190,296 matches
-
mobilitate coxo - femurală); pod cu măsurarea distanței dintre palme și tălpi (mobilitate la nivelul coloanei vertebrale) și coborârea brațelor de sus, înapoi cu bastonul apucat cu măsurarea distanței dintre mâini (mobilitate scapulo - humerală) - Tabelele 6 și 7. 70 Tabelul 4. Analiza comparativă a indicatorilor pregătirii motrice (forță, viteză și rezistență) la testările inițiale și finale ale grupei martor și de experiment Parametrii înregistrați Testare inițială t P Testare finală t P Grupa martor (n=7) Grupa experiment (n=8) Grupa martor
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
menținerea piciorului stâng înainte” media finală a rezultatelor obținute de gimnastele grupei experimentale - 23,35 este mai mare decât media finală a rezultatelor obținute de gimnastele grupei martor - 22,07 (t = 2,17; P<0,05): Tabelul 4; Figura 5. Analiza diferenței dintre media rezultatelor inițiale și media rezultatelor finale, obținute de gimnastele din grupa martor la “menținerea piciorului stâng înainte” s-a dovedit a fi semnificativă (t = 2,50; P<0,05): Tabelul 5. 21.4 21.6 21.8
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
martor (Tabelul 5). 76 La testarea „balansări cu piciorul stâng” media aritmetică indică valori aproape egale ale celor două grupe, la testarea inițială și valori mai mari ale grupei experiment (31,41) față de grupa martor (29,60) la testarea finală. Analiza diferenței dintre media rezultatelor finale obținute de grupa experimentală și media rezultatelor finale obținute de grupa martor s a dovedit a fi semnificativă (t = 2,18; P<0,05). Gradul de dezvoltare a vitezei de repetiție influențează ritmul, tempoul și
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
sol, cu torent de sărituri artistice pe diagonale (în locul liniilor acrobatice) este un bun mijloc de dezvoltare a rezistenței specifice, necesare rezolvării în bune condiții, cu ținută și expresivitate a exercițiului integral la sol în concordanță cu muzica. Tabelul 6. Analiza comparativă a indicatorilor mobilității la testările inițiale și finale ale grupei martor și experimentale Parametrii înregistrați Testare inițială t P Testare finală t P Grupa martor (n=7) Grupa experiment (n=8) Grupa martor (n=7) Grupa experiment (n=8
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
este mai mică decât media finală a rezultatelor obținute de gimnastele din grupa martor - 15,27, diferența fiind de 1,25. Referitor la diferența dintre mediile rezultatelor obținute la testările finale de gimnastele celor două grupe, putem afirma că în urma analizei statistico - matematice media grupei experimentale diferă semnificativ de media rezultatelor grupei martor (t = 2,17; P<0,05): Tabelul 6. La următoarea testare „sfoară cu piciorul stâng” media obținută de gimnastele grupei experimentale la testarea finală (14,95) este semnificativ
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
capacității coordinativartistice la gimnastele supuse cercetării în cadrul experimentului pedagogic Gimnastica artistică este un sport al îndemânării, întrucât execuția exercițiilor solicită o capacitate de coordonare complexă: ritm, echilibru, capacitate de orientare spațio- temporală, precizia execuției, timp de reacție etc. Tabelul 8. Analiza comparativă a indicatorilor capacității coordinative la testările inițiale și finale ale grupei martor și grupei de experiment Parametrii înregistrați Testare inițială t P Testare finală t P Grupa martor n=7 Grupa experiment n=8 Grupa martor n=7 Grupa
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
experimentului pedagogic au fost aplicate gimnastelor teste care să arate nivelul creativității, expresivității, ritmicității motrice și muzicalității motrice. Nota finală a fost obținută prin calcularea mediei 89 dintre cele două probe: expresivitate - originalitate și concordanța mișcărilor cu muzica. Tabelul 10. Analiza comparativă a indicatorilor aptitudinilor creativ - artistice la testările inițiale și finale ale grupei martor (n=8) și grupei experimentale (n=7) Parametrii înregistrați Testare inițială t P Testare finală t P Grupa martor n=7 Grupa experime nt n=8
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
7.8 8 8.2 8.4 8.6 8.8 9 9.2 9.4 Martor Experiment 8.12 9.28 no te Fig. 13. Nota obținută la proba de creativitate artistică la testarea finală Creativitate artistică (nota finală). Analiza diferenței dintre media finală a notelor obținute la testările finale de gimnastele grupei experimentale (9,28) și media finală a notelor obținute la testările finale de gimnastele grupei martor (8,12) a indicat un progres semnificativ (t =2,41; P
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
