7,924 matches
-
Motivația pentru obținerea beneficiului încadrării în categoria respectivă de acorduri exceptate de la prevederile art. 5 alin. (1) din lege 26. În spiritul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, prezentați modul concret în care șunt îndeplinite condițiile pentru exceptare. Argumentați avantajele, respectiv creșterile în eficientă, care șunt scontate în cazul derulării acordului notificat, cu precizarea domeniului concret în care acestea se vor produce și a efectului în reducerea substanțială și de durată a prețurilor la consumatori, respectiv în creșterea calității
REGULAMENT din 28 februarie 1997 privind acordarea exceptarii, pe categorii de înţelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116777_a_118106]
-
Motivația pentru obținerea beneficiului încadrării în categoria respectivă de acorduri exceptate de la prevederile art. 5 alin. (1) din lege 26. În baza prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea concurenței, prezentați modul concret în care șunt îndeplinite condițiile pentru exceptare. Argumentați avantajele, respectiv creșterile în eficientă, care șunt scontate în cazul derulării acordului notificat, cu precizarea domeniului concret în care acestea se vor produce (producție, distribuție, service) și a efectului în reducerea substanțială și de durată a prețurilor la consumatori și
REGULAMENT din 28 februarie 1997 privind acordarea exceptarii, pe categorii de înţelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116777_a_118106]
-
7 Motivația pentru obținerea beneficiului încadrării în categoria respectivă de acorduri exceptate de la prevederile art. 5 alin. (1) din Legea concurenței 20. Prezentați, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din lege, modul concret în care șunt îndeplinite condițiile pentru exceptare. Argumentați avantajele, respectiv creșterile în eficientă, care șunt scontate în cazul derulării acordului notificat, cu precizarea efectului în reducerea substanțială și de durată a tarifelor de asigurare la beneficiari. Capitolul 8 Documentele aferente notificării 21. Formularul de notificare, întocmit în 5
REGULAMENT din 28 februarie 1997 privind acordarea exceptarii, pe categorii de înţelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116777_a_118106]
-
părțile își vor numi arbitrii respectivi în termen de două luni; (iii) hotărârea arbitrala va fi adoptată în conformitate cu prevederile acestui acord și va fi obligatorie pentru părțile la diferend; (iv) tribunalul arbitral va stabili temeiul hotărârii sale și o va argumenta la cererea oricărei părți. Articolul 10 Reglementarea diferendelor dintre părțile contractante (1) Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea acestui acord vor fi reglementate, pe cât posibil, prin negocieri. ... (2) Dacă un diferend între părțile contractante nu poate fi astfel
LEGE nr. 158 din 28 iulie 1998 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii India pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la New Delhi la 17 noiembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121398_a_122727]
-
5 m și în cazul zăcămintelor izometrice, lungimea brazdelor este, de regula, de 1 m, cu posibilitatea măririi ei până la 3-5 m, dacă componenții mineralogici ai substanței minerale utile sunt distribuiți uniform. Adoptarea unor lungimi de peste 1 m se va argumenta prin recoltarea, pe o lungime de cel puțin 100 m, de brazde cu lungimea de 1 m și compararea conținutului mediu pe lucrarea probată, calculat pe baza analizării fiecărei probe de 1 m lungime, cu cel calculat prin analiza chimică
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
și 1911 sub formă de taxe între 15 și 20% din cîștigul lui, ceea ce constituia o povară extrem de mare pentru o populație care trăia aproape de nivelul subzistenței. Contribuabilul rural primea în schimb foarte puțin de la guvernul central. Se poate firește argumenta că o armată puternică constituia un avantaj, de serviciile ei beneficiind fiecare cetățean. În ciuda acestui fapt, dincolo de asigurarea funcționarilor din administrația locală și din poliție, regimurile centralizate manifestau un interes concret redus față de problemele fundamentale ale țăranului. Trebuie să subliniem
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și în Balcani. În perioada Dictatului de la Viena, Molotov a invocat faptul că nu existase un acord anterior și a afirmat că fusese violat articolul III al Pactului. Drept replică, guvernul german a negat implicarea unei chestiuni de interes comun, argumentînd că "după rezolvarea problemei Basarabiei, un interes similar pentru restul teritoriului român din partea Uniunii Sovietice nu este evident și nu a fost exprimat față de guvernul Reich-ului nici la Moscova, în momentul stabilirii aranjamentului, nici ulterior."26 Guvernul sovietic manifesta un
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în fața miniștrilor săi, în care "a evocat pagină cu pagină istoria sîrbilor. El a omagiat osemintele strămoșilor eroi militanți ai Serbiei, bătălia de la Kosovo, prinții legendari ai începuturilor Serbiei și lupta împotriva turcilor." Maček, care dorea menținerea păcii, a replicat, argumentînd că "sîrbii nu pot duce o politică națională sănătoasă prin stîrnirea unor emoții puternice."31 Cea mai mare parte a miniștrilor aveau o opinie asemănătoare; ei nu voiau să provoace un atac al Germaniei. În ciuda ezitărilor iugoslavilor, Hitler a luat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
