16,557 matches
-
Androginia este "o modalitate de identitate personală care se dobîndește mai ușor în anumite grupuri decît în altele" (ibid.). În perspectiva aceasta, este o reprezentare socială atașată la statut. În mod paradoxal, "semnalează", prin distribuția sa diferențiată în funcție de contexte și apartenențe, influența unei scheme de gen a cărei origine culturală este reafirmată. După F. Lorenzi-Cioldi, Les Androgynes, Paris, PUF, 1994 3.3. Analogie și compensație Două sînt principiile care ilustrează funcțioanrea ancorării acestor sisteme sociocognitive: analogia și compensația. Prima "multiplică puterile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
să își exprime identitatea și deci să se așeze în opoziție, să opereze clasificări. Reflectăm asupra obiectelor ținînd cont atît de criteriile de logică formală (căutare a echilibrului, a consecvenței, a non-contradicției), cît și de cele propriu-zis sociologice (poziții, statuturi, apartenențe, gusturi, norme, istoricitate). Ne situăm deci mereu pe două niveluri de gîndire: cel al cadrului de referință al subiectului (metasistem al inserției sale sociale) și cel al activității sale discursive și cognitive (sistem de relații operatorii), aceasta exercitîndu-se în acord
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sociale simbolice, sau colecție de conduite potențiale de opinii, atitudini și informații, articulate între ele pe baza relațiilor de dihotomie, de adaptare, de asimilare, de sincretism. Metasistemul sau ansamblul dinamic de factori instituționali, grupali, intergrupali, ideologici, poziționali, statutari, ierarhici, de apartenență socioprofesională sau de clasă este, pe baza unei anumite omologii structurale, articulat pe principiile generatoare de opinii care sînt RS și deci la activitățile simbolice și perceptive ale actorilor sociali. Prototip: categorizare reperată de Eleonor Rosch (1973), cu un statut
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o antipatie accentuată față de anumite grupuri și membrii lor. Constituent esențial al activităților de propagandă, trimite la opozițiile radicalizate în termeni de viață și moarte sau de adevărat și fals, incitînd subiecții spre judecăți grăbite față de un individ, pe baza apartenenței sale categoriale și potențiale la o etnie, statut, religie, naționalitate sau clasă. Sistem de comunicare: ansamblu coordonat de mijloace de producție, de publicuri, de raporturi sociale, de sisteme de RS și de finalități financiare, comerciale, politice, ideologice sau distractive. Sînt
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
eforturile mele academice ar fi fost probabil sortite eșecului. Mai mult, am primit înțelegere deplină față de inocența mea inerentă pe parcursul anilor de cercetare. Probabil că altfel nu aș fi înțeles pe deplin semnificația deschiderii academice și nici pe cea a apartenenței la comunitatea științifică. Nu în ultimul rând, îmi exprim recunoștința față de sociologul Alina Macovei, cel mai aspru și vehement critic al lucrării de față. Fără observațiile sale excelent documentate, obiective și uneori "deranjant" de pertinente, poate că această lucrare cu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cetățenie geopolitică globală, prin care individul este "absorbit" de conflictualitatea marginală a "frontierei" luate în sensul clasic, al marilor teoreticieni ai geopoliticii (cum ar fi Ratzel sau Mackinder). Mă refer aici la faptul că individul oarecare tinde să aibă percepția apartenenței concomitente, paradoxal, la o societate depersonalizantă și, totodată, mult mai individualizantă. Odată cu diluarea naționalismelor moderne ale fostei Europe conflictuale, cetățenia devine unul dintre conceptele centrale ale identității atât individuale, cât și colective. Noile frontiere nu mai sunt doar geopolitice; acestea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
formal al contractului social. Contractul nu mai este neapărat rezultatul unei convenții prin care se iese din starea naturală, ci are mai degrabă un caracter normativ, deontologic. Iar conflictul (sub formă de agresiune) nu poate fi stopat decât sub mantia apartenenței la ceea ce am putea numi astăzi, generic, cetățenie: "De obicei se consideră că față de nimeni nu ar fi cazul să se acționeze ostil, numai dacă celălalt m-a lezat efectiv, ceea ce este corect atunci când amândoi se află în situația civil-legală
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
spațiu" de luptă pentru resurse între grupurile sociale dominante și cele dominate; dar, spre deosebire de Marx, Weber consideră că există nu numai două, ci numeroase grupuri "de status" care dețin diverse grade ale puterii. Aceasta din urmă se exprimă prin politică, apartenență de gen, etnicitate și religie. Legitimitatea ordinii sociale (și, implicit, depășirea mediilor conflictuale) va fi dată, după Weber, prin raționalizare: birocrația este forma de raționalizare eficientă de introducere a calculului rațional în spațiul social, asigurându-se astfel autoritatea politică legală
