7,965 matches
-
Dorohoi, deci la marginea de sud a domeniului, și nu în mijlocul lui, cum credea B. T. Câmpina și P. P. Panaitescu. Nu se știe cum s-a format acest domeniu. E probabil că în aceste părți să fi existat o alcătuire social-politică de dinainte de întemeiere. Mihail a avut trei feciori: Ivanco, Iurie și Sima. Dintr-un privilegiu de la Ștefan cel Mare, aflăm că Ivanco vindea satul Dobrușa lui Ștefan Trifăscul, ceea ce înseamnă că moșia lui Mihail fusese împărțită între fiii săi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruise. Atunci când Franțea vinde o jumătate de sat, vânzarea este întărită de domn și nu de fostul său stăpân, față de care nu mai avea nici o obligație. Cetele boierești de la noi nu pot fi confundate cu banderiile nobiliare din Europa apuseană. Alcătuirea cetelor boierești nu se face pe baza legăturilor de vasalitate, lucru aproape imposibil dacă ținem seama de mărimea domeniului boieresc. Câțiva boieri mari ar fi putut să dăruiască pământ unor oameni, în schimbul serviciului militar, dar majoritatea boierilor din Țările Române
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
elita oastei moldovenești, formată din boieri domnul, îngăduindu-le celorlalți oameni să meargă și să-și salveze familiile și să aducă provizii. Din secolul al XV-lea, când documentele sunt ceva mai explicite, apar informații potrivit cărora boierii intrau în alcătuirea curții domnești. La 6 februarie 1577, Matei, fost vameș, se plângea domnului “cu mare jeluire și cu mare mărturie, cu oameni buni și bătrâni și cu megiași de prin prejur și cu boieri din curtea domniei mele”. O informație identică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au căzut vitejii cei buni și neînfricați, și boierii cei mari și oștenii cei buni și tineri și oastea cea mare și vitează și aleasă, împreună cu husarii viteji”(p. 46). Este vorba de o elită războinică, dar nu de o alcătuire ostășească deosebită. Ceea ce se înțelege, dacă considerăm izolat ultimul pasaj din Letopiseț, în care sunt pomeniți vitejii. După lupta de la Râmnic, din 1481, după ce se arată că domnul a făcut ospăț mare întregii lui oștiri, se adaugă: „și mulți viteji
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
curțile boierești. Din două documente, în care sunt pomeniți vornicii reiese că atribuțiile lor erau de ordin juridic. La curțile boierești erau slugi înarmate, cum mai toată lumea era înarmată în vremea respectivă; ele mergeau la război alături de boier intrând în alcătuirea cetelor boierești. Nu se poate vorbi însă de garnizoane! Este greu de crezut, însă, că în secolul al XV-lea Moldova era plină de curți boierești întărite. Până acum nu s-au descoperit urmele unei asemenea curți. Se dau două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Argument pro Ideea alcătuirii unei broșuri cu acest titlu mi-a fost inspirată de piesa de teatru de mare succes a lui Tudor Mușatescu, în care un ”escu” ajunge până la cele mai înalte demnități în stat, dar nu prin merite deosebite, ci, prin relații
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
făcut aprecieri generale, exemplificate cu cele câteva informări mai de substanță trimise în ultimele două luni. Problemele administrativ-contabile și de personal le-am lăsat, așa cum convenisem cu ambasadorul, să le redacteze el direct. Mult mai ușor mi-a fost la alcătuirea programului pentru anul următor, 1989, întrucât știam de la referentură ce se avea în vedere în relația bilaterală cu Peru. Curierii diplomatici erau programați să sosească la Lima joi, 15 ianuarie. Ambasadorul avea suficient timp să citească și să facă modificările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
au fost miniștri de externe de la Budapesta și de la Moscova, iar prima deplasare în exterior a unor membri ai noului guvern era decisă cu rapiditate la Sofia, unde se aranjase o reuniune a C.A.E.R.-ului la nivelul primilor-miniștri. Alcătuirea guvernului de tranziție, până la formarea câtorva partide politice și așezarea societății românești astfel încât să se poată lansa ideea alegerilor democratice și organizarea lor, s-a făcut pe criterii de folosire a câtorva oponenți reali sau presupuși ai fostului regim, Cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
hotarele țărilor unde locuiesc, în puterea temeiului acesta și având în vedere așezarea rânduelii obștești și întărirea drepturilor câștigate prin revoluție, Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul său istoric, se declară de azi înainte Republică Democratică Moldovenească, care va intra în alcătuirea Republicii Federative Democratice Rusești, ca părtaș cu aceleași drepturi. Până la chemarea adunării poporane a Republicii Moldovenești, care va fi aleasă de tot norodul prin glăsuirea de-a dreptul, deopotrivă și tăinuită, după sistemul proporțional, cea mai înaltă ocârmuire a Republicii
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
vedere: 1. Să cheme în timpul cel mai scurt adunarea poporană a Republicei Moldovenești, aleasă prin glăsuire obștească, de-a dreptul, deopotrivă și tăinuită după sistemul proporțional. 2. Să împartă norodului muncitor tot pământul fără plată, pe temeiul folosirei drepte. Până la alcătuirea unei legi despre trecerea pământului la norodul muncitor - ca să nu fie neorânduială și irosire a bogățiilor țării, tot pământul, care nu se lucrează cu brațele stăpânului lui, împreună cu vitele și stromenturile gospodăriei, va trece în sama comitetelor pământești, alese din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre. (Voci: „Trăiască !”, aclamațiuni, aprobări). II. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza votului universal. III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român, adunarea Națională proclamă următoarele: III.1. Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său, și fiecare popor va primi drept de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în favoarea Episcopiei „îi închide la gros și-i pune în butuci”. Divanul a organizat o anchetă la fața locului. Comisia formată din boierii Iordache Costache și Alexandru Ruset, în Raportul din 21 martie 1831, consideră că la mijloc este „o alcătuire de complot a câtorva fețe” (cu scrisori false). O dezvoltare mai intensă cunoaște târgul după anul 1832, când prin aplicarea Regulamentului organic i s-a atribuit titlul de oraș. Populația a sporit de la 4.935 locuitori în 1832, la 13
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
centrul activităților "ile-gale" din Caraibe. Au format aici asociația "Hermanos de la Costa", elaborând și "un regulament" în care se prevedeau: lipsa oricăror prejudicii de naționalitate și religie, lipsa proprietății individuale, neintervenția în libertatea fiecăruia. Nu aveau muncă forțată, nici legi, alcătuirea echipajelor care plecau în expediție era voluntară, iar în "confreerie " nu se admiteau fe-mei albe, doar negrese sclave! De reținut că regimul comunist din Cuba a exploatat comercial faima acestor "haiduci ai mărilor" dând numele "Bucane-ro" unei mărci de bere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
figura cel puțin în unele exemplare ale volumului I publicat de autoare în 1933 (dar nu și în exemplarul consultat de mine în anii ’90 la Biblioteca Academiei sau în cel pus la dispoziția Editurii Humanitas de către Monica Pillat, în vederea alcătuirii ediției de față). Am publicat arborele așa cum a apărut în 1933, fără să-i aduc completări sau alte modi ficări de substanță. Împreună cu editura, îi mulțumesc pentru amabilitate doamnei Pia DumitruDanie lopolu, care, în ianuarie 2014, nu numai că nea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și să recunoașterea cifrelor; MEDIU: raportarea cifrei la cantitate și a cantității la cifra; MAXIMAL: numărarea conștientă în șir crescător și descrescător și recunoașterea vecinii numerelor. OC5: Obiectiv de exersare: să formeze grupe de obiecte după criterii date; NIVEL: MINIMAL: alcătuirea de grupe de obiecte după anumite atribute; MEDIU: formarea unor grupe de obiecte și compararea lor prin punere în corespondență; MAXIMAL: identificarea diferențelor dintre mulțimi, realizând relații de echivalentă. OC6: Obiectiv de performanță și evaluare: să verbalizeze acțiunile folosind un
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
din 26 iulie 1855, la data achiziționării imobilului "casele și locul V. Vorn... Petrachi Mavrogheni de lângă mănăstirea Galata... s-au pus stare de a primi de îndată infirmi". Totodată, casele nefiind amenajate corespunzător, s-au făcut unele modificări: "...am poroncit alcătuirea planului pentru un ospițiu îndemânatic și chibzuit în potrivire cu regulile ospitalicești. Acest plan, săvârșindu-se acum de către arhitectul Kugler, după indicații și povățuiri Protomedicului țării, am poroncit a se începe zidirea cea nouă și a se clădi treptat, conform
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
boieri care au fost profesori de medicină la Iași; paradoxal, a fost singurul boier care a lăsat amintirea unui comportament boieresc. Statutul social nu se suprapune totdeauna cu calitatea insului, dar Slătineanu s-a comportat toată viața "boierește" prin nobila alcătuire interioară. Toate mărturiile confirmă această fundamentală boierie sufletească. Născut la București, în 1873, a urmat liceul în orașul natal și cursurile universitare la Paris unde a absolvit medicina și științele naturale; dar și alte discipline l-au pasionat, printre acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai importanți ai Școlii ieșene de medicină, mă întâlnesc, deseori, în amintire, cu domnia sa, dar ce dificilă este o analiză despre un astfel de om... Cred că harul care îl făcea distinct printre cei mai distinși contemporani constă în unicitatea alcătuirii sale; era "interesant" ca aspect fizic, fiind croit "elegant" de la "natură"; și era interesant și ca structură psihologică. Acest har, plasându-l printre oamenii "rari", și destinul, care l-a făcut să fie înscris firesc printre elite, i-au asigurat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fost numit cadru didactic (a fost conferențiar), într-o situație specială. Am asistat, împreună cu generațiile apropiate, la această intruziune. Un comunist autentic a fost preferat zecilor de convertiți de circumstanță. A fost respectat. Rezultatul a fost neașteptat, confirmând însă buna alcătuire a sufletului tânăr. Tinerii preferă cinstea pentru că au nevoie, aproape organică, de a-și găsi un reper, oglindă în care speră să găsească un exemplu. Profesorul Zaharia a fost un rector bun. S-a purtat exemplar cu studenții, care ghiceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lucra la Institutul Călinescu și, oricum, avea să colaboreze frecvent la România literară, până la moartea sa prematură, întâmplată în 1975. În redacție Ion Caraion s-a ocupat, împreună cu Marcel Mihalaș, de rubricile de literatură străină, meticulos, punctual, chiar pedant în alcătuirea sumarelor de pagini, a căror reprezentare vizuală o am vie în minte și azi, astfel cum le așternea cu scrisul său miniatural-caligrafic, încheind perfect conturul literelor subțiri. Era prietenos cu mai tinerii săi colegi, destins în mijlocul lor, chiar volubil, dispus
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
din trupul sfârșit de puteri al mamei a fost extrasă cu fiarele o făptură diformă, cu vagă înfățișare umană și mută. Copilul e mort, a crezut doctorul, sau moașa, sau cine va fi fost de față, și au aruncat netrebnica alcătuire într-o găleată nu chiar goală, până când cineva a ob servat acolo o bulbucire, o mică fierbere, un palpit. Micuțul Velea nu era totuși mort; l-au recuperat în grabă din imondicii pentru a-l trage către viața deplină, iar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ochiul în vreo oglindă și murmurând: „Urât sunt, domnule.“ Va fi fost poate cum spunea, făcut într-adevăr din atâtea dis proporții și asimetrii, cu imensul cap montat pe un trunchi nu prea masiv, deși părea mătăhălos, greoi, în toată alcătuirea neșlefuit, „nefinisat“ (cu excepția frapantă, prin contrast, a mâinilor, sigur frumoase, fine), va fi fost deci Velea, cum să zic, lipsit de grație fizică, stângaci și în gesticulație, și în mișcări, primejduind mereu obiectele casabile din încăperile în care se afla
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Prof. Cornelia Sechi Postfață Cartea lui Ion N. Oprea - Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu este un prețios studiu critic, un dar pentru contemporani și urmași, ca modalitate de cunoaștere a unor comori aparținând culturii românești. Ca structură, titlul însuși, sugerează alcătuirea ei din două părți. Prima parte se impune prin valoarea documentară privind apariția Academiei bârlădene - anul 1915 , inițiatorii - G. Tutoveanu, Tudor Pamfile, Toma Chiricuță -, colaboratorii din faza inițială - Alexandru Vlahuță, aflat în refugiu la Bârlad, Artur Gorovei, celebrul folclorist și
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
a naturilor catilinare", apelând, în acest sens, la observațiile făcute și de Eugen Simion, I. Scurtu, mai înainte, etc. De interes aparte se bucură, pe această coordonată, publicistica ("Situat pe pozițiile Partidului Conservator, Mihai Eminescu pledează pentru tradiție și vizează alcătuirea ideală a statului și instituțiilor sale: biserică, școală, armată, justiție, bănci, administrație etc."), dar și poezia (poemul Gemenii), nu mai puțin proza fantastică: Făt-Frumos din lacrimă, pretutindeni urmărind și "componenta polemică" a scriitorului. Se atrage atenția că aceste naturi catilinare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pus la îndemână osârdia de o viață a lui Perpessicius". Această urmărire în plan stilistic este cât se poate de benefică și eficientă, atrăgând atenția asupra savantei cultivări prozodice eminesciene, demonstrând "originalitatea, niciodată stridentă, a rimelor" sau "cutele mărunte ale alcătuirii poeziei", sau "neîntrerupta șlefuire calitativă a "uneltelor" lingvistice", sau "poezia detaliilor semnificative" etc., de fiecare dată, într-o mai mare sau mai mică măsură, abordând și aspectul istoric al "problemei", care depășește astfel "teritoriul îngust al lingvisticii". Comentariul vizează, desigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]