186,601 matches
-
și în diverse modalități de acordare a unor forme de suport financiar; în principal, referitor la ajutorul social. Una dintre problemele puse frecvent în contextul stabilirii politicilor sociale se referă tocmai la modul cum, prin mecanismele acestora, poate fi acordat ajutorul pentru cei aflați în nevoie, dar fără a se obține ca efect secundar dependență socială. Într-o altă dimensiune se înscrie dependența indusă prin mecanisme de factură educativ-culturală. În acest sens, este semnificativă dimensiunea de gen a educației. După modelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
zi, ea pare să rămână mamă singură. În plus, ea îngrijește și pe tatăl copiilor ei și pe rudele vârstnice.” (M. Miroiu, 2001, p. 17) Dependența poate fi abordată și dinspre persoana care acordă sprijin către cea/cele care primesc ajutor. Peste o anumită încărcătură de responsabilități, persoana ce desfășoară activități de îngrijire ajunge tributară sistemului relațional de sprijin, fără de care nu reușește să realizeze efectiv îngrijirea pe care este nevoită să o presteze. Situația persoanei împovărate de îndatoririle față de persoanele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
între indivizi diferiți, dar formal egali). În cazul discuției de față, eteronomia conduce la dependență. Beneficiarii de anumite forme de suport din partea statului încep să recepteze intervenția ca fiind indispensabilă existenței lor. Treptat, ajung să se obișnuiască cu tipul de ajutor pe care îl primesc, ca și cum le este cuvenit. În paralel, pot să se descurajeze să mai caute mijloace pentru a-și satisface trebuințele în mod independent. În sfera politicilor sociale, autonomia este atât un principiu care ordonează activitatea (astfel încât persoanele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
acestora fiind un demers uman complex și nicidecum un rezultat al unui instinct orb. Un tată singur poate să nu fie dispus să se implice în creșterea copilului său. El poate să solicite sprijinul familiei extinse sau altor persoane de ajutor. Dar dacă totuși își asumă o astfel de sarcină (cele mai probabile situații sunt cele care urmează decesului soției, fapt dramatic, dar care strânge legătura dintre supraviețuitori), atunci va valoriza cooperarea, consensul, va fi empatic față de așteptările copilului său în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de exemplu, facilitarea unor servicii în sprijinul familiei, legate mai ales de grija pentru copii), se poate crea acel cadru de viață cotidiană care să-i asigure părintelui singur dreptul la intimitate, la solitudine. Lipsa de implicare a persoanelor de ajutor înseamnă adesea pentru părintele singur lipsa timpului liber, a timpului pentru sine. Toate aceste aspecte au un caracter informal, nu se înscriu în aria de cuprindere a contractelor. Teoriile de factură comunitară, inclusiv cele feministe, insistă asupra rolului determinant al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Observația făcută trimite la o disonanță cognitivă și emoțională 41 pe care multe femei o resimt ca pe un conflict între trebuințele de autodezvoltare personală și sprijinul acordat celorlalți, mai cu seamă copiilor și persoanelor ce au nevoie nemijlocită de ajutor (bolnavii și bătrânii din familie). Chiar și această constatare a devenit un loc comun, ca, de altfel, și soluția problemei, care presupune o opțiune: cariera sau familia 42. Revin la ideea că faptul se datorează modului dihotomic de a aborda
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nivelul politicilor publice, cât și în cadrul teoriilor politice. Politicile publice (așa cum sunt cunoscute în România de azi) tind să concentreze atenția prioritar asupra spijinului copiilor și sunt configurate ca politici sociale prin care se oferă în mod concret doar modeste ajutoare financiare. Teoriile politice sunt preocupate prioritar de sfera publică. Atunci când sunt recunoscute, la diferențele dintre bărbați și femei se fac referiri de genul „privilegiile tradiționale ale bărbaților cu privire la muncă, venit, activități culturale și oportunități politice” (D. Held, 2000, p. 243
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
privind familia monoparentală rezultate din recensământul din anul 2002tc "Date privind familia monoparentală rezultate din recensământul din anul 2002" Gospodării familiale pe tipuri de nucleetc "Gospodării familiale pe tipuri de nuclee" Repere legislativetc "Repere legislative" Legea nr. 67/1995, privind ajutorul social tc "Legea nr. 67/1995, privind ajutorul social " Art. 1: Familiile, precum și persoanele singure, fără venituri sau cu venituri mici, beneficiază de ajutor social ca formă de protecție socială. Art. 2: Prin termenul familie se înțelege soțul, soția și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
