5,046 matches
-
cucoană foarte dură - crede-mă, Îmi dau seama de asta - dar am impresia totuși că iei mult prea În serios tot ce se leagă de ea, tu nu crezi? Simțeam că se străduiește din răsputeri ca tonul să-i rămână calm și Împăciuitor. — Poate că asta se Întâmplă tocmai pentru că iau Într-adevăr totul În serios! m-am răstit la el, furioasă pentru că nu voia să mă vadă și că nu mă rugase să vin cu el și cu prietenii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
toate numerele din... — Și Înțelegi că domnul Lagerfeld a spus că va putea fi găsit la telefonul lui mobil tot timpul cât se află la Paris? Fiecare mușchi al gâtlejului Îi era Încordat În strădania de a‑și