4,846 matches
-
titlul nr. 5304 5305 91 00 5305 99 00 Bumbac, nedărăcit sau melițat 5201 00 10 5201 00 90 154 (continuare) Resturi de bumbac (inclusiv resturi de ață și stocuri garnate) 5202 10 00 5202 91 00 5202 99 00 Cânepă adevărată (Cannabis sativa L.), în stare brută sau procesată, dar nu toarsă; câlți și resturi de cânepă adevărtă (inclusiv resturi de ață și stocuri garnate) 5302 10 00 5302 90 00 Abac (cânepă de Manila sau Musa textilis Nee), în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
00 90 154 (continuare) Resturi de bumbac (inclusiv resturi de ață și stocuri garnate) 5202 10 00 5202 91 00 5202 99 00 Cânepă adevărată (Cannabis sativa L.), în stare brută sau procesată, dar nu toarsă; câlți și resturi de cânepă adevărtă (inclusiv resturi de ață și stocuri garnate) 5302 10 00 5302 90 00 Abac (cânepă de Manila sau Musa textilis Nee), în stare brută sau procesată dar nu toarsă câlți, deșeuri de la pieptănat și resturi sau abac (inclusiv resturi
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
00 5202 91 00 5202 99 00 Cânepă adevărată (Cannabis sativa L.), în stare brută sau procesată, dar nu toarsă; câlți și resturi de cânepă adevărtă (inclusiv resturi de ață și stocuri garnate) 5302 10 00 5302 90 00 Abac (cânepă de Manila sau Musa textilis Nee), în stare brută sau procesată dar nu toarsă câlți, deșeuri de la pieptănat și resturi sau abac (inclusiv resturi de ață și stocuri garnate) 5305 21 00 5305 29 00 Iută și alte fibre textile
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
Nee), în stare brută sau procesată dar nu toarsă câlți, deșeuri de la pieptănat și resturi sau abac (inclusiv resturi de ață și stocuri garnate) 5305 21 00 5305 29 00 Iută și alte fibre textile bast (exclusiv pânză de in, cânepă adevărată și ramia), în stare brută sau procesată dar nu toarsă: câlți și resturi de cânepă adevărată (inclusiv resturi de ață și stocuri garnate) 5303 10 00 5303 90 00 Alte fibre textile vegetale, în stare brută sau procesată dar
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
abac (inclusiv resturi de ață și stocuri garnate) 5305 21 00 5305 29 00 Iută și alte fibre textile bast (exclusiv pânză de in, cânepă adevărată și ramia), în stare brută sau procesată dar nu toarsă: câlți și resturi de cânepă adevărată (inclusiv resturi de ață și stocuri garnate) 5303 10 00 5303 90 00 Alte fibre textile vegetale, în stare brută sau procesată dar nu toarsă: câlți și resturi de astfel de fibre (inclusiv resturi de ață și stocuri garnate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
ce alimentele se puteau consuma și hainele pe care cineva le putea purta, în conformitate cu statutul și clasa socială. Principalele alimentele de bază în dieta claselor de jos au rămas orezul, carnea de porc și peștele sarat. Îmbrăcăminte era făcută din cânepă sau bumbac, limitată la un colorit standard de alb și negru. Pantalonii erau ținuta acceptabilă pentru țărani, soldați, artizani și negustori, deși negustorii bogați puteau alege să poarte haine mai ornate și bluze masculine care ajungeau mai jos de talie
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
01.11.80 01.11.91 01.11.92 01.11.93 01.12.11 01.12.12 01.12.13 Materiale vegetale neprelucrate folosite în industia textilă Bumbac egrenat sau nu Intră și alte fire textile libere, cu excepția inului, cânepei obișnuite și ramiei In și cânepă obișnuită, sisel și alte fibre textile, neprelucrate Cauciuc natural Cauciuc natural Plante pentru parfumuri, industria farmaceutică; semințe de sfeclă de zahăr , semințe de plante furajere, alte materiale vegetale neprelucrate Plante folosite în special pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
01.11.92 01.11.93 01.12.11 01.12.12 01.12.13 Materiale vegetale neprelucrate folosite în industia textilă Bumbac egrenat sau nu Intră și alte fire textile libere, cu excepția inului, cânepei obișnuite și ramiei In și cânepă obișnuită, sisel și alte fibre textile, neprelucrate Cauciuc natural Cauciuc natural Plante pentru parfumuri, industria farmaceutică; semințe de sfeclă de zahăr , semințe de plante furajere, alte materiale vegetale neprelucrate Plante folosite în special pentru parfumuri, industria farmaceutică sau pentru insecticide
