5,129 matches
-
decît dacă vrei să simți fiorul pervers al pasei decisive către adversar. Poți prețui un tricou violet, dar nu și pe purtătorii săi. Ții la o haină, la o culoare, ești ca la o prezentare de modă, unde paietele sînt cărate pe podium de fete cocoșate, duhnind a mujdei și avînd pămînt între degetele de la picioare. Timișoara n-are echipă. Foarfeca lui Mansour e doar un elixir din ierburi de savană turnat peste drojdia de Bragadiru din care s-a întrupat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
drojdia de Bragadiru din care s-a întrupat această Poli de mileniul al treilea, cu sufix atenian. Niște jucători pescuiți de prin ligile inferioare, aduși de la margine de București și plimbați prin Piața Operei pe post de vedete nu pot căra bolovanul de idolatrie cu care i împovărează publicul. Iubirea bănățenilor nu e bibelou de porțelan, ci oală de pămînt. De fapt, are ca destinatar un lut prost, prelucrat neghiob pe o roată învîrtită de picioarele noduroase ale unor nepricepuți. Un
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
vestiar, să-și pună apărătorile și ghetele? Să meargă la Craiova și să simtă scîntei mocnite în ochii suporterilor? Să audă tribuna scandînd numele defunctului, așa cum se scandează la Dinamo numele lui Hîldan? Aproape sigur nu. Șuleap e condamnat să care o cruce nemeritat de grea. Mai greu decît lemnul acestei cruci din spinare poate deveni monomul celor 20 de treninguri albastre ale coechipierilor care-l încurajează, îl bat pe umăr și-i spun: „Nu-i nimic, Marius, tu n-ai
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Salvat a fost , dar nu de mama lui. Bătrâna pupăză, gândindu-se la ce s-ar putea întâmpla, și-a chemat în ajutor toate suratele. Împreună, s-au avântat asupra lupului și-au reușit să-l fugărească departe. Apoi, au cărat în cioc sute și sute de crenguțe, pe care le-au aruncat în groapă. Cu greu, cățărându-se pe acele crengi, iepurașul a reușit să ajungă la suprafață. - Spuneai că ești campion la fugă, mititelule. Să te vedem acum cât
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
și rele Și m-ai condus pe calea virtuoasă. Tu-n sân mi-aprinzi făclia luminoasă, M-ai adăpat l-Astreei fântânele, Și când vieața-mi îndulcesc prin ele, Desprețuiesc chiar soarta fioroasă. Ca să doresc a vieții nemurire Mă-ndeamnă raza-ți care-n cer se vede, Cum statornică urmează-a ei rotire. De la țărmul fatal vasul purcede, Ș-amu plutind prin marea de pieire, A ta rază la port mă va încrede. Lirica secolului XVIII are un ecou larg în poezia lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
albia moldavă, Jijia strânge în ea toate șuvoaiele răzlețe de la Dorohoi, Botoșani, Drăcșani, Albești, Hlipiceni, Andrieșeni, Vlădeni, Larga Jijia, transformându-se într-un balaur fioros cu sute de capete. Supărată pe tot ce întâlnește, atacă dur măturând totul în cale, cărând cu ea lemne, fân, oi, vite, pe care cu o ură nebună le ridică la suprafață, le scufundă, le izbește de malurile argiloase până le termină. Nebunia ei este de scurtă durată. După câteva zile, ca și cum ar fi conștientă și
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
toate genurile poetice posibile, extrema artificialitate, corupția fină, peisajul arhiurban, populația colosală pur-ubrană, urbanismul fără analogie decât în Roma veche - există cumva și la București? (Taine și Thibaudet spun că nu există nicăieri!) Ni se potrivește nouă această poezie, mă-car pe departe, cum se potriveau la 1840 Lamartine și Hugo, poeții "aryeni", poeții poeziei eterne și generale? Ori cum se potrivea lui Eminescu romantismul german, determinat de cauzele identice cu cauzele lui "Eminescu"? Este Bucureștiul Orașul (...așadar al treilea Oraș
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de partea tătarilor, trădîndu-l pe cneazul Mstislav. În letopisețul kievean se precizează că voievodul Ploscînea era creștin. Bun sau rău vodă Ploscînea este de-al nostru și megieș în răbojul timpului. În limba română ploscan este parul cu care se cară grămada de fîn pentru a face o căpiță iar ploscană este căpița de fîn joasă, pala de fîn sau prepeleacul pe care se usucă fînul. Mai avem în limba noastră, verbul a ploscani cu sensul: a aduna sau a strînge
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
