semnificativ, principalul motiv fiind chiar absența unor specialiști în probleme educaționale, situație generată de desființarea facultăților de științe ale educației, de sociologie și psihologie. În
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
județ și în municipiul București, aflată sub autoritatea administrației publice centrale, oferind calificări în meșteșugurile tradiționale, muzică, pictură etc. • Centrele culturale sunt instituții publice de cultură care au următoarele atribuții în educarea științifică și artistică a publicului, în vederea cunoașterii și afirmării valorilor culturii și civilizației românești. În prezent, funcționează următoarele centre de cultură: „George Apostu” (Bacău), „Arcus” (Covasna), „Brătianu” (Ștefănești, județul Argeș), „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (Mogoșoaia), „Rosetti-Tescanu-George Enescu” (Bacău), „Tinerimea Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sesizarea acordului gramatical. Scările sau graficele de autoevaluare sunt instrumente de comparare, care se bazează pe două acțiuni complementare, de ordonare și frazare, operând asupra unor produse ale activității elevilor. Fișele individuale, care reprezintă schematic evoluția, dezvoltarea unei capacități sau afirmarea unor atitudini pot fi utilizate cu succes la clasă și sunt un mijloc pertinent de autoapreciere. În urma rezolvării unei sarcini didactice în echipă sau pe grupuri mici, am apelat la o listă de control / verificare, care-i determină pe elevi
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
problematizării amintim: asigură o învățare activă, creatoare; stimulează independența în gândire și acțiune, spiritul de investigare și explorare; determină elevii să și pună întrebări, să-și reactualizeze cunoștințe, să elaboreze singuri ipoteze, să tragă concluzii; formează responsabilitatea și curajul în afirmarea propriilor soluții; formează un stil activ de muncă. Pe plan psihologic situația-problemă reprezintă o stare conflictuală care rezultă din trăirea simultană a două realități, de ordin cognitiv și motivațional, incompatibile între ele: pe de o parte experiența trecută, „adevărul de
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
conceptele și procesele analizate. O regăsim În domeniul mai Îndepărtat al literaturii comparate sau al istoriei culturale, unde cercetarea influențelor și a surselor e Înlocuită de studiul interacțiunii modelelor culturale, al literaturilor și al culturilor „periferice”, privite dinăuntru, prin prisma afirmării specificității și identității acestora În concertul internațional. 2.2. Al doilea argument adus În favoarea cercetărilor de imagologie comparată vine să completeze și să explice schema de până acum, În care, după ce, inițial, am pus accentul pe relația dintre un cadru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dificultățile de transpunere În practică a acestei scheme generale apar mai ales atunci când se pune problema dozării contribuțiilor aduse de diferite discipline, a distanței, variabile, care va despărți perspectiva unificatoare propusă de optica specifică uneia sau alteia dintre științele particulare. Afirmarea caracterului distinct al fiecărei discipline, promovarea perspectivei sale de cercetare - eventual pretenția de a impune viziunea respectivă ca paradigmă universală - reprezintă principalele obstacole În calea unui veritabil travaliu transdisciplinar și de sinteză. Temerile exprimate de diverse discipline referitor la posibilitatea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rurală românească din Transilvania secolului al XVIII-lea. Chiar și o carte dedicată solidarităților etnice medievale, cum este cea a lui Ioan-Aurel Pop XE "Pop" (1998), stăruiește asupra imaginilor reciproce ale popoarelor transilvane, În a căror oglindă sunt căutate semnele afirmării unei identități de tip național. După acest scurt bilanț, voi sublinia, În cele ce urmează, o idee care mi se pare extrem de importantă, pe marginea discuției referitoare la stadiul actual al cercetărilor de imagologie. Și anume, se observă tendința (sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
indisociabilă cu trecutul României, defavorizează categoric asumarea unei conștiințe a particularismului local al provinciei, cel puțin de către români. Dar, după cum vom vedea, lucrurile nu diferă prea mult nici În cazul maghiarilor. De fapt, poate cel mai important obstacol În calea afirmării unei conștiințe istorice distincte a Transilvaniei, bază pentru o eventuală autonomie a provinciei, este faptul că nu există o singură „Transilvanie”, ci mai multe. Chiar dacă teritorial este vorba despre același spațiu, ceea ce Înțeleg românii prin „Transilvania” este total diferit de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
