467,695 matches
-
ale României cu vecinii săi și cu mării actori internaționali implicați în destinul ei este o sarcină de magnitudinea muncilor herculiene. Pentru a tentă, autorul dezvolta demersul său din perspectiva, plină de prospețime, a studiului geopolitic. Nu teoretic "pur", ci aplicat unei analize de caz. Dincolo de atracția facilă a modelor, studiul geopolitic răspunde unei nevoi metodologice și de cunoaștere speciale: nevoia de integrare. În geopolitică, "integratorii" sunt factori naturali. În jurul lor, evenimentele politice, economice, tensiunile și conflictele, soluțiile lor, destinele colective
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Dunării în 1856. Pe lângă faptul că în 1856 s-a luat decizia administrării în comun a gurilor Dunării, la Paris s-a mai stabilit că țările riverane să stabilească regulamentul de navigație și de poliție fluviala ce urma să se aplice pe Dunăre semn al începutului emancipării economice și politice a acestor țări; în acest scop s-au întrunit la Viena reprezentanții Austro-Ungariei, Wurtembergului, Imperiului otoman, Munteniei, Moldovei și Șerbiei, și în noiembrie 1857 țărmurenii semnează proiectul acestui regulament. Dar acesta
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Partidului Comunist din Iugoslavia, Tito, a căutat să-și dezvolte propria baza națională de sprijin și a evitat că sprijinul să vină din partea lui Stalin. O metodă de transformare a conștiinței umane cerută de o societate comunistă ideală este cea aplicată de Tito în Iugoslavia, prin înființarea consiliilor muncitorești autoguvernate. Tito s-a opus centralizării economice și industriale, precum și centralizării deciziilor la nivelul central al aparatului de partid și de stat; el împărtășea chiar temerile lui Mao privind rigiditatea birocratica.98
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în privința procesului de integrare europeană a țării noastre, Dunărea fiind un element ce poate susține integrarea României și Bulgariei în Uniunea Europeană. Trebuie menționat însă că pentru realizarea obiectivului vizând dezvoltarea navigației pe ruta Rotterdam-Constanța este necesara unificarea regimului care se aplică pe Rin și Main cu cel ce se aplică pe Dunăre, precum și îmbunătățirea navigabilității Dunării pe o distanță de cca. 70 km între Straubing și Vilshofen, unde datorită micilor adâncimi, trecerea neîntreruptă a vaselor este imposibilă. Numai prin înlăturarea tuturor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fiind un element ce poate susține integrarea României și Bulgariei în Uniunea Europeană. Trebuie menționat însă că pentru realizarea obiectivului vizând dezvoltarea navigației pe ruta Rotterdam-Constanța este necesara unificarea regimului care se aplică pe Rin și Main cu cel ce se aplică pe Dunăre, precum și îmbunătățirea navigabilității Dunării pe o distanță de cca. 70 km între Straubing și Vilshofen, unde datorită micilor adâncimi, trecerea neîntreruptă a vaselor este imposibilă. Numai prin înlăturarea tuturor piedicilor de natură tehnică și prin unificarea regimurilor, Dunărea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
scăzut<footnote Potrivit lui Huntington (1968), corupția nu este o caracteristică a societăților nedezvoltate, ci o consecință a modernizării lor rapide, care introduce confuzie într-un moment în care noile elite economice caută influență în sfera politică. footnote>. Încercarea de a aplica norme tradiționale unei economii complexe, moderne este o rețetă pentru corupție. De la argumente parțial teoretice și intuiție, economiștii și experții în științe politice au emis ipoteze asupra legăturilor dintre corupție și dezvoltarea economică. În analiza lor, Paldam<footnote Paldam, M.