prep. (cu, la, în): Hai cu noi. Momentan suntem interesați de cooptarea unor specialiști pentru urmatoarele posturi: Programator Web; Programator Visual C++; Programator NET (www.zitec.ro) De ce, bă, ăla care mi-ai omorît mașina la Teatrul Național, te-ai cărat? De ce? Voiam doar să te văd în ochi și să-ți spun: "Hai la Poliție!" (DV, 3-9.II.2006) Nicolae Guță și Gerard − Hai în mercedes − Manele noi mp3 (www.manelelive.net). ( hai(de) + conjuncție (că): A: Hai că poate
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
parohia Strunga din raionul Târgul Frumos, compusă din trei sate, Hăbășești, Strunga și Cucova, cu o singură biserică și cu trei cimitire. Ca paroh în parohia Strunga eram atât de sărac încât vara mergeam prin sat în reverendă dar desculț. Căram apă cu cobilița la casa parohială. în ruinele vilelor moșierului Manolescu Strunga, distruse de invazia sovietică, își aveau domiciliul obligator soții bătrâni și bolnavi Elvira și Petru Valter din orașul Roman. I am descoperit printre ruine, atenționat de un localnic
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
operat de amigdalite. Dânsul m-a prevenit că am intrat în grea încurcătură cu acest Marcoci, și m-a atenționat că foarte greu voi reuși să ies din această încurcătură. .Am dus lipsă și de apa potabilă pe care o căram cu cobilița dintr-o văgăună foarte adâncă și cu alunecuș, iarna de ghiață și vara de ploaie sau de praf. La Strunga am păstorit șase ani. În acel timp mi s-au născut Suzana și Serafim. Gospodarii din Hăbă șești
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
învierii la Cojoci, la miezul nopții plecam pe jos spre Crucea pentru ca la ora două să începem slujba învierii la Crucea. îmi amintesac că într-un an, a plouat toată noaptea de înviere. Drumul era stricat de mașinile grele care cărau butuci, că noroiul și bălțile se țineau lanț și că în această situație, ori cât m-am zorit, n-am reușit să ajung de la Cojoci la Crucea decât la orele 2,15. Transpirat, cu genunchii tremurând, ieșeau aburi din hainele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
dușmanul care îl insultase. Scena a fost preluată de Marin Preda în romanul Cel mai iubit dintre pământeni. Pentru faptele lui este ținut în carceră, injuriat de paznicii patibulari, bătut, înfometat. Nimic nu îl face să renunțe. Se oferă să care în locul celor slăbiți de detenție hârdăul din celulă, postește două zile pe săptămână, face de serviciu la curățenie peste rând, participă, în fine, la viața intelectuală a celulei, povestind din cărțile pe care le-a citit. Cei care l-au
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
din Câmpulung, dar după doi ani îl apucă dorul de ducă, fuge la Constanța și se strecoară pe un vapor cu care, acceptat ca ajutor de bucătar, ajunge în Italia. La Napoli se descurcă: vinde pălării, robotește într-o măcelărie, cară apă fiartă pentru clienți. Într-o zi îi vine nebunia să treacă Oceanul și curând-curând va pune piciorul pe pământ argentinian. O duce greu la început, fiind ba văcsuitor de ghete, ba hamal, șofer ori vânzător de ziare. O logică
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
i-a venit chemarea) Prezent! (cătră cei din fund.) Pe el, copii! (Grupul din fund cu Pristanda, Farfuridi, Brânzovenescu, Cetățeanul turmentat se reped la tribună și pun mâna pe Cațavencu.) Cațavencu: (continuând a zbiera în mijlocul zgomotului) O scrisorică a prefectului cără... Grupul lui Cațavencu: Pe ei, fraților. (Grupul din față dă năvală spre fund.) Toată lumea: Afară! Ho! Huideo! (Zgomot la culme, strigăte, huiduieli, fluierături. Zaharia Trahanache a ieșit repede pe portița grilajului, a dat dincolo de Zoe și de Tipătescu, și toți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
puteai prinde cu urechea. Dar unde țineau aceste cursuri? În celulă. Dar chiar și la lucru când am fost... De exemplu, mergeam la dig și, după ce-ajungeam acolo, fiecare era repartizat la grupa lui și acolo, În timp ce săpai și cărai pământ pe dig, se țineau cursuri de franceză, de engleză, mai ales că foarte multă lume Învăța engleza În pușcărie... Fără să scrie, fără să citească, fără nimic, decât... din auzite. Par oreille s-a-nvățat... Adică trebuia să faci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