îndrăznit niciodată să introducă un sistem pluripartit sau să organizeze alegeri naționale cu adevărat libere. Cel mai totalitarist regim din Balcani, cel albanez, este dictatura unei mici minorități menținute la putere de poliție și de armată. Adepții sistemului ar putea argumenta că metodele acestea sunt necesare realizării obiectivelor sociale ale statului, că o transformare radicală a societății se poate efectua doar prin mijloace revoluționare instalarea dictaturii proletariatului și concentrarea puterii în mîinile minorității comuniste luminate. Practica: guvernul și organizația de partid
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
acestei revoluții economice. Cetățeanul de rînd era de asemenea nevoit să accepte un nivel de viață scăzut, dat fiind că industriile producătoare de bunuri de consum și serviciile destinate publicului larg erau de obicei sacrificate în favoarea atingerii altor țeluri. Se argumenta că astfel de măsuri erau necesare pentru bunăstarea viitoare a națiunii și că numai atunci cînd va fi fost atins un nivel suficient de ridicat de dezvoltare industrială va putea statul să-și permită să-și îndrepte atenția spre bunurile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
marxiste, o asemenea situație nu ar trebui să apară, sau, în caz contrar, ea trebuia schimbată pe viitor. Întrucît atitudinile și valorile umane erau judecate ca fiind o reflectare a condițiilor sociale și economice ale oricărei epoci date, s-a argumentat că "omul de tip nou" ar evolua în socialism spre un cetățean care nu se va gîndi în primul rînd la interesele lui egoiste, ci la binele general al societății. Unul dintre țelurile majore ale școlilor din statele comuniste este
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
relațiile statale din sfera lui de influență, teoreticienii iugoslavi au trecut la expunerea propriilor lor idei. În privința celorlalte state din blocul comunist, cel mai important concept era cel al necesității adoptării unor căi diferite de înaintare spre socialism. S-a argumentat că, date fiind condițiile materiale diferite ale statelor est-europene, era logic ca fiecare să-și dezvolte instituțiile și strategiile în vederea atingerii țelului comun conform nevoilor locale. Iugoslavia ataca astfel modelul stalinist de dezvoltare economică și politică. Teoreticienii iugoslavi ofereau idei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
schimbări sau să demisioneze din funcție. Premierul a apelat atunci la Constantin al II-lea, cerîndu-i să-l demită pe Garoufalias și s-a prezentat pe el însuși drept cel mai bun candidat pentru portofoliul apărării. Regele l-a refuzat, argumentînd că Papandreou era deja premier și ministru al educației. El a subliniat de asemenea că, atît timp cît Andreas era investigat în legătură cu complotul celor din Aspida, nu ar fi fost corect ca tatăl lui să fie numit ministru al apărării
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Nici nu e de mirare că proiectele de antropogenie politică au fost atât de strâns înșurubate cu programele de gestionare politică a trecutului, ținând cont de faptul că J. Locke (1961, 317-319) [1689, Cartea II, cap. 27, §§9-10], de pildă, argumenta încă din secolul al XVII-lea că identitatea personală este funcție a memoriei, în ceea ce avea să se numească "teoria mnemonică a identității personale" (the memory theory of personal identity). Teoria lui Locke este pretabilă unei extrapolări societale. La nivelul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
procesul care a catalizat cristalizarea unei identități specifice. Săpăturile istoriografice și lingvistice au fost, după cum vom vedea, mijloacele prin care națiunea română a fost "descoperită". Schema triptică propusă de M. Hroch pornește de la momentul genezei identității naționale, însă după cum am argumentat în rândurile de mai sus, aceasta nu este produsul unei "generări spontane", ci rodul unei metamorfoze graduale a identității etnice într-una de tip național. Ca urmare a acestui fapt, pentru a urmări procesul cristalizării identității naționale în conștiința colectivă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
memorii colective care să reunească în solidaritate membrii unei etnii prin reliefarea comunității de origine, de limbă și de destin istoric ca preludiu pentru construirea unei identități etnice colective) debutează odată cu scrierile cronicarilor moldoveni. Concepția latinității românilor, enunțată de Ureche, argumentată de Costin și finalmente ratificată de Cantemir, avea să își testeze veleitățile politice peste Carpați, în Transilvania. Aici, departe de a fi doar o concepție istorică, doctrina latinității limbii române și a descendenței romane a românilor avea să fie mobilizată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