Figura 13. În ceea ce privește fiecare grupă în parte, între testările inițiale și finale, variabila t pentru grupa martor a fost de 3,26 (P<0,05), iar pentru grupa de experiment de 7,16 (P<0,001): Tabelul 11. III.4. Analiza indicatorilor pregătirii artistice a gimnastelor de 9 - 10 ani din cadrul experimentului pedagogic Pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină urmărește atât însușirea unor elemente, mișcări și combinații artistice care să corespundă cerințelor cerute de Codul de punctaj FRG, cât și formarea
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
a unei execuții artistice, aspecte vizibile la toate cele patru aparate. Prin pregătirea artistică se realizează desăvârșirea execuțiilor, 92 mișcările căpătând expresivitate, eleganță, dinamism, perfecțiune. Pregătirea artistică influențează în mod considerabil obținerea unor performanțe înalte, atingerea măiestriei sportive. Tabelul 12. Analiza comparativă a indicatorilor nivelului pregătirii artistice la testările inițiale și finale ale grupei martor (n=8) și experimentale (n=7) Parametrii înregistrați Testare inițială t P Testare finală t P Grupă martor Grupă experiment Grupă martor Grupă experiment Îndeplinirea cerințelor
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
n-1 n=7 (f=6) n=8 (f=7) P< 0,05, 0,01, 0,001 P< 0,05, 0,01, 0,001 t= 2,447, 3,707, 5,959 t= 2,365 3,409, 5,408 93 Pentru analiza nivelului de pregătire artistică a gimnastelor s-au luat în considerare rezultatele obținute pentru îndeplinirea cerințelor artistice de dificultate, a celor de compoziție și artistică și rezultatele obținute pentru îndeplinirea cerințelor de ținută corectă și execuție la exercițiile de la cele
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
cele două grupe, între testarea inițială și finală. Fig. 19. Rezultatele obținute de gimnastele grupelor martor și de experiment la testările finale, la probele de îndeplinire a cerințelor de ținută și execuție corectă la aparatele de concurs 99 Tabelul 14. Analiza comparativă a indicatorilor de îndeplinire a cerințelor de ținută și execuție corectă a exercițiilor la aparatele de gimnastică la testarea inițială și finală a grupei martor și de experiment Parametrii înregistrați Testare inițială t P Testare finală t P Grupa
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
grupa martor a indicat o medie aritmetică de 9,25, față de grupa experiment care a prezentat o medie de 9,88. Aceste medii indică un progres de 0,09 pentru grupa martor și 0,70 pentru grupa experiment (Tabelul 14). Analiza comparativă a variabilei “t” între testarea inițială și cea finală a grupei experimentale indică progrese considerabile (5,30), peste pragul de semnificație (P<0,01), iar pentru grupa martor (2,46), indică progrese sub pragul de semnificație (P>0,05
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
semnificație (P<0,05): Tabelul 14. Între testarea inițială și cea finală progresul înregistrat de grupa experimentală este situat peste pragul de semnificație (P<0,001) și sub pragul de semnificație (P>0,05) pentru grupa martor (Tabelul 15). Sol. Analiza evoluției mediei aritmetice a acestei probe indică la gimnastele grupei experimentale, o creștere de 0,82 puncte de la 8,60 la 101 9,42 și o creștere nesemnificativă (0,08) la gimnastele grupei martor, de la 8,51 la 8,68
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
sportivă. Constanța: Ex Ponto, 2002, p. 21-55. 3. Achim Șt. Planificare în pregătirea sportivă. București: Renaissance, 2005, p. 12- 74. 4. Aftimiciuc O., Faur M. Jocuri ritmico muzicale. Timișoara: Universitatea de Vest, 2000, p. 5-20. 5. Aftimiciuc O, Ghetman S. Analiza rezultatelor metodei experimentale a educării artisticității la gimnaștii și acrobații circului. În: Actualități și perspective în educația fizică și sportivă de performanță: Conferința internațională de comunicări și referate științifice. Galați, 2003, p. 236-237. 6. Aftimiciuc O., Craijdan O. Capacitățile motrice
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
Revue EPS Le Bridgeur, 2004, p. 22-56. 86. Levieux F. Expresssion corporelle. Paris, Revue EPS, 1985,p. 5-20. 87. Lisițkaea T. S. Sidniova L. V. Coregrafia în aerobică. Troițk: Trovant LTD, 2000, p. 23-45. 88. Liușnea D. N., Grimalschi T. Analiza documentelor de planificare a procesului de antrenament a gimnastelor de categoria „junioare IV - nivelul 1”. În: Știința Culturii Fizice, nr. 3/3, Chișinău, 2009, p. 8-12. 89. Liușnea D. N., Grimalschi T. Aprecierea nivelului de pregătire artistică a gimnastelor de
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