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a sistemului social, prin afirmații care să încalce principiile corectitudinii politice. Dreptul la corectitudine politică Corectitudinea politică descrie fenomenele și atitudinile prin care se urmărește reducerea ofenselor la adresa grupurilor culturale, politice, etnice, rasiale, lingvistice, spirituale, ideatice, behaviorale în general, de apartenență și identitare. Deși "corectitudinea politică" este un termen considerat adeseori peiorativ, cred că acesta acoperă (aproape) întregul spectru al noilor drepturi, atât pozitive, cât și negative, pe care vortexurile politice ale societății contemporane le generează. Folosesc aici sintagma "drept la
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de discuție specifice (așa-zisele "chat-rooms"), folosesc propriile elemente argotice sau de jargon, dar și pe cele pe cale de internaționalizare. Este vorba de grupuri sociale informale, deoarece membrii acestora dezvoltă scopuri comunicaționale specifice, metode specifice de comunicare, prezintă sentimentul de apartenență la grup și dezvoltă structurare de grup (e.g., prin existența liderului informal, reprezentat de inițiatorul grupului de discuții). Conform grilei metodologice și conceptuale a teoriilor complexității propusă aici, putem foarte ușor să numim aceste vortexuri lingvistice fie turbulențe, ca manifestări
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
CUVÂNT ÎNAINTE În peisajul cultural-educativ destul de bogat al județului Vaslui a mai apărut o carte! Intitulată sugestiv „ISTORIE PE MELEAGURI VASLUIENE”, lucrarea aparține doamnei ULICA GHERGHE, cadru didactic al urbei Vasluiului. Domnia sa dorește prin această cronică să revitalizeze sentimentul de apartenență al elevilor la o zonă cu mare tradiție culturală, și în același timp, un adevărat focar de civilizație românească, nutrind speranța că tinerele generații vor avea ce învăța din istoria tumultoasă și plină de personalități de rang european a locurilor
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
interviuri. Nu puțini intervievați ne-au propus documente în sprijinul afirmațiilor lor, ceea ce a facilitat corelarea. În al doilea rînd, am încrucișat interviurile cu alte convorbiri, în cazul documentației incomplete sau inexistente. În aceste încrucișări, am acordat atenție operației în ceea ce privește apartenențele și statuturile diferite (partide, țări, serviciu într-un organism sau într-o instituție, orientare politică). Pentru a limita îndoielile asupra informațiilor cruciale obținute pe bază de convorbiri, ne-am preocupat ca măcar două persoane să certifice informațiile culese. Dacă informațiile
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
1957. Pe urmă, Congresul de la Berlin (noiembrie 1966) va integra formal Partito Socialista Italiano (PSI), unit cu PSDI249. Componența membrilor PSCE nu s-a mai schimbat pînă la anunțarea următoarei extinderi a Comunității Europene. În această primă perioadă, constatăm că apartenența la statele membre fondatoare ale UE constituie indicatorul principal pentru definirea componenței PSCE. În acest stadiu, PSCE numărau șapte membri. Printre principalele scopuri ale PSCE era și dezvoltarea relațiilor extranaționale. De exemplu, din Biroul de Legătură nu fac parte doar
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
sau istorice precum Narcis, Oedip, Moș Crăciun sau Napoleon. Numele, vîrsta, sexul, profesia sînt de asemenea elemente pe care se sprijină aspectul predictibil al personajelor, la care autoarea adaugă și experiența literară a cititorului, ale cărui așteptări sînt asociate cu apartenența generică a povestirii pe care o parcurge. Bal disecă apoi modul complex în care cititorul construiește treptat imaginea personajelor în interiorul universului narativ prin acumularea unor trăsături fie recurente, fie menționate singular -, stabilirea unor similitudini și contraste cu celelalte personaje (pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se simte mai acut, naratologia își va fi îndeplinit scopul. Nu este nevoie de o aliniere la structuralismul-ca-filosofie pentru a fi capabil să utilizezi conceptele și punctele de vedere din această carte. Nici nu trebuie să aibă cineva senzația că apartenența la o viziune deconstructivistă, marxistă sau feministă împiedică uzul acestei cărți. S-a întîmplat să o folosesc și eu în critica feministă, și să simt că o face mai convingătoare, datorită trăsăturilor pe care le impune o relatare sistematică. Scopul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mai puțin legată de un trecut de cuceriri, legendar și glorios, și tot mai mult de rezistența opusă invadatorilor și de încercarea reînnoită a celor colonizați odinioară să le "ia locul": să ofere spațiului ocupat o fabulă care să afirme apartenența lor la acesta. Așadar, spațiul se tranformă într-un loc al memoriei (vezi "Focalizare"). În cazul în care un asemenea țel experiențial lipsește, chiar în subtext, deplasarea, total lipsită de țintă, poate funcționa ca o simplă prezentare a spațiului. Mișcarea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cu scopul demonstrării etnocen-tricității. Astfel se explică modul în care văduvul din Bali își reprimă suferința transformîndu-se într-un subiect care își neagă durerea, ori modul în care subiectul marocan este specificat prin intermediul unei rețele de caracteristici care țin de apartenența socială și locală, ori de profesie, însă autorul aplică toate aceste lucruri într-un context construit pe baza conceptului de persoană întîlnit în literatura ocidentală, persoana a treia narativă pe care o întîlnim în narațiunile etnografice. O analiză naratologică subtilă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