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
nu există un punct de vedere unic referitor la ceea ce înseamnă rezolvarea problematicii corupției. Atât specialiștii instituțiilor internaționale cu interes în domeniu, cât și membrii comunității științifice au demonstrat că ceea ce se poate utiliza este un număr de strategii, care aplicate corect și în mod unitar, pot determina o reducere a fenomenului. În același timp, trebuie spus că simpla practică de a copia tipologia unor instituții din afară și a o implementa într-un cadru național nu reprezintă cea mai bună
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
tuturor, Editura Politică, București, p. 210. footnote>. Pedepse deosebit de aspre primeau și magistrații corupți. Herodot arată că regele persan Cambise a poruncit executarea unui judecător vinovat de corupție, iar cu pielea acestuia și-a tapisat scaunul. Pedepse la fel de aspre erau aplicate și de regele persan Darius, care obișnuia să-i condamne la moarte prin crucificare, pe judecătorii corupți. În societatea romană corupția era, de asemenea, condamnată, fiind interzisă acceptarea de daruri pentru îndeplinirea îndatoririlor civice. Interzicând în mod general oamenilor publici
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și traficul de influență erau considerate o singură infracțiune, nefiind cunoscute elemente de diferențiere juridică. Legea Calpurnia limita acțiunea de repentudae la simpla restituire a ceea ce fusese dat de corupător. Legea Acilia a făcut din această acțiune o acțiune penală, aplicând condamnatului aceeași pedeapsă ca pentru un hoț, respectiv pedeapsa pecuniară stabilită la dublul valorii folosului primit. Legea Servilia a menținut pedeapsa stabilită de legea Acilia, dar a prevăzut și pierderea drepturilor politice, iar lega Cornelia a restabilit indemnitatea la simplu
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
după ce tribunalul decidea în privința vinovăției acuzatului, trebuia să se treacă la o litis aestimatio, care putea fi de la dublu la împătrit, exilul sau chiar pedeapsa cu moartea. Sub Imperiu, acțiunea de repetundae a fost extinsă asupra tuturor funcționarilor și se aplica cvasimagistraților imperiali, juraților, acuzatorilor, avocaților, celor care îl însoțeau pe guvernatorul provinciei, fără a face nicio distincție de rang. Condamnarea pentru corupție nu atrăgea, la începutul epocii imperiale, o pedeapsă penală propriu-zisă, dar ea priva pe cel corupt de dreptul
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
infracțiune prevăzută de prezentul articol. 4. În scopurile paragrafului 1 al prezentului articol și al art. 9, termenul agent public înseamnă un agent public sau o persoană care asigură un serviciu public, așa cum acest termen este definit în dreptul intern și aplicat în dreptul penal al statului parte în care persoana în cauză exercită această funcție.” „Măsuri împotriva corupției 1. În afara măsurilor menționate la art. 8 al prezentei convenții, fiecare stat parte, după cum este necesar, și în conformitate cu sistemul său juridic, adoptă măsuri eficiente
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
state, a unor expedieri ilicite sau suspecte de a fi ilicite, sub controlul autorităților competente ale acestor state, în vederea anchetării unei infracțiuni și identificării persoanelor implicate în săvârșirea acesteia. În ceea ce privește combaterea corupției, convenția statuează: 1. Fiecare stat parte elaborează și aplică sau are în vedere, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, politici de prevenire a corupției eficiente și coordonate, care favorizează participarea societății și care reflectă principiile de stat de drept, buna gestiune a problemelor politice și bunurile publice, de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
din sectorul public, convenția statuează: 1. Pentru a lupta împotriva corupției, fiecare stat parte încurajează în mod special integritatea, cinstea și răspunderea agenților publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic. 2. În particular, fiecare stat parte se străduiește să aplice, în cadrul propriilor sisteme instituționale și juridice, coduri sau norme de conduită pentru exercitarea corectă, onorabilă și corespunzătoare a funcțiilor publice. 3. Pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol, fiecare stat parte ia act, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale sistemului
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
multilaterale, precum Codul internațional de conduită al agenților funcției publice, anexă la Rezoluția nr. 51/59 a Adunării generale din 12 decembrie 1996. 4. Fiecare stat parte are în vedere, de asemenea, conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri și sisteme de natură să înlesnească semnalarea, prin agenții publici ai autorităților competente, a actelor de corupție despre care au luat cunoștință în exercițiul funcțiilor lor. 5. Fiecare stat parte se străduiește, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
să înlesnească semnalarea, prin agenții publici ai autorităților competente, a actelor de corupție despre care au luat cunoștință în exercițiul funcțiilor lor. 5. Fiecare stat parte se străduiește, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri și sisteme care să-i oblige pe agenții publici să declare autorităților competente toate activitățile exterioare, orice ocupație, orice plasamente, orice bunuri și orice dar sau avantaj substanțial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcțiile
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