colectivității se cristalizează progresiv pe măsură ce memoria istorică este articulată prin descoperiri imaginative ale trecutului. Din aceste motive, drumul spre națiune trece, necesarmente, prin vămile memoriei. 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ Am argumentat că românii și-au construit identitatea națională descoperindu-și imaginativ trecutul. Aceasta a fost în întregime opera elitelor, iar conștiința politică a identității românești a rămas localizată la categoria minoritară a acestora. Transferul identității naționale de la elite la mase s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
originea, continuitatea, unitatea, independența, spiritualitatea - lucrarea va urmări și evoluția în timp a logicii de periodizare a trecutului românesc, precum și a diferitelor addenda și corrigenda aduse în gestiunea socio-politică a trecutului prin inserții și extirpări în conținutul memoriei colective. Vom argumenta că originea comună, continuitatea istorică, unitatea etnică, culturală și statală, independența politică și spiritualitatea reprezintă cadrele arhetipale mitologemice pe baza cărora este organizată memoria colectivă în general și memoria națională românească în particular. O atenție importantă va fi acordată logicii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Pe aceleași liniamente, Petru Maior, în opera sa mult mai polemică, scrisă cu un ochi întors înspre istoricii austrieci care au elaborat teza migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești. Ilustrativ pentru aceasta este titlul subcapitolului în care argumentează că "partea cea mai mare a romanilor nu au eșit din Dachia preste Dunăre" (Maior, 1990, p. 31) se numește "Tocma fără crezămînt lucru iaste: toți romanii în zilele lui Aurelian să fi ieșit din Dachia preste Dunăre în Missia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au trecut toți cu legioanele în Misia" (Aaron, 1839, p. 22). Acceptând că retragerea trupelor i-a determinat pe mulți locuitori romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră pe loc. Ca argumente în favoarea justificării acestei decizii sunt aduse: i) obișnuința cu "supărările barbarilor"; ii) atașamentul afectiv față de pământul natal; iii) interesele materiale și financiare care îi legau de pământul dacic; iv) devotamentul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Aceste trei țări din Dacia cuprinse de Unguri [Banat, Crișana și Transilvania], au rămas pentru tot d-auna despărțite de celelalte, adică de România sau Țara Romănească, Moldova, Bucovina și Basarabia" (Aaron, 1839, p. 30). Unitatea etnică a românilor este amplu argumentată în toate manualele epocii. Ea decurge logic cu necesitate din originea comună a muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
îl consideră hârtia de turnesol a viitorului românismului, Melidon conferă educației sătești un aspect misionaristic. Învățătorii rurali trebuie să devină apostolii românismului, să propovăduiască ideile naționaliste în universul socio-cultural al satului românesc dominat de ethosul religios. A venit însă timpul, argumentează Melidon, pentru completarea moralei creștine cu etica națională. Școala, ca incubator al naționalismului, trebuie să devină "întocmaĭ ca o adoua biserică" (Melidon, 1874, p. VIII). Iar școlile normale, cele menite să formeze viitorii învățători, au rostul de a fi "pepiniere
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vorbească limba, și Patria va exista (Delavrancea, 192-, p. 8). Referința la discursul lui Renan și reproducerea argumentului cu privire la centralitatea limbii în determinarea națiunii poartă toate însemnele precarității memoriei. În fapt, Renan se lansează în discursul său împotriva reducționismului lingvistic, argumentând persuasiv că limba, ca de altfel rasa, dinastia, religia, interesul material colectiv și geografia, nu poate fi niciunul elementul decisiv al națiunii. Gânditorul francez chiar atenționează asupra confundării națiunii cu grupul lingvistic ca ducând către "o eroare dintre cele mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în politică de către Nicolae Ceaușescu (p. 123). De fapt, întreaga cultură mondială se poate regăsi prefigurată avant la lettre în cultura română! Dezvoltat ca reacție radicală la teza sincronismului elaborată de E. Lovinescu în Istoria civilizației române moderne (1924-1925), care argumenta cum întreaga cultură română este produsul imitației culturii occidentale, protocronismul inversa raportul de forță dintre cultura română și cea occidentală. Din receptacul al influențelor occidentale, cultura română devenea sursă de iradiere. Din cultură de imitație, cultura română devenea cultură referențială
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
structurile euroatlantice finalizată prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007 au temperat pasiunile naționaliste atât de incandescente la începutul tranziției în anii '90. Cu toate rezistențele autohtoniste, europenismul a înlocuit naționalismul ca atitudine politică dominantă în mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul că în stadiul post-aderării României în UE, societatea românească a intrat în faza postnaționalistă. Desigur, mândria de a fi român continuă să fie o constantă atitudinală cartografiată de anchetele sociologice. Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]