întrebării, iar acest statut e legat de faptul că ea nu trăiește în casa "soțului" ei, ci locuiește sau se întoarce în casa tatălui ei. Deci, termenii nu trebuie să fie legați de un concept încărcat moral precum prostituția ori apartenența la o clasă socială anume, de un concept condescendent precum cel de concubinaj expunerea evidentă a averii tatălui din Cartea judecătorilor 19 nu are cum să susțină opinia că fiica sa ar fi vîndută de rudele sărace ca o soție
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
încarcă de o ciudată energie obscură, suspiciune și presentimente și neputința de eliberare. „Așa sunt trenurile, doamnă, poartă tot felul de rătăciți în căutarea nălucilor care să înlocuiască religiile, prietenia, iubitele. Boala vremii ne rupe de cei apropiați, ne spulberă apartenența. Inofensivi, totuși, acești orfani care înlocuiesc o iluzie prin alta.“ Nu reușesc să urc cuvintele pe buze. Pledoaria m-ar fi justificat, poate, i-aș fi câștigat încrederea ? Călătoarea ridică mâna spre gâtul înalt și robust. Îl înconjoară cu degetele
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dupa cum bine intuisem atunci, era cu totul altul și eu am ripostat vehement, negậnd orice intenție de tip sentimental. Începuse să-mi devină suspect, mă întrebam adesea ce intenții ascunse are, fără a face vreo legătură între posibila mea apartenență la o anume sectă sau o eventuală relație sentimentală cu vreun “oarecare” domn profesor care mă simpatizase în mod deosebit, grație talentului meu artistic afișat pe la revistele școlare. Evenimentul care mi-a rămas viu și astăzi în memorie a fost
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
imitat edificii întregi și strălucitoare, ci a construit ruine măcinate de vreme, decoruri butaforice cu cartonul mucegăit, statui cu nasul și degetele de mult pierdute. Criticii care au interpretat poemele sale ca fiind balade genuine "reînviate", cu forma lor, cu apartenența lor la clasicism sau romantism, cu feelingul lor specific, s-au lăsat înșelați de aparențe. Mi se pare ridicol să cauți simbolistică și filozofie în poeme ca "Balada lui Sf. Gheorghe fals" sau în "Mistrețul" cel notoriu, ca și când ele ar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în privința atitudinii și modalităților literare: generațiile '30 și '60. Dacă poezia lui Nichita Stănescu seamănă cu nimic mai mult decât cu opera lui Blaga și mai ales a lui Ion Barbu, aceasta nu se datorează unei simple influențe, ci unei apartenențe comune la un curent literar, cu toate trăsăturile lui. Astăzi, o parte a generației '80 este și ea mult mai legată de modernism decât de adevărata poezie a vremii noastre. Remarc astfel, în cazul Nichita Stănescu, o a doua rămânere
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
rafinat. Plăcerea lecturii o egalează aici pe cea din vechile volume optzeciste, pe care le mai deschid uneori cu nostalgie, suflând colbul de pe ele. Domnului profesor, cu dragoste Nu sîntem un neam fără mari valori. între țările Orientului - fiindcă, dacă apartenența noastră la Europa mai suportă discuții, orientali sîntem cu asupra de măsură - sîntem renumiți însă prin totala nepăsare pe care le-o arătăm, atunci când nu le sîntem de-a dreptul ostili. De două sute de ani oamenii minunați ai științei și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
comunismului. Par a exista, deci, la nivelul mentalităților și reprezentărilor colective, diferențe între perceperea Americii în vestul și în estul Europei. Aceste diferențe se oglindesc în mod natural în politicile externe ale statelor respective. Dacă pentru un puternic stat occidental apartenența la structurile euro-atlantice (NATO și Uniunea Europeană) este oarecum facultativă, pentru un stat ca România ea este vitală. O dată intrată în NATO, România cu greu își poate permite să nu urmeze politica americană, singura care-i poate garanta securitatea în zonă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în hotărârile judecătorești. Au existat cazuri extreme de exponenți politici și birocrați care au exercitat funcțiuni de magistrat fără a fi fost supuși criteriilor de selectare standard. Aceste practici zădărnicesc cu totul separarea puterilor și riscă să înlocuiască profesionalismul cu apartenența politică, drept criteriu de evaluare a sistemului judiciar. Administrarea tribunalelor este controlată de Minister și nu este transparentă; condițiile de lucru foarte rele interferează cu efortul de profesionalizare a sistemului" (2002, 171). Ministrul Justiției în guvernul condus de PSD (cu
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]