necesitățile ideologice ale momentului. „Europa” românilor ardeleni (ca și a altor creatori de heteroimagini politice dintr-o epocă de geneză a ideologiilor moderne) era aceea care le convenea cel mai mult, din perspectiva propriilor interese simbolice, de legitimare și de afirmare a unei identități naționale. De ce au făcut țăranii români revoluție? Mobilizare politică și naționalism În Transilvania, la 1848 În rândurile următoare, Îmi propun să discut motivele implicării populației din Transilvania În evenimentele violente de la 1848. Ce resorturi au Împins zeci
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la prima vedere, o formă de exercitare a dominației cam vagă și prea abstractă - prezenta, de fapt, o importanță deosebită pentru factorii de putere ai vremii. Acest dispozitiv de dominație avea, În primul rând, o componentă simbolică, ce ținea de afirmarea prestigiului; În al doilea rând, o componentă politică, legată de exercitarea puterii; iar În al treilea rând, o componentă economică, ilustrată de timpul de muncă al țăranilor, sustrași de la activitățile productive de imperativele sărbătorii. Pe toate aceste trei dimensiuni s-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cei care celebrează alte sărbători nu pot fi, funciarmente, decât niște străini. Fără să luăm aici În discuție temeiul și originea acestei tradiții, remarcăm logica ei internă, extrem de strânsă, pe care se construiește un stereotip etnic de mare viitor. Această afirmare viguroasă a alterității, prilejuită de problema sărbătorilor, deși se suprapunea peste diferențe și conflicte sociale și legitima uneori interese pur economice, era exprimată, În mare măsură, Într-o formă confesională. Era vorba despre ciocnirea dintre două sau mai multe Biserici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
veghează ca interesele lor economice și timpul muncii să nu fie afectate de această „ciocnire” culturală, care opune sărbătoarea raționalizată de stat celei Înrădăcinate În tradiția comunităților rurale. Ca și În principatul Transilvaniei, intervenția nobilimii În problematica sărbătorilor țărănești prilejuiește afirmarea alterității, legitimarea distanței și dominației sociale, prin sublinierea diferenței culturale care separă cele două clase. După cum scrie Ovidiu Ghitta XE "Ghitta" : În afara diversității prolixe a obiceiurilor festive ale uniților, autoritățile sătmărene mai remarcară un aspect criticabil: sărbătorile bisericești ale celor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și În puținele clipe de răgaz ale unei vieți tumultoase, unor prietene de altă nație. Reconstituirea istorică sau simpla poveste cu iz legendar ne arată că o atare Împrejurare nu are semnificația unei contradicții În viața lui Iancu, pentru care afirmarea propriei demnități naționale nu s-a identificat cu ura Împotriva naționalității celuilalt. În pofida strădaniilor istoricilor, viața intimă a lui Avram Iancu XE "Iancu" este prea puțin cunoscută. Cum era și firesc, atenția contemporanilor și a posterității s-a concentrat asupra
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cât și din Transilvania, acordă, În scrierile lor, o anumită atenție problematicii românești. Széchenyi István XE "István" , Wesselényi Miklós, Kossuth XE "Kossuth" Lajos XE "Lajos" sau Táncsics Mihály remarcă potențialul numeric pe care Îl reprezintă blocul etnic românesc, În contextul afirmării generale a „popoarelor Răsăritului”, Îndeosebi a celor slave. Respectivii ideologi sunt Îngrijorați de pericolul pe care l-ar reprezenta pentru Ungaria panslavismul, având În spate politica Rusiei; În acest cadru, ei pun problema poziției românilor. Pe de o parte, ei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt suficiente pentru a genera o atitudine de rezervă identică. Nu se observă, așa cum am fi tentați să credem, nici o tendință de părtinire a taberei creștine, nici o alianță simbolică, motivată fie pragmatic, prin nevoia combaterii inamicului turc, fie În sensul afirmării unor solidarități comune cu frâncii, pe linia unor afinități religioase. Frâncii catolici par să fie plasați pe aceeași treaptă cu turcii păgâni și din punctul de vedere al alterității religioase, fiind percepuți În egală măsură ca străini În raport cu ortodoxismul autohton
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acum un nou altul ridică, În care tot felul de Națion din Fundul Săsesc să primesc. Necesitatea participării românilor la război este motivată așadar prin argumentul câștigării unei poziții adecvate În monarhie, mai ales În sensul unui spirit concurențial de afirmare națională (dar și socială!) În raport cu celălalt. Ideea nu este neapărat de a te afirma tu Însuți (printr-un conflict cu atât de Îndepărtatul „inamic” francez), ci de a nu te lăsa mai prejos decât celălalt, concurentul tău etnic și social