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
și 30". Așezarea acestei localități într-o luncă joasă și-a avut avantajele și dezavantajele ei. Primul avantaj l-a constituit terenul mănos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor de cereale (grâu, porumb, floarea soarelui, bumbac, soia, ricin, cânepă, in și sfeclă de zahăr) și legumicultură. Reversul l-a constituit pânza de apă freatică aflată la 1,5-3 m adâncime, cu efectele sale: imposibilitatea filtrării naturale a apei și inundații periodice în subsolurile caselor, precum și lipsa curenților de aer
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
porție canonică ("eclejie"), loc de casă și de biserică, cât și „capeții” (catități de cereale) de la credincioșii lor constând din: Preoții mai aveau dreptul de a primi la Bobotează câte trei denari, o coastă, un colac și un fuior de cânepă, obicei care s-a păstrat până la sfârșitul celei de a doua jumătăți a secolului al XX-lea. Urmașul lui Sava Branković, Varlaam, a stabilit astfel simbria (salariul) preoților din Ardeal: Episcopul Petru Pavel Aron (1751-1764) a reușit să obțină și
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
că îi este frică de ceva. Hrana nimfelor se găsește în mare parte pe jos, ea fiind compusă din semințe de iarbă, semințe de pomi, fructe etc. Hrana de bază: mei, semințe de floarea soarelui (albe sau tărcate), semințe de cânepă, semințe de iarbă, semințe de castraveți, semințe de dovleac, semințe de lubeniță, semințe de spanac, semințe din diferite buruieni, semințe de ridichi, pe lângă hrana de bază formată din diferite semințe, nimfelor le trebuie vitamine pe care cel mai bine le
Papagal nimfă () [Corola-website/Science/312407_a_313736]
-
locuitori (11% din populația României). Densitatea medie este de 100 loc/km² cu diferențe între centru (mai mică) și margini (peste medie). Agricultura este o acțiune foarte răspândită în Depresiunea Transilvaniei.Cultura plantelor: cereale, plante technice (sfecla de zahăr, in, cânepă), legume, viță de vie (Alba-Iulia, Târnăveni, Lechința). Creșterea animalelor: bovine, ovine, porcine, păsări. S-a dezvoltat în principal pe baza resurselor de gaz metan și sare. Depresiunea este străbătută de o rețea densă de căi ferate și rutiere orientate predominant
Depresiunea colinară a Transilvaniei () [Corola-website/Science/312480_a_313809]
-
(spaniolă: "abacá") este o specie de bananier, originară din Filipine și răspândită în zone tropicale, precum Borneo și Sumatra. Planta are o mare importanță economică fiind adunată pentru fibrele sale. Fibra, cunoscută și drept cânepă de Manila, este extrasă din pețiolul frunzelor. În general planta atinge o înălțime de 4 metri. Fibrele, datorită rezistenței lor, au fost folosite la fabricarea frânghiilor și a parâmelor de navigație. În zilele noastre cea mai mare parte este folosită
Abaca () [Corola-website/Science/310903_a_312232]
-
au început în anii 1930 în Borneo de Nord (Britanic); o dată cu începerea celui de-al Doilea Război Mondial, japonezii au eliminat comerțul între Filipine și Aliați, ceea ce a dus la creșterea producției în America. Alte nume comune pentru abacá sau cânepă de Manila pot fi: "Abaká", "Cânepă Cebu" sau "Cânepă Davao".
Abaca () [Corola-website/Science/310903_a_312232]
-
Borneo de Nord (Britanic); o dată cu începerea celui de-al Doilea Război Mondial, japonezii au eliminat comerțul între Filipine și Aliați, ceea ce a dus la creșterea producției în America. Alte nume comune pentru abacá sau cânepă de Manila pot fi: "Abaká", "Cânepă Cebu" sau "Cânepă Davao".
Abaca () [Corola-website/Science/310903_a_312232]
-
Britanic); o dată cu începerea celui de-al Doilea Război Mondial, japonezii au eliminat comerțul între Filipine și Aliați, ceea ce a dus la creșterea producției în America. Alte nume comune pentru abacá sau cânepă de Manila pot fi: "Abaká", "Cânepă Cebu" sau "Cânepă Davao".