platou În colonie acolo, ne-a adunat pe toți..., gardienii Îmbrăcați cu șube, cu pâslari, cu căciuli, iar noi În ce-aveam, cu zeghele ălea prin care bătea vântu’, fără nici un obstacol... Ne-a Încolonat și ne-a scos să cărăm fascine 1 să protejăm digu’. Ăstea erau niște maldăre de nuiele din salcie, lungi cam de șapte-opt metri, legate cu sârmă. Le cărăm, le punem la picioru’ pantei digului și puneam pământ peste ele, ca să nu rupă apa digu’... Era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
zeghele ălea prin care bătea vântu’, fără nici un obstacol... Ne-a Încolonat și ne-a scos să cărăm fascine 1 să protejăm digu’. Ăstea erau niște maldăre de nuiele din salcie, lungi cam de șapte-opt metri, legate cu sârmă. Le cărăm, le punem la picioru’ pantei digului și puneam pământ peste ele, ca să nu rupă apa digu’... Era un viscol... Cum să zic? Ca de februarie... Venea ploaie stropi și cu nisip, intra În obraz ca acele... Noi aveam Încălțămintea luată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de Înger. Plângea de foame. N-au reușit să ne sperie și și-au rechemat câinele. Când s-a terminat perioada de recoltat: „Gata, s-a terminat cu recoltatul”. A urmat o altă etapă. Luam snopii de stuf și Îi căram pe distanțe lungi pe malul grindului, să vină cu vase, cu șlepuri și să-i Încarce. Ei, atunci au descoperit că erau glugi cu snopi măsluiți și nouă ne-au creat niște greutăți, că trebuia să-i dezlegăm și să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
urmă și aveam tarpanele, dar și-a dat seama că, având tarpanele În mână, suntem periculoși. Și-a chemat cățeaua și-a doua zi ne-a dat ordin să lăsăm tarpanele la bac, să nu le mai luăm cu noi. Cărăm acum snopii fără tarpane și era mai greu, dar era mai grav că nu mai aveam arme. Ș-atuncea a trebuit să stabilim o altă tactică: bandajatul cu fețe de pernă pe mâna care i se oferea cățelei și apoi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
50 de kile. Câteodată ne chema la vorbitor la Peninsula. De la Mangalia făceam 50 de kilometri În camioane, ca să ne dea un pachet, niște țigări, zahăr, și veneam Înapoi În dube... Și le-am sugerat o idee: „Domnule, de ce ne cărați 40 de kilometri? Lăsați să vină părinții la Mangalia”. Și pe urmă s-a transformat vorbitorul la Mangalia. Între sârmi era vorbitorul... Vă mai amintiți cine era comandantul Închisorii unde erați dumneavoastră? Salomeea și colonelul Stere erau comandanții de la Peninsula
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
adormisem acolo. Eram deshidratați. „Cine a făcut?” „Noi.” S-a inundat și cred că nu s-a făcut nici un bob de orez. Ne-a băgat la Încărcat grâu la șlepuri pe malul Dunării. Și acolo erau sacii de o sută... Căram, nu căram, cădeam În apă... și vizavi erau niște pescari. Și spune un plutonier: „Cine știe să Înoate? Să aducă pescarii ăia Încoa’”. Eu m-am oferit: „Da’ să nu trageți că depășim axul, să nu ne Împușcați”. „Nu vă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Eram deshidratați. „Cine a făcut?” „Noi.” S-a inundat și cred că nu s-a făcut nici un bob de orez. Ne-a băgat la Încărcat grâu la șlepuri pe malul Dunării. Și acolo erau sacii de o sută... Căram, nu căram, cădeam În apă... și vizavi erau niște pescari. Și spune un plutonier: „Cine știe să Înoate? Să aducă pescarii ăia Încoa’”. Eu m-am oferit: „Da’ să nu trageți că depășim axul, să nu ne Împușcați”. „Nu vă Împușc.” Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe zi, te oprea În poartă și te bătea. Ăsta era unul din motive... Eu n-am pățit treaba asta, că brigada noastră eram tineri și ne făceam norma... Până la urmă n-a fost rău niciodată... că din contră, noi căram pământ și pentru cei mai bolnavi, mai bătrâni, să-i mai ajutăm... Cel puțin o roabă duceam pentru ei... Și aicea mai depindea și de cum se descurcau brigadierii. Aveam câteodată brigadieri mai deștepți, mai șmecheri, care măsurau gropile și-i
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aicea? Hai! Hai! Bine că sunt eu aici, hai, că vă dau tot. Ce ai, mă, aicea? Uite, mă, Ionescu, ia, mă, ia, desfă! Ți-ai adus traista? Ia tot de aici și dă-te În pizda mă-tii! Hai, cară-te! Următorul! Hai, că vreau să termin, că am și eu treabă acasă!”. Și Înjurând așa n-aveai de treabă cu el. Era un plutonier-major, Roman, un țigan oltenesc, Împăunat, așa, Înalt și bine făcut. Și cu o aliură... Era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]