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rămâne un neam cu totul urgisit și În veci necredincios, fără omenie și nici Într-o samă băgați. Participarea decisă și conștientă la războiul Împotriva francezilor constituie, În aceste condiții, o modalitate de neocolit prin care se va putea realiza afirmarea națională. Această analiză sumară a imaginii francezului În mentalitatea țărănească din Transilvania, În epoca războaielor napoleoniene, evidențiază, sper, câteva concluzii de natură să Își găsească un loc distinct În literatura atât de vastă a problemei: (1) la nivelul mentalității populare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îl intermediază participând la confecționarea acestui nou elaborat ideologic: Viena, pentru că el reprezintă un instrument de mobilizare indispensabil Într-un război de tip aproape total; elita românească, pentru că pe această cale Își vede promovat propriul program ideologic, de construire și afirmare a națiunii. Italia la 1850, În conștiința publică a românilor din Transilvania 1. Subiectul și sursele cercetării În mod tradițional, Italia a constituit pentru români o sursă de viu interes, Întreținut În permanență de influențe și relații reciproce, precum și de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
secolului al XIX-lea, orizontul mental, istorico-geografic și cultural al românilor ardeleni Îngloba o imagine distinctă a realităților peninsulare, bogată În informație, ca și În Încărcătura sa afectivă. Prelungind clișeele Școlii Ardelene, imaginea Italiei se lega În primul rând de afirmarea latinității românilor, ca instrument de legitimare politică și sursă de formare a sentimentului național. Pe această linie, interesul ardelenilor va merge spre o Italie a vestigiilor, percepută În calitatea ei de patrie a strămoșilor romani. Dar elementul nou, apărut aici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
factură mazziniană care vizau federalizarea și coalizarea popoarelor din răsăritul și centrul Europei Împotriva regimurilor opresive, rus, otoman sau austriac. Vor fi luate În considerare aspecte privitoare la echilibrul de forțe european și interesele geopolitice, emblematizate În acest veac de afirmare a naționalismului de simboluri etno-rasiale; se va pune mereu problema preeminenței elementului latin, germanic sau slav, a sferelor de influență ale fiecăruia. În numele unui asemenea tip de solidaritate „internațională” sau „suprastatală”, specific secolului al XIX-lea, unii lideri revoluționari ardeleni
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
putem delimita cel puțin trei rezultate ale asimilării mesajului ideologic italian: a) imaginarea demersului risorgimental ca un model practic de acțiune pentru românii din Ardeal (componenta cea mai fragilă a lecției italiene); b) solidarizarea panlatină, văzută ca o posibilitate de afirmare a națiunilor mărunte prin integrarea lor Într-o comunitate mai largă, menită În același timp să se opună altor blocuri pan-naționale; c) ideea atragerii atenției opiniei publice europene, În speță a celei italiene, În direcția revendicărilor românești, metodă de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dezbaterile din jurul aceleiași probleme a „uniunii”, nedorită de românii ardeleni, ca și de irlandezii catolici din Irlanda. Pe plan ideologic, se poate sesiza aceeași evoluție concordantă, de la iluminismul reformist și liberalismul timpuriu văzute ca alternative la revoluție, spre radicalizare și afirmarea curentului revoluționar. 3. Difuzarea problemei irlandeze: contextul european și românesc Datele de bază ale problemei irlandeze au cunoscut o largă difuzare În Europa prerevoluționară. Prima filieră a interesului pentru Irlanda era reprezentată de presa internațională de mare tiraj (adresată opiniei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mii de oameni”), conjugată cu alte acțiuni politice (șase ocurențe), care privesc mai ales dialogul parlamentar și electoral dintre irlandezi și whigs, purtat În fața ofensivei conservatoare. Imaginea este acum completată cu alte teme, extrem de relevante din punct de vedere politico-ideologic: afirmarea legalismului mișcării irlandeze și a loialismului față de monarhie, temă alăturată Însă referirilor la oprimarea națională exercitată de Anglia sau la măsurile coercitive inițiate de cabinetul conservator. Apare pentru prima dată, ca subiect al articolelor din Gazetă, aripa radicală a mișcării
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]