73,900 matches
-
definitivă în urma finalizării litigiului în calea de atac. Această stare de pasivitate a creditorului nu poate fi considerată culpabilă și sancționată prin prescrierea dreptului de a cere executarea silită. ... ... VI. Punctul de vedere al părților 44. Contestatorul A a apreciat că termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a unei hotărâri judecătorești definitive (în accepțiunea art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă din 1865) și executorii (conform art. 376 alin. 1 din Codul
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
Prin urmare, legea aplicabilă prescripției dreptului de a cere executarea silită este Codul de procedură civilă, conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012. Întemeindu-se pe dispozițiile art. 706 alin. (2) din Codul de procedură civilă, B a apreciat că termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, adică de la momentul rămânerii ei irevocabile, fiind vorba de o hotărâre reglementată de Codul de procedură civilă din 1865, noțiunea de hotărâre definitivă fiind
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
rămânerii ei irevocabile, fiind vorba de o hotărâre reglementată de Codul de procedură civilă din 1865, noțiunea de hotărâre definitivă fiind echivalentă cu noțiunea de hotărâre irevocabilă, conform art. 8 din Legea nr. 76/2012. În opinia intimatei, nu se poate aprecia că executorialitatea unei hotărâri judecătorești determină începerea curgerii termenului de prescripție de la o altă dată decât momentul rămânerii ei definitive (irevocabile, în cazul hotărârilor pronunțate sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865). ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
executarea silită a unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească pronunțată într-un litigiu guvernat de prevederile Codului de procedură civilă din 1865, pusă în executare în perioada de aplicare a Codului de procedură civilă din 2013, s-a apreciat că acesta este data pronunțării hotărârii de primă instanță, definitive și executorii, conform art. 377 alin. 1 pct. 1 și art. 376 alin. 1 din Codul de procedură civilă de la 1865. În acest sens sau pronunțat Tribunalul Argeș - Secția
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
Curții Constituționale nu au fost pronunțate decizii cu privire la problemele de drept ce fac obiectul prezentei sesizări. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 53. Prin raportul întocmit conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă s-a apreciat că sesizarea nu este admisibilă. ... ... X. Înalta Curte de Casație și Justiție 54. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 55. Procedând la analiza admisibilității sesizării, din perspectiva primelor trei condiții enunțate, se apreciază că acestea sunt îndeplinite. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată la un tribunal, iar instanța învestită cu soluționarea apelului urmează să judece contestația la executare în ultimă instanță, prin pronunțarea unei
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
trebuie să suscite serioase dificultăți care ar împiedica pronunțarea soluției, deci nu simple obstacole care ar putea fi înlăturate printr-o reflexie mai aprofundată a judecătorului cauzei“. ... 59. Tot în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a apreciat că, pentru a fi în prezența unei veritabile chestiuni de drept, care să justifice în mod real recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, este necesar să se constate „caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
de interpretare utilizate, ceea ce reflectă un raționament logico-juridic asumat și solid al judecătorului, în cadrul căruia nu sunt identificate dificultăți în procesul de interpretare și aplicare a legii la circumstanțele de fapt ale cauzei deduse judecății. ... 67. Deși a apreciat că se impune activarea mecanismului procesual al întrebării preliminare pentru lămurirea dispozițiilor legale aplicabile titlului executoriu emis sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865 și pus în executare după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, în
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, în încheierea de sesizare instanța de trimitere a justificat dificultatea chestiunii de drept doar prin existența unei practici neunitare. Or, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a apreciat că acest singur criteriu nu este suficient pentru declanșarea mecanismului de asigurare a unei practici unitare în forma sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 61 din 27 septembrie 2021, publicată în
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
în competența judecătorului care soluționează litigiul, căruia îi revine obligația de a judeca direct și efectiv, în baza rolului constituțional, cu respectarea dispozițiilor art. 5 alin. (2) și art. 22 din Codul de procedură civilă. ... 76. Din această perspectivă se apreciază că rămâne atributul exclusiv al instanței de judecată operațiunea de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente la diferitele circumstanțe de fapt care caracterizează fiecare litigiu, această operațiune fiind ridicată la rang de principiu fundamental și găsindu-și consacrarea în
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
că, în ceea ce privește lipsa avizului Consiliului Economic și Social, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, paragraful 36. Consideră că se impune păstrarea soluției și a considerentelor reținute de Curtea Constituțională și apreciază că aceleași argumente sunt valabile și în privința lipsei avizului Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, arată că acestea au mai fost analizate de Curtea Constituțională și se
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
ca act formal al Parlamentului. Consideră că obligația de a purta masca de protecție afectează libertatea de mișcare și dreptul la viață intimă și privată, precum și dreptul la sănătate, în cazul său. ... 23. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât stabilirea contravenției prin sistemul normei de trimitere constituie o tehnică legislativă frecventă și, în unele cazuri, necesară, care nu contravine principiilor constituționale. Referitor la drepturile și libertățile persoanei invocate de către autorul excepției
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