Abaca () [Corola-website/Science/310903_a_312232]
-
a acestor teritorii. Comuna Bârsești se află în Depresiunea Vrancei. Asupra numelui satului Topești s-au emis mai multe ipoteze, dintre care cea mai plauzibilă spune că numele satului ar proveni de la topile(tochile) în limbaj local, pentru topitul cânepii. Cânepa era cultivata destul de mult în depresiune și, alături de lână, constituia materia primă de bază pentru confecționarea îmbrăcămintei. Din lucrarea lui Henri H Stahl "Contribuții la studiul satelor românești" aflăm că la prima "aruncătoare a munților pe sate" a avut loc
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
Butinei" a fost construită în perioada regimului comunist o "Întreprindere de selecționare și creștere a porcilor" (I.S.C.I.P). În domeniul agricol se distinge cultura plantelor cerealiere ( grâu secară, porumb, orz, ovăz), tehnice și textile ( sfecla de zahăr (în perioada comunistă), cânepa) și cultura cartofului. În zootehnie, s-a remarcat în trecut creșterea boilor și a bivolilor, aceștia din urmă fiind înlocuiți la sfârșitul secolului al XX-lea de vite. În gospodăriile locuitorilor se regăsesc păsările, caii, porcii și într-o masură
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
existe un surplus destinat vânzării. În mod frecvent se vindeau doar [[lemn]]e de [[foc]], [[Scoarță (țesut)|scoarță]] de [[arin]]e, [[Vacă|vite]], [[fruct]]e de pădure, furaje și mai rar [[Pasăre|păsări]] și ouă, lapte, fructe și pânză de [[cânepă]]. O pondere însemnată în [[comerț]]ul local o deținea produsele din lemn ca: dricuri de car, juguri, obede, grindeie de plug, greble, furci, ""coșuri"" și ""leși"" pentru [[Căruță|căruțe]], ""țâchiri și chelteauă""(coșuri) de diferite mărimi și forme, produse în
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
un pat. În paturi se puneau saltele, numite în secolele XIX si XX "strujacuri", făcute din pânză groasă țesută în casă și umplute cu paie de ovăz, grâu sau foi de porumb. Peste saltele se așezau cearceafuri din pânza de cânepa, lucrate în casă, apoi se puneau pernele și deasupra acestora o cerga din lână dubită. Păturile se acopereau cu un covor de lână, țesut în casă, în diferite culori si figuri. În zilele de sărbători păturile se acopereau cu cuverturi
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
zona etnografică Rădăuți. Este o construcție monocelulară, cu pereții din bârne și acoperișul în două ape, cu învelitoare din draniță. În interior se găsește un atelier tradițional de obținere a oloiului din semințe de dovleac, nucă, in, floarea soarelui sau cânepă. Instalația conține cinci părți principale: oloinița propriu-zisă cu teasc, doi berbeci pentru izbirea penelor, doi chilugi, râșnița cu două mânere pentru zdrobirea semințelor de cânepă, cuptor cu horn și vatră pentru prăjit semințele. Casa de locuit din localitatea Vicovu de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
atelier tradițional de obținere a oloiului din semințe de dovleac, nucă, in, floarea soarelui sau cânepă. Instalația conține cinci părți principale: oloinița propriu-zisă cu teasc, doi berbeci pentru izbirea penelor, doi chilugi, râșnița cu două mânere pentru zdrobirea semințelor de cânepă, cuptor cu horn și vatră pentru prăjit semințele. Casa de locuit din localitatea Vicovu de Jos, zona etnografică Rădăuți, datează de la începutul secolului al XX-lea, la temelia casei fiind găsită o monedă din anul 1924, ultimul său proprietar fiind
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de vestimentație. În interior se află obiecte casnice: oale și străchini de ceramică, butoiașe, lăcrițe și cofițe din lemn. Întinse pe pereți, sau aflate pe laițe, pe pat sau la icoane sunt așezate țesăturile de interior confecționate din lână și cânepă: păretare, lăicere, cergi, ștergare de perete și năframe de nuntă. Gospodăria tradițională din localitatea Câmpulung Moldovenesc este o gospodărie de crescători de animale din zona înaltă a Bucovinei. Ansamblul include: casă de locuit, grajd cu cămară și poartă. Casa de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Cânepa indiană sau canabisul ("Cannabis indica", "Cannabis sativa" subsp. "indica") este o specie care face parte din genul Cannabis, familia Cannabaceae fiind o plantă aromatică. Frunzele și îndeosebi florile (mugurii) plantelor de cânepă indiană conțin o substanță chimică sau drog cunoscută
Cânepă indiană () [Corola-website/Science/310796_a_312125]