6,191 matches
-
și de praf până și în albul ochilor, cât puteam de repede, ca să-i arăt prada lu’ mama. Mama a râs și mi-a explicat miracolul. Secase un iaz de lângă satul vecin. Au tras peștele și l-au cărat cu căruțele, în butoaie, la magazinul din comună. Peștii mei nu căzuseră din cer, cum eram tentat să cred, ci din butoaie. POVEȘTI DE ADORMIT P|RINȚII Trei fetițe și un timp Diana SOARE Șuvițele pământii mi s-au părut dintotdeauna fascinante
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
a fost creat Institute for Propaganda Analysis, ce a evidențiat procedeele clasice care, se pare, păstrează un caracter operațional în practicile de dezinfomare: "Strigarea numelor, evidențierea generalităților, transferul, mărturia, chemarea tuturor maselor, stivuitul cărților de joc, apelurile bandelor transportate de căruțe". În 1946, Lasswell, împreună cu Casey, publică Propaganda, Communication and Public Opinion, acordînd o atenție sporită rolului simbolurilor în politică, fiindcă împreună cu Lerner și de Sola Pool a fondat un proiect complet de cercetare, axat pe această temă, Radir Project (The
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
La Budăi sau în alte situații pentru creșterea și înmulțirea albinelor cărora li se spunea buduroi. Nu cu mult timp în urmă lemnul de ulm și de fag s-a folosit și se mai folosește pentru confecționarea diferitelor părți la căruțe și chiar mai recent și la faetoane. Ce s-a întâmplat pe întreg teritoriul României, s-a întâmplat și la Hudești-defrișarea masivă a falnicilor păduri care au rămas spre vestul comunei și înspre Prut. Partea dinspre nordul satului Vatra a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri de copac, apoi vâslele, cârma și căușul de scos apa din bărci, apoi podurile umblătoare sau bacurile cu care se traversa apa Prutului erau din lemn. în domeniul transporturilor era căruța sau carul de la formele lor primare până la cele mai avansate, iar în timpul iernii săniile tot făcute din lemn. Ca arme se foloseau arcul și săgețile, măciuca din lemn tare de corn care era simplă sau ghintuită, ca unelte îmblăciul pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Și de aici gândul îmi zboară la Eminescu care spunea așa de frumos: Pare că și trunchii vecinici poartă suflete sub coajă/ Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă. Când mergeam cu bunicul la pădure să aducă o căruță de lemne, se uita atent la fiecare copac și uneori exclama : - Pe ăsta nu-l tăiem că e drept și crește frumos ! într-o zi de toamnă de-abia reușeam să strângem o căruță de lemne. Tăia bunicul copacii strâmbi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bunicul la pădure să aducă o căruță de lemne, se uita atent la fiecare copac și uneori exclama : - Pe ăsta nu-l tăiem că e drept și crește frumos ! într-o zi de toamnă de-abia reușeam să strângem o căruță de lemne. Tăia bunicul copacii strâmbi și care erau crescuți sub coroană sau în unele cazuri se urca cu scara ca să rupem crengile uscate de la unii arborii. Iubea mult copacii și concepția lui nu s-a schimbat nici atunci când a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
3. Pentru a se deplasa pe distanțe mai mari la diferite orașe, la Dorohoi, Cernăuți sau Darabani, țăranul hudeștean mergea pe jos și venea pe jos. Pe distanțe mai apropiate, uneori se ducea cu carul cu boi. Cine avea o căruță cu cai și putea merge la Dorohoi sau Cernăuți, făcea și chirie și era cineva în sat. Nu se putea vorbi atunci de ceas și nici vorbă de radio. Oamenii se orientau atunci după stele, după soare și după lună
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
speculanților și negustorilor. Invazia rușilor a dus și mai mult la scăderea nivelului vieții, la jefuirea a forțată a populației, la scăderea șeptelului de animale. Animalele erau luate forțat de la femeile rămase acasă, fie pentru transportul tunurilor rusești sau la căruțele cu muniție, iar de cele mai multe ori pentru hrana armatei rusești. în vara anului 1944, rușii au luat cireada de vite de pe islaz la Lupeni. Nimeni nu putea zice nimic, căci era amenințat cu moartea prin împușcare. Mama a aflat despre