din Constituție. “ ... 33. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate vizând încălcarea prevederilor art. 141 din Constituție, referitor la rolul Consiliului Economic și Social de organ consultativ al Parlamentului, Curtea, prin Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, antereferită, a apreciat, de asemenea, că este neîntemeiată. În acest sens, a arătat că în expunerea de motive a Legii nr. 55/2020, la secțiunea a 3-a, intitulată „Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ“, la toate punctele acestei secțiuni, se menționează că „proiectul
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
ca fiind neconstituțional. ... 35. Curtea a observat că dispozițiile art. 65 din Legea nr. 55/2020, care stabilesc ce fapte prevăzute în acest act normativ constituie contravenții, trimit, în mod exclusiv, la prevederile art. 5, mai sus menționate. Prin urmare, a apreciat că dispozițiile art. 5 din Legea nr. 55/2020 constituie, în realitate, un tablou exhaustiv al tipurilor de măsuri ce pot fi dispuse în temeiul acestui act normativ în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, măsuri care atrag obligații
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor“, fără a le nominaliza. Având în vedere obiectivul afirmat al legii, precum și faptul că textul nu face trimitere la alte acte normative, Curtea a apreciat că este vorba de măsuri menționate în Legea nr. 55/2020. ... 37. Curtea a reținut că precizarea acestor măsuri în conținutul textelor de lege supuse controlului de constituționalitate ar avea drept consecință aplicarea lor pe toată durata pandemiei de COVID-19, fără
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
de protecție, Curtea a constatat că aceștia aveau posibilitatea de a lua cunoștință de conținutul acestei obligații prin examinarea conținutului art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020. ... 39. Prin urmare, respingând, ca neîntemeiate, criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea a apreciat că persoanele fizice aveau posibilitatea de a cunoaște conținutul măsurilor la care se referă art. 5 alin. (2) lit. d) și art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, precum și obligațiile ce le revin, astfel încât să își poată
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
După elaborarea lor și încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum și proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ. “ Curtea a apreciat că această din urmă dispoziție legală subliniază importanța rolului pe care Consiliul Legislativ îl are în cadrul procesului de legiferare, prin aceea că avizul acestui organ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorități competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală și globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării. ... 44. Curtea Constituțională a apreciat că din conținutul prevederilor constituționale și legale mai sus arătate se desprinde ca fiind evidentă obligația Guvernului ca, înainte de a adopta o ordonanță de urgență, să solicite avizul Consiliului Legislativ. Nerespectarea acestei obligații duce la neconstituționalitatea actului normativ adoptat
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăște prim-ministrul. “ Or, Curtea constată că data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020, așa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, este 5 noiembrie 2020. ... 52. Prin urmare, Curtea apreciază că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art. 79 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
infracțiunilor de corupție, limitativ prevăzute în secțiunea a 2-a din capitolul III din Legea nr. 78/2000. Susținând punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror Marinela Mincă a apreciat ca fiind corectă opinia exprimată în orientarea jurisprudențială majoritară, în sensul că revine parchetelor ordinare competența să instrumenteze infracțiunea de abuz în serviciu, în situația în care funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
cele asimilate infracțiunilor de corupție, astfel încât nu se poate susține că teza a II-a a acestui text de lege se aplică exclusiv infracțiunilor de corupție, limitativ prevăzute în secțiunea a 2-a din Legea nr. 78/2000. Instanțele au apreciat că normele ce reglementează competența sunt de strictă interpretare și atât timp cât legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge. Totodată, s-a susținut că prin „valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție“, în sensul
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
vedere tocmai foloasele, avantajele dobândite prin comiterea infracțiunii de corupție (în sensul generic reținut mai sus), respectiv bani, bunuri, valori, orice avantaje patrimoniale necuvenite, a căror valoare este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro. Astfel, instanțele au apreciat că, dacă „folosul necuvenit“ obținut de funcționarul public pentru sine sau pentru altul (care este a doua urmare imediată a infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
art. 297 din Codul penal, este necesară existența celor două urmări: o primă urmare este paguba creată părții civile (care este deja criteriu pentru stabilirea competenței materiale), iar o a doua urmare este folosul necuvenit. În acest context s-a apreciat necesar a fi avută în vedere distincția dintre obiectul material al unei infracțiuni (abuzul în serviciu neavând obiect material) și folosul necuvenit realizat prin săvârșirea infracțiunii. Acesta este o consecință, iar nu un element al acțiunii de abuz în serviciu
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
penală, deși situația era aceeași ca în speța prezentată anterior, însă urmărirea penală a fost efectuată de Direcția Națională Anticorupție. ... 6.3. Prin Decizia nr. 521 din 12 februarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală s-a apreciat că competența de efectuare a urmăririi penale revine Direcției Naționale Anticorupție, în baza ambelor teze ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, având în vedere că paguba și folosul necuvenit ce reprezentau
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
respectiv cea a infracțiunilor de corupție, cum sunt cele de luare, dare de mită, trafic de influență etc., care se regăsesc în capitolul III secțiunea a 2-a din Legea nr. 78/2000. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că normele ce reglementează competența sunt de strictă interpretare și, atât timp cât legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge. ... 6.4. Prin Încheierea nr. 33 din 20 ianuarie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, completul
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]