al XVI-lea”, Revista de istorie, Nr. 9, p. 174. footnote>. Menționăm că în dreptul feudal român pedepsele al căror scop principal era intimidarea, pe de o parte nu erau limitate la cele prevăzute de pravile - căci domnul avea dreptul să aplice și alte pedepse - iar pe de altă parte, puteau să fie fixate „după voia judecătorului”. Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, istoricii nu mai semnalizează nicio lege care să prevadă delictul de corupție. Condițiile vieții materiale și sociale, dar în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
controverse juridice și soluții judecătorești contradictorii<footnote Dobrinoiu, V. (1983), Traficarea funcției și a influenței în dreptul penal, Editura Științifică și Enciclopedică, București, p. 16. footnote>. Concomitent cu aplicarea Codului penal din 1865, pe teritoriile românești aflate sub stăpânire străină se aplicau și dispozițiile altor coduri penale (de exemplu în Bucovina - Codul penal austriac). Realizarea unității naționale, evoluția vieții social-politice și economice românești, dezvoltarea capitalismului în România au făcut necorespunzătoare această legislație. Prin urmare, la 17 martie 1936, a fost adoptat un
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
voteze pentru un anumit candidat,precum și primirea acestora de alegători în același scop. Pedeapsa e mai mare dacă fapta a fost săvârșită de un observator intern. În conformitate cu prevederile articolului 27 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României se aplică aceleași pedepse și pentru încălcarea dispozițiilor acestei legi. Spre deosebire de legislația altor state, în legislația noastră nu există vreun text care să incrimineze o infracțiune numită „corupție”, dar literatura juridică include în această noțiune în sens larg numeroase încălcări ale legii
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
locale trebuie să își orienteze activitatea astfel încât accesul cetățenilor la informațiile care îi vizează, atât ca indivizi, cât și comunitatea în întregul ei, și participarea la luarea deciziilor să fie asigurate fără discriminare, nepartizan și necondiționat. Doar așa se pot aplica principiile bunei administrații: respectarea legii, lipsa discriminării și tratamentul egal, proporționalitatea, consecvența, obiectivitatea și imparțialitatea. Respectarea minimală a acestora va garanta servicii publice administrative de o calitate superioară și o mai bună informare și implicare a comunității. 3.4.2
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
bază minim brut pe țară, În vigoare; b) o sumă egală cu contravaloarea lunară a serviciilor de instruire teoretică a ucenicului, fără a putea depăși 20% din salariul de bază minim brut pe țară. Prevederile de mai sus nu se aplică pe perioada de probă prevăzută În cuprinsul contractului de ucenicie (de cel mult 30 de zile lucrătoare), precum și pe perioada În care raporturile de muncă sunt suspendate. Suma lunară menționată se acordă angajatorilor proporțional cu timpul efectiv lucrat de ucenic
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
deținerii unor calificări profesionale specifice recunoaște, pentru accesul la acea profesie și pentru exercitarea acesteia, calificările profesionale dobândite În unul sau În mai multe state membre și care permit titularului acestei calificări să exercite aceeași profesie (art. 1). Directiva se aplică oricărui resortisant al unui stat membru, inclusiv membrilor profesiilor libere, care doresc să exercite o profesie reglementată Într-un stat membru, altul decât cel În care și-a dobândit calificările profesionale, fie În mod independent, fie, pe bază salarială (art.
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ținându-se seama și de jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene Dispozițiile Codului muncii sunt dezvoltate de Legea nr. 67/2006. Numai că În timp ce art. 1 alin. 1 lit. a din Directiva 2001/2003 stabilește că prevederile sale se aplică oricărui transfer al unei Întreprinderi, stabiliment sau părți ale acestora către un alt angajator ca urmare a unei cesiuni convenționale sau fuziuni, Legea nr. 67/2006 (În art. 4 lit. d) este mai restrictivă, ea referindu-se numai la transferul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
restrictivă, ea referindu-se numai la transferul ce presupune „trecerea din proprietatea cedentului În proprietatea cesionarului a unei Întreprinderi, unități sau părți ale acestora...”. Or, noțiunea de cesiune avută În vedere de norma europeană are o sferă mai largă, ea aplicându se așa cum a decis Curtea de Justiție, și În cazul unui contract de cesiune sau al unuia de Închiriere, care nu presupune schimbarea proprietății”. Prin Întreprindere, unitate sau o parte a acestora se Înțelege o entitate economică, respectiv un ansamblu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cu salariații săi. Drepturile și obligațiile acestora nu pot fi modificate pe durata existenței contractului colectiv de muncă(aplicabil). De la această regulă există o excepție (reglementată de art. 5 alin. 2), și anume, prevederile art. 5 alin. 1 nu se aplică În cazul În care cedentul este subiectul procedurii de reorganizare judiciară sau faliment. Conform art. 3 pct. 20 din Legea nr. 85/2006, reorganizarea judiciară este procedura ce se aplică debitorului, persoană juridică, În vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
2), și anume, prevederile art. 5 alin. 1 nu se aplică În cazul În care cedentul este subiectul procedurii de reorganizare judiciară sau faliment. Conform art. 3 pct. 20 din Legea nr. 85/2006, reorganizarea judiciară este procedura ce se aplică debitorului, persoană juridică, În vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată a creanțelor. Procedura de reorganizare presupune Întocmirea, aprobarea, implementarea și respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă, Împreună sau separat: a) restructurarea operațională și/sau
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]