2007, p. 250-256. 134. Popescu C., Grimalschi T. Standardizarea și raționalizarea mijloacelor de antrenament în gimnastica ritmică. În: Materialele conferinței științifice a doctoranzilor “Cultura fizică. Probleme științifice ale învățământului”. Chișinău: USEFS, 2007, p. 225-228. 135. Radu I. Metodologia psihologică și analiza datelor. București: Sincron, 1993. 439 p. 136. Rață B. Antrenamentul sportiv și managementul. În: Sport curat: Conferința internațională. București, 2001, p. 33-37. 137. Roman Gh. Antrenamentul și competiția în sportul de performanță. Cluj Napoca: Napoca Star, 2004. 76 p. 138. Rotariu
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
187 Naționalismul între universalism și particularism 187 Caracterul contradictoriu al ideologiilor difuze 195 Radicalismul în ideologiile sociale 197 Regionalizări identitare 202 Fenomene și spații identitare 202 Tradiționalism identitar 203 Regionalizarea problemelor sociale 206 Concluzii 210 Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM 213 Bibliografie 223 Lista tabelelor, figurilor și casetelortc " Lista tabelelor, figurilor și casetelor" TABELE Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitară 28 Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
grupurile AAP și variabilele culturale 173 Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP 175 Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o primă formă de „manual de explorare” a domeniului DEVCOM din perspectiva problematicii sociale actuale din România. Voi încerca să realizez un cadru conceptual de integrarea teoriilor, tehnicilor de intervenție, metodelor de cunoaștere din domeniu, prin raportare la practici și analize asupra DEVCOM în situații sociale diferite,din țară și din străinătate. Formarea unor specialiști în DEVCOM sau socializarea unor noi actori care să favorizeze procese de dezvoltare locală bazate peinițiativă și participare locală ar putea fi ajutate de contactul cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
că atât participarea prin cointeresare de tip intrinsec, cât și cea prin cointeresare de natură extrinsecă sunt de maximă relevanță pentru majoritatea acțiunilor de tip DEVCOM. 8. Lucrarea include și pagini de manual standard 1, cu rezumarea și prezentarea unor analize anterioare din domeniul de referință, dar și pagini decercetare. Acestea din urmă sunt necesare, cred, dată fiind noutatea domeniului. În fine, în seria precizărilor ce țin de modul de lucru, menționez că lucrarea mi-a prilejuit revenirea la texte mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tradiționale de organizare socială - vecinătățile de tip săsesc 1. Volumul are caracter de introducere în teoria și practica DEVCOM. O serie de aspecte foarte importante, precum cele referitoare la ideologiile și cazurile de succes din domeniu, sunt numai tangențial menționate. Analiza condițiilor instituționale ale eficienței DEVCOM și metodele de evaluare a impactului proiectelor DEVCOM sunt, de asemenea, capitole care urmează să fie dezvoltate într-o viitoare ediție a lucrării. Volumul este conceput în principal ca instrument pentru a trece de la practica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
raportare la principii de acțiune implementate deja în diferite contexte naționale. Dicționarul de termeni prezentat în ultima parte a lucrării are o arie de cuprindere mai largă, trece dincolo de spațiul DEVCOM și introduce concepte pe care le cred utile în analiza dezvoltării sociale. Reprezintă, în bună măsură, o codificare a conceptualizărilor principale pe care le socotesc folositoare în domeniu și pe care le-am utilizat, în bună măsură, în lucrările mele anterioare asupra proceselor de dezvoltare, de modernizare și de tranziție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de nivel universitar, sper să fie relevant și pentru cei care joacă rol de agenți comunitari, conducători de agenții de dezvoltare sau de ONG-uri, practicieni în administrația publică centrală sau locală, interesați de dezvoltarea participativă. Dicționarul cutermeni utili în analiza dezvoltării în general și a celei comunitare în modparticular încearcă o codificare a unor termeni care circulă de cele mai multe ori în formule difuze. Secțiunea respectivă conține, majoritar, concepte de bază pe care am încercat să le definesc și să le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai corect cu ajutorul altor noțiuni. Chiar și în psihologia comunității, așa cum ne este oferită de modelele sale americane, conceptul originar de comunitate pare să fi pierdut multe dintre conotațiile sale (Amerio, 2003, p. 38). În limbajul curent, dar și în analizele sociale de specialitate, familia,școala, enoriașii unei biserici, un sat, o vecinătate sunt calificate drept „comunitate”. Mai mult, se vorbește și despre „comunități virtuale”, în care membrii sunt legați prin „firele” Internetului, sau despre „comunitatea oamenilor de afaceri” ori despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]