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Locul fostei secții de mecanizare de la Vatra a rămas gol. Aici erau cele mai multe tractoare și combine. Ce vânt a bătut pe aici? Mai există o serie de țărani care își lucrează pământul cu caii. Ară, seamănă și prășesc cu caii. Căruțele care altă dată erau la modă au ieșit din uz, au apărut faitoanele cu care se cară paie, fân și celelalte produse furajere. E o perioadă de așteptare. Ca om, din mijlocul țăranilor, rămân la părerea ca pământul bun pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Hrisovul dat de domnitorul Mihail Grigore Sturza la 21 iunie 1837 cu 12 iarmaroace pe an și ca zi de târg lunea, a impulsionat mult negoțul în acest cot de țară. Deplasarea la târg se făcea pe jos sau cu căruțele trase de cai sau de boi pe șoseaua Dorohoi - Darabani care trecea prin Hudești sau pentru cei mai mulți prin Concești. Viața localității Darabanilor a fost animată de acest târg și mai ales, datorită și prezenței evreilor. țăranii din satele comunei Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cel de-al IIlea război mondial, în satul Vatra n-a existat nici un fel de organizare medicală. Cei mai mulți bolnavi, dacă nu se vindecau cu leacuri băbești sau după ce li se citea la preot de mai multe ori erau duși cu căruța la Spitalul Suharău sau la Darabani. De multe ori se întâmpla să fie prea târziu și bolnavii erau aduși acasă unde își mai petreceau câteva zile în chinuri groaznice. Aceste lucruri se întâmplau și datorită lipsei banilor care trebuiau dați
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Cronț, frumoasă de altfel și care era mireasă cu Constantin V. Alupoaie, flăcău voinic, frumos și gospodar. Cu trei zile înainte de nuntă fata s-a îmbolnăvit rău. Toată familia s-a alertat. Tatăl fetei, om grijuliu a pus caii la căruță și cu fata bolnavă au plecat la o vrăjitoare la Baranca. Au explicat totul vrăjitoarei și aceasta a făcut cele de trebuință, dar la plecare a spus: - Dacă plecând de aici, o să vă iasă în față un bărbat sau vreo
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pleca și prin sat la unii bolnavi care erau netransportabili. După 1948, dispensarul medical din Hudești funcționa în curtea boierului Ion Franc, curte în care staționase armata rusească. La dispensar erau în total 15 cadre sanitare, un vizitiu și o căruță cu cal. Oamenii din sat se vindecau și au căpătat încredere în noul cadru medical care ziua și la orice oră din noapte pleca pe la casele sătenilor și le alina durerile. în toamna anului 1961 s-a dat în folosință
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
două zile pe săptămână făceau consultații și la Vatra. D-nul asistent Poraicu se deplasa pe la casele oamenilor indiferent de condițiile atmosferice existente. în sat existau mulți bolnavi cronici, netransportabili și în urma insistențelor acestuia, conducerea CAP a repartizat un atelaj (căruță cu cai) pentru a fi de serviciu la punctul sanitar (transportul bolnavilor și a asistentului în sat). Văzând grija manifestată față de om, cetățenii au venit cu fel de fel de propuneri: să se facă farmacie, să fie casă de nașteri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
chingile, brâiele, traistele și sacii care, toate, intrau în alcătuirea zestrei fetei de măritat. Tot ca zestre, fata trebuia să mai primească și o vacă. Băieții care se însurau primeau ca zestre, de regulă, un car cu boi sau o căruță cu cai și partea de pământ la care avea dreptul ca moștenire de la părinți, în raport cu numărul copiilor și al suprafeței de pământ deținută de capul familiei. Fiul sau fiica cea mai mică moștenea de regulă și casa părintească având însă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
alcoolice. îmi amintesc cu plăcere cum părinții mei pregăteau pe lângă alte băuturi și renumita bragă(brahă). Tineretul și copiii se distrau pe mehedeanul satului unde cânta fanfara și unde erau scrânciobe montate din acelea peste cap și din acelea roată, căruțe și mașini cu înghețată, bomboane de toate felurile și alte dulciuri, iar la Vatra veneau și diferite căruțe cu pepeni verzi și pepeni galbeni (harbuji și zamuji). Fanfara câta pe un postament înalt care de cele mai multe ori era umbrit cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