2002tc "Date privind familia monoparentală rezultate din recensământul din anul 2002" Gospodării familiale pe tipuri de nucleetc "Gospodării familiale pe tipuri de nuclee" Repere legislativetc "Repere legislative" Legea nr. 67/1995, privind ajutorul social tc "Legea nr. 67/1995, privind ajutorul social " Art. 1: Familiile, precum și persoanele singure, fără venituri sau cu venituri mici, beneficiază de ajutor social ca formă de protecție socială. Art. 2: Prin termenul familie se înțelege soțul, soția și copiii lor minori, care au domiciliu comun; dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nucleetc "Gospodării familiale pe tipuri de nuclee" Repere legislativetc "Repere legislative" Legea nr. 67/1995, privind ajutorul social tc "Legea nr. 67/1995, privind ajutorul social " Art. 1: Familiile, precum și persoanele singure, fără venituri sau cu venituri mici, beneficiază de ajutor social ca formă de protecție socială. Art. 2: Prin termenul familie se înțelege soțul, soția și copiii lor minori, care au domiciliu comun; dar și persoana necăsătorită, care domiciliază împreună cu copilul său. Cap. 2: Ajutorul care se acordă soțiilor celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cu venituri mici, beneficiază de ajutor social ca formă de protecție socială. Art. 2: Prin termenul familie se înțelege soțul, soția și copiii lor minori, care au domiciliu comun; dar și persoana necăsătorită, care domiciliază împreună cu copilul său. Cap. 2: Ajutorul care se acordă soțiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu și indemnizația de naștere Art. 18: Soțiile militarilor în termen, cu venituri mai mici decât salariul minim brut pe economie, pot primi, la cerere, ajutor lunar - dacă sunt gravide începând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
împreună cu copilul său. Cap. 2: Ajutorul care se acordă soțiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu și indemnizația de naștere Art. 18: Soțiile militarilor în termen, cu venituri mai mici decât salariul minim brut pe economie, pot primi, la cerere, ajutor lunar - dacă sunt gravide începând cu luna a patra de sarcină, au copii în îngrijire în vârstă de până la șapte ani, sunt gradul I sau II de invaliditate. Art. 19: Începând cu cea de-a doua naștere, mamele au dreptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
calitate de asigurat, fără plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, persoana aflată în concediu de sarcină și lăuzie, concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav, în vârstă de până la șase ani, dacă face parte dintr-o familie care beneficiază de ajutor social. Legea nr. 119/1997, privind alocația suplimentară pentru familiile cu mulți copii Art. 1: Se acordă pentru doi sau mai mulți copii aflați în întreținere o alocație suplimentară. Art. 6: Se instituie livretul de familie, care reflectă componența familiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
1919; nr. 103/1952 (document al Organizației Internaționale a Muncii, în vigoare din 1921, reformulat în 1952; intră în vigoare în 1955) - art. 3, art. 4 prevăd dreptul la concediu de maternitate și dreptul mamei să primească sume acordate ca ajutor medical, ajutoare alocate din fondurile de asigurări sociale și din fondurile publice. Pactul internațional cu privire la drepturile economice sociale și culturale (adoptat în 1966; România ratifică pactul în 1974). Art. 10 menționează ocrotirea specială acordată mamelor înainte și după naștere, gândită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
103/1952 (document al Organizației Internaționale a Muncii, în vigoare din 1921, reformulat în 1952; intră în vigoare în 1955) - art. 3, art. 4 prevăd dreptul la concediu de maternitate și dreptul mamei să primească sume acordate ca ajutor medical, ajutoare alocate din fondurile de asigurări sociale și din fondurile publice. Pactul internațional cu privire la drepturile economice sociale și culturale (adoptat în 1966; România ratifică pactul în 1974). Art. 10 menționează ocrotirea specială acordată mamelor înainte și după naștere, gândită ca un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
să-i ușureze pe răposați de banii pe care Îi aveau asupra lor. Dacă făceau prea mult zgomot și apărea lume, se ducea totul dracului. Pe deasupra, Casa cu Șapte Hornuri nu era departe și servitorii ambasadorului englez puteau sări În ajutorul compatrioților. Era vorba, prin urmare, de o afacere rapidă și mortală: cling, clang, adio și n-am cuvinte. Și toți În iad, sau unde dracu’ or merge anglicanii eretici. Cel puțin ăia doi n-or să ceară cu strigăte spovedanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
