8,235 matches
-
științe. În timp, efectul nu s-a lăsat așteptat. Pe de o parte, constatăm o sărăcire a imaginarului, iar pe de alta, sesizăm vulgarizarea științelor renascentiste și practicarea lor într-o manieră superficială, degradată. 7.2. Divinația, magia și știința. Asemănări și diferențe Pe baza celor menționate până aici, încercăm să creionăm o serie de asemănări și deosebiri între știință, divinație și magie. În mod firesc, pentru a fi consecvenți cu noi înșine, vom opera cu două criterii distincte: unul specific
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sărăcire a imaginarului, iar pe de alta, sesizăm vulgarizarea științelor renascentiste și practicarea lor într-o manieră superficială, degradată. 7.2. Divinația, magia și știința. Asemănări și diferențe Pe baza celor menționate până aici, încercăm să creionăm o serie de asemănări și deosebiri între știință, divinație și magie. În mod firesc, pentru a fi consecvenți cu noi înșine, vom opera cu două criterii distincte: unul specific Evului Mediu și Renașterii și unul valabil pentru timpurile moderne. 7.2.1. Criterii de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
știință și religie, vede chiar o "înrudire" a magiei "cu știința, în aceea că are întotdeauna un scop clar asociat intim cu instinctele, nevoile și scopurile umane"166. Nu credem că este vorba de "înrudire", ci mai degrabă de o asemănare a "obiectului de studiu". Ea poate funcționa chiar și atunci când ne referim la lege și legități. În divinație și în magie funcționează o seamă de principii care au fost enunțate încă din Antichitate și apoi preluate. O foarte bună sistematizare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
să fie percepuți ca o replică la scară mică (microcosmos) a cosmosului. Mai mult, din punct de vedere cosmogonic, apariția omului este strâns legată de divinitate. El fie a fost creat prin sacrificiul zeului, fie este modelat după chipul și asemănarea acestuia. În orice caz, purtând marca divinității, omul poate exprima prin el însuși multe secrete și mistere. Culturile arhaice și tradiționale au alcătuit un sistem de semne care se referă precis la om. Încă de la naștere se pot distinge o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
modifica forma corpului (sub raport structural); nu acționează asupra corpului luat ca întreg. 5.3.8. Clasificarea exercițiilor fizice Prin clasificare se înțelege împărțirea exercițiilor în grupe, într-o anumită ordine, pe baza unor particularități apropiate și care să reflecte asemănarea reală a diferitelor mișcări. Teoreticienii educației fizice și sportului au identificat o multitudine de criterii de clasificare, care corespund cerințelor generale ale procesului instructiveducativ. Sinteza datelor din literatura de specialitate ne conduce către criteriile prezentate în cele ce urmează (Cârstea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
un domeniu de cercetare aplicată încă de la începutul secolului al XX-lea, obiectivele fiind testarea, eficientizarea și influențarea opiniei publice în domeniul educației, propagandei, telecomunicațiilor, publicității, relațiilor publice și relațiilor interumane. Că o subdiviziune a comunicării, comunicarea de masă prezintă asemănări cu cea interpersonala și de grup. În aceste sens, Lasswell consideră că în orice acțiune de comunicare trebuie să fie avute în vedere cele cinci întrebări fundamentale: cine spune? ce spune? prin ce canal? cui? cu ce efect?8 Cu
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
ale acelorași grupuri de cuvinte, afinitatea lor este de netăgăduit. Nu este suficientă gruparea codicelor: se operează și o grupare a erorilor; diversitatea ortografică rareori e importantă, În schimb trebuie să se țină seama de defectele semnificative. Mai mult decît asemănările (care con firmă descendența dintr-un unic text), exami narea grupurilor de erori duce la stabilirea Înrudirii Între codice. După epoca Renașterii, editorii cei mai buni de texte clasice au Încercat să utilizeze un număr maxim de codice, pentru ca, prin
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ne însușim și controlăm astfel de deprinderi, și cum putem învăța deprinderi motrice. Pilotarea unui avion și cântatul la pian par a fi două lucruri total diferite. Totuși, bazându-ne pe cel puțin una din componentele lor se disting câteva asemănări sau elemente comune între aceste deprinderi, acest fapt fiind important pentru planificarea instruirii. Ambele sarcini implică o serie de acțiuni. Pentru a îndeplini aceste sarcini trebuie realizate un număr precis de mișcări diferite într-o succesiune precisă. Dacă oricare secvență
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
trebuie prezentate pe cât posibil între procese sau cel târziu, imediat după procesul de execuție. Demonstrațiile pe viu trebuie înțelese cu ușurință, organizate și memorate de cei care le privesc; primitorii trebuie să fie capabili să se identifice cu demonstrantul, receptând asemănările de nivel, sex sau vârstă cu demonstrantul. Instruirea verbală Poate cel mai important element într-o instruire corectă este cunoașterea tuturor parametrilor acelui sport. În general, cercetările arată că cele mai importante indicații verbale trebuie date înainte sau la începutul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
un răspuns imediat, este următoarea: cît de rafinată era această conștiință, sau, altfel spus, cît de "sărac / bogat cu duhul" era Adam, pentru ca el să poată delibera cu suficientă pertinență asupra actelor sale? În condițiile unei creații "după chip și asemănare", care justifică ontogenetic relația de rezonanță holografică a întregului cu partea, a Spiritului Creator cu spiritul creat, a Domnului Dumnezeu cu omul, nici o disparitate nu-și putea găsi în aparență locul. Și totuși, infidelitatea copiei în raport cu originalul era prea mare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că omul a fost înzestrat chiar din momentul creației sale cu două posibilități de comunicare: a) una implicită, intrinsecă, genetică, naturală, vizînd o anumită comuniune morfo-structurală (ontologică) instituită între Dumnezeu și om prin actul însuși al creației "după chip și asemănare"; b) alta explicită, extrinsecă, oferită de către Dumnezeu omului, din rațiuni pragmatice, ca har/dar intelectual, vizînd posibilitatea de a utiliza un limbaj explicit, de tip verbal (sau nonverbal, poate de tip telepatic, cine știe?). Această ultimă cale definește una dintre
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că omul era "gol" (situație căreia i se pot asocia un ansamblu de conotații posibile), că nu avea nici o șansă de a progresa în condițiile necunoașterii de sine (inclusiv a propriei "goliciuni"), sau că, în calitate de ființă modelată după chip și asemănare divină, avea păstrînd proporțiile șanse de manifestare apropiate de cele ale divinității însăși? Să se fi ascuns, în această ultimă variantă, credința ulterioară a omului căzut: "Așa au făcut zeii, așa fac și oamenii!", credință conform căreia, în bună măsură
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
căci, înmulțirea omului (nașterea) se va realiza prin desprinderea copilului din trupul părinților tot așa cum Dumnezeu a desprins-o pe Eva din trupul lui Adam, dăruindu-i în consecință și ei/lui "chip divin", pe de o parte, ideea de "asemănare" sugerînd aspirația omului către modelul puterii divine (în orizontul binelui, virtuții, adevărului), pe de altă parte. Dincolo de atributele cu care a fost înzestrată, femeia va juca un rol cu totul aparte în "procesul căderii", îndeplinind deopotrivă rolul personajului înșelat (de către
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vedere, cu adevărat cea mai mare "carte de înțelepciune și profeție" a umanității. O dată mai mult se poate argumenta existența unui straniu principiu holografic al Creației, care activează parcă intenția Creatorului de a se regăsi în toate, după chipul și asemănarea sa. Această regăsire face ca partea să reproducă (repete) arhetipal întregul, în următoarea succesiune de etape: • în plan ontologic: creația divină -› cosmogeneza -› antropogeneza -› sociogeneza -› filogeneza -› ontogeneza -› logogeneza -› culturogeneza; • în plan gnoseologic: arhetipul biblic -› succesiunea filogenetică -› matricea ontogenetică -› ecourile profane -› cadrul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sens negativ, conform căreia restaurarea chipului lui Dumnezeu în lume (a creației însăși) este esențialmente pătată de răutate și de păcatul oamenilor, care prin oboseală, abandon sau agresare nu reușesc să se poarte cu adevărat în consens cu chipul și asemănarea lui Dumnezeu; în această viziune, ecuația lumii devine y = ai(-xi), sugerînd că "oricît de vrednic ar fi făcătorul de bine, el nu apare împuternicit să biruie vreodată numitorul malefic al lumii; sau, cu alte cuvinte: răul (minciuna) se ascunde
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
este afirmația: "Toate personajele sînt imaginare" (e.g. Gordon 1957:6). Uneori sînt adăugate și detalii pentru a clarifica mesajul. De exemplu: Acesta este un roman și toate locurile și împrejurările descrise sînt imaginare. De asemenea, și personajele sînt fictive; orice asemănare de nume este întîmplătoare și neintenționată. (Bush 1949:vii) În aceste afirmații și în altele de același gen, întîlnim aluzii la concepte ca "ficțiune", "alegorie" și "roman", care au rolul de a elibera autorii de obligația de a spune adevărul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
tradiție de analiză care pune în evidență imperativele cu care statele se confruntă în urmărirea politicii de putere pentru îndeplinirea interesului național. Acesta este unicul înțeles al realismului la care ne vom referi aici, notând totodată diferitele înțelesuri care, în ciuda asemănărilor etimologice, nu au neapărat legătură între ele. Mulți realiști politici, de exemplu, sunt nominaliști și empiriști în filosofie. Realismul politic, Realpolitik, "politica de putere", este cea mai veche și cea mai răspândită teorie în realțiile internaționale. Orice student serios trebuie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu o privire asupra caracterului general al abordării realiste. În cuprins, ne concentrăm pe explicații realiste particulare. Definirea realismului Deși definițiile realismului diferă în detaliile lor (vezi Cusack și Stoll 1990: capitolul 2; Donnelly 2000: 6-9), ele împărtășesc o clară asemănare de familie, o "aromă foarte distinctivă și ușor de recunoscut" (Garnett 1984: 110). Realismul evidențiază constrângerile asupra politicii impuse de egoismul uman și de absența unui guvern internațional ("anarhia"), care duc la "primatul puterii și securității în toate aspectele vieții
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
apare din interacțiunea statelor, iar apoi le constrânge pe acestea să se abțină de la anumite acțiuni, împingându-le în același timp către alte acțiuni" (1991:29). Prin urmare, în ciuda unor variații mari privind atributele și interacțiunile dintre state, există o "asemănare izbitoare a calității vieții internaționale de-a lungul mileniilor" (1979:66). Structurile politice sunt definite prin principiul lor de ordonare, prin diferențierile funcțiilor și prin distribuția capacităților. Cum sunt entitățile legate una de cealaltă ? Cum sunt alocate funcțiile politice ? Cum
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
oricum, munca empirică a constructiviștilor mai doctrinari precum Kratochwil și Ruggie nu pare atât de diferită de cea a gânditorilor convenționali. Niciuna dintre aceste poziții nu atinge substanța argumentului constructivist original despre metodologie, iar susținătorii convenționalismului metodologic nu recunosc că asemănarea între cercetările empirice din curentul principal și cele ale constructiviștilor interpretativi are mai mult de-a face cu eșecul raționaliștilor de a-și satisface propriile standarde neopozitiviste. Prăpastia dintre aceste puncte de vedere metodologice rivale în cadrul constructivismului apare mai clar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este un interstițiu absolut necesar pentru investigarea operei publicistice argheziene din perioada interbelică, în fond o operație de (re)descoperire și resemnificare a gazetăriei autorului Spinilor de hârtie. Același efort teoretic servește și pentru interpretările făcute, dintr-un alt unghi, asemănărilor, dar mai cu seamă diferențelor dintre spiritul pamfletar-polemic exersat de profesioniștii genului: alături de Arghezi, Eminescu și Caragiale. Eseul de față pledează, indubitabil, pentru un alt Arghezi, unul funciarmente structural polemic (sau, cum subliniază exegeta, născut și nu făcut! sub zodia
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
redusă la absurdul unui paralogism voluntar, cu trimitere la domesticul simplist: "Triodul povățuiește creștinismul prin fasole, caritatea prin mazăre bătută și castitatea prin murături"194, până la acoperirea unei secvențe însemnate în economia textului. Miza paralelismului devalorizant nu este "raportul de asemănare, ci asemănarea raporturilor"195, o observație justă care clarifică, în esență, funcția polemică a acestui procedeu. Dacă e să urcăm pe scara ambiguizării discursului, putem privi metafora polemică (cu variantele sale: metafora simplă, metafora narativă, sinecdoca polemică) drept cea mai
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
absurdul unui paralogism voluntar, cu trimitere la domesticul simplist: "Triodul povățuiește creștinismul prin fasole, caritatea prin mazăre bătută și castitatea prin murături"194, până la acoperirea unei secvențe însemnate în economia textului. Miza paralelismului devalorizant nu este "raportul de asemănare, ci asemănarea raporturilor"195, o observație justă care clarifică, în esență, funcția polemică a acestui procedeu. Dacă e să urcăm pe scara ambiguizării discursului, putem privi metafora polemică (cu variantele sale: metafora simplă, metafora narativă, sinecdoca polemică) drept cea mai expresivă ipostază
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
două mici proeminențe plasate la baza coarnelor, pe gâtul animalului (Pl. 61/4; 64/1). O altă piesă, probabil decorată cu pictură tricromă, acum ștearsă, prezintă o modelare atipică, cu un bot subțire și prelung, care conferă piesei o vagă asemănare cu figura umană (Pl. 60/6; 62/3). În cadrul ultimelor două categorii remarcăm o modalitate deosebită de realizare a coarnelor. Contrar realităților anatomice, axul acestora este orientat lateral și spre înainte, aproximativ paralel cu axul botului. De asemenea, diametrul coarnelor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Vulpe publică un articol amplu asupra noilor probleme ridicate de rezultatele acestor săpături. În urma analizei schemei stratigrafice, cercetătorul citat distinge două niveluri, Izvoare II 1a și II 1b, pe care le atribuie unei civilizații protocucuteniene, de tip Ariușd, prezentând mari asemănări și cu cultura anterioară, Tripolie A. Aceste două straturi se caracterizează prin prezența unei categorii ceramice bicrome, definitorie pentru “cultura protocucuteniană”, cu motive pictate cu alb și, rareori, cu roșu, pe fondul roșu sau negru, lustruit, al vasului. Alături de bicromie
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]