copiii se distrau pe mehedeanul satului unde cânta fanfara și unde erau scrânciobe montate din acelea peste cap și din acelea roată, căruțe și mașini cu înghețată, bomboane de toate felurile și alte dulciuri, iar la Vatra veneau și diferite căruțe cu pepeni verzi și pepeni galbeni (harbuji și zamuji). Fanfara câta pe un postament înalt care de cele mai multe ori era umbrit cu crengi de copac. La Vatra hramul ținea de obicei trei zile. în prezent, ține doar două zile ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
veneam seara târziu. Lumea din sat auzise de intențiile autorităților și credeau că vor mai exista unele portițe de scăpare. După o zi de muncă, din greu la câmp, tata și-a propus să luăm câțiva snopi de grâu în căruță. I-am încărcat și am pornit către sat. Pe drum mi-a zis: - Urcă-te în căruță, prin spate, măi Ghiță! - Nu pot, că n-am de ce m-apuca! M-am urcat cu greu și pe snopii de grâu am
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
portițe de scăpare. După o zi de muncă, din greu la câmp, tata și-a propus să luăm câțiva snopi de grâu în căruță. I-am încărcat și am pornit către sat. Pe drum mi-a zis: - Urcă-te în căruță, prin spate, măi Ghiță! - Nu pot, că n-am de ce m-apuca! M-am urcat cu greu și pe snopii de grâu am adormit în legănatul căruței pe la Dealul Izvorului. Când am intrat în sat, tata m-a trezit și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și am pornit către sat. Pe drum mi-a zis: - Urcă-te în căruță, prin spate, măi Ghiță! - Nu pot, că n-am de ce m-apuca! M-am urcat cu greu și pe snopii de grâu am adormit în legănatul căruței pe la Dealul Izvorului. Când am intrat în sat, tata m-a trezit și mi-a spus că trebuie să ne dăm jos din căruță, căci undeva, în drum ne așteaptă un control. M-am coborât, dar mie numai asta nu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
m-apuca! M-am urcat cu greu și pe snopii de grâu am adormit în legănatul căruței pe la Dealul Izvorului. Când am intrat în sat, tata m-a trezit și mi-a spus că trebuie să ne dăm jos din căruță, căci undeva, în drum ne așteaptă un control. M-am coborât, dar mie numai asta nu-mi mai trebuia, cât eram de obosit. Am ajuns pe la Chirică a lui Gheorghe a Zancirii unde drumul era mai bun, dar deoparte și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Am ajuns pe la Chirică a lui Gheorghe a Zancirii unde drumul era mai bun, dar deoparte și de alta erau niște canale largi cu apă și-n care se vedea luna de pe cer și unii nori mai alburii. Mergeam în urma căruței și deodată aud pe cineva care-l somează pe tata: - Stai ! oprește, nu mai mișca ! Eu, auzind acestea, am mers pe lângă căruța oprită și am ajuns lângă tata care discuta cu un căpitan în uniformă și cu pistolul la șold
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
largi cu apă și-n care se vedea luna de pe cer și unii nori mai alburii. Mergeam în urma căruței și deodată aud pe cineva care-l somează pe tata: - Stai ! oprește, nu mai mișca ! Eu, auzind acestea, am mers pe lângă căruța oprită și am ajuns lângă tata care discuta cu un căpitan în uniformă și cu pistolul la șold. Am auzit cum căpitanul i-a poruncit tatei : - Duci grâul la arie! Sub nici o formă, acasă, ai înțeles ? - Nu pot să-l
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dus la arie și am ocupat loc pe Dealul Stadolei. Am ajuns acasă obosiți și supărați. A doua zi am plecat iarăși la câmp, la seceratul grâului. Lucram de zor, când pe după amiază, în capătul ogorului s-a oprit o căruță. Era a lui Toader Pușcașu, fost și el prizonier de război, care mergea și el la cărat grâul. Se cunoștea cu tata încă din lagăr și l-a întrebat : - Mihai, știi c-a murit Vasile a Procirii (Chițac) ? - Care, acela
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sistemului bucureștean al asistenței în urgențele extraspitalicești. Este primul moment, prima etapă a sistemului. În acest sens, detaliem - după - Statut - activitățile ce și le propunea Societatea:a) A da ajutor grabnic în cazuri de accident de tot felul: de trăsuri, căruțe, tramvaie, automobile, biciclete, drum de fier etc., accidente întâmplate în fabrici și ateliere, localuri de petreceri, întruniri, război, panici, parăzi, în cazuri de inundații, cutremure, incendii, prăbușiri de edificii, în cazuri de îmbolnăviri subite pe stradă, spânzurare, înecare, otrăviri, cu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]