sărea Într-o parte ca să se ferească, miraculos, de Împunsătura teribilă pe care italianul o repezise Înainte nedându-i timp să ducă mâna la spadă. — Steenie!... Steenie! Părea mai curând un strigăt de prevenire a Însoțitorului său decât unul de ajutor. Alatriste Îl auzi pe tânăr scoțând strigătul acela de două ori pe când trecea pe lângă el și, ocolind crupa calului, care, simțind frâul liber, Începu să se răsucească pe loc, ridică spada contra celuilalt englez, cel Îmbrăcat În gri și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
i-o găurească de-acum Încolo. Trebuia să se ocupe de sine, punându-se la adăpost; de aceea dori să Încheie grabnic discuția. Însă englezul Îl mai reținu o clipă. — Cunoaște domnia voastră vreun loc foarte apropiat unde am putea găsi ajutor?... Sau ne-am putea odihni puțin? Fu cât pe ce să nege Diego Alatriste pentru ultima oară, Înainte de a dispărea În beznă, când Îi veni o idee cu iuțeala fulgerului. El Însuși nu avea unde să se adăpostească, pentru că italianul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
privirea protectorului său. — Poate, replică foarte calm. Álvaro de la Marca zâmbi strâmb, neslăbindu-l din ochii-i scrutători. Se cunoșteau prea bine ca să nu știe că de la Alatriste nu va mai scoate nimic, chiar dacă l-ar amenința cu retragerea oricărui ajutor și cu azvârlirea În stradă. — Bine, conchise el. La urma urmei, În joc e pielea ta. Căpitanul Încuviință cu un gest fatalist. Una din puținele neclarități din relatarea făcută contelui consta În trecerea sub tăcere a acțiunii lui fray Emilio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
decât să bată străzile, la discreția dușmanilor lui sau a poterașilor lui Martín Saldaña, care puteau fi deja la curent cu Întâmplarea. Contele știa toate astea. Și mai știa că Diego Alatriste era prea mândru ca să-i ceară vreodată direct ajutorul. Iar dacă Guadalmedina se făcea că nu pricepe mesajul tacit, căpitanului nu-i rămânea altceva de făcut decât să Înfrunte din nou strada, bizuindu-se doar pe spada sa. Dar contele zâmbea deja, abătându-și o clipă gândul de la preocupări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
dacă locul ar fi fost mai locuit, Încrucișarea armelor albe și Împușcăturile mele ar fi umplut ferestrele de curioși. Atunci, Întâmplarea, care sub chipul norocului În Înfruntări Îl favorizează Îndeobște pe cel ce rămâne lucid și ferm, Îi sări În ajutor lui Diego Alatriste; pentru că fu voia lui Dumnezeu ca una din Împunsăturile lui feroce să intre prin montura gărzii până la degetele sau Încheietura mâinii unuia din adversari, care, simțindu-se rănit, făcu doi pași Înapoi cu un blestem pe buze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cât și În versuri: Calderón, Hurtado de Mendoza, Alarcón, Vélez de Guevara, Rojas, Saavedra Fajardo, ba chiar și amicul nostru, don Francisco de Quevedo, și toți cei de la Curte capabili să Înmoaie o pană În cerneală au chemat muzele În ajutor ca să imortalizeze aventura și să-l lingușească pe monarh, comparându-l când cu Jupiter aruncând fulgerul, când cu Tezeu omorând taurul care pustia câmpia de la Maraton. Îmi amintesc că foarte cunoscutul sonet al lui don Francisco Începea așa: Omorându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
știe niciodată. Poetul se uită Încruntat la stăpânul meu. — Să presupunem c-ar fi vorba de dumneata. E ceva grav? — S-ar putea să fie. — Ei comedie! În cazul ăsta nu ne rămâne decât să ne batem... Ai nevoie de ajutor? — Deocamdată, nu... Căpitanul Îi privea pe spadasini mijindu-și puțin ochii, ca și când vroia să-și Întipărească mutrele lor În minte. Și-n plus, domnia voastră are suficiente necazuri ca să nu se mai Încurce și cu ale mele. Don Francisco rămase tăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
drum prin mulțime. Privi În jur căpitanul, ca să-și dea seama În ce situație se afla. Un amănunt semnificativ: nici alcadele Curții, nici alguazilii care de obicei vegheau asupra ordinii la reprezentații nu erau de găsit. Cât despre vreun alt ajutor, Licențiatul Calzas nu era nici pe departe un bun luptător, iar bătrânelul de Juan Vicuña la cei cincizeci de ani ai lui nu putea face mare lucru cu singura-i mână. În ce-l privea pe don Francisco de Quevedo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de plumb, iar sângele Îl orbea. Ridică mâna stângă, cea cu daga, ca să se șteargă la ochi cu dosul palmei, și atunci văzu o spadă care se Îndrepta spre gâtul lui, și pe don Francisco de Quevedo care, strigând: „Alatriste! Ajutor! Săriți!“ cu o voce tunătoare, se năpustea peste bănci spre bârna despărțiturii din spate și abătea cu o lovitură năpraznică a spadei sale goale oțelul inamic. — Cinci la doi Încă mai merge! exclamă poetul, cu lama spadei În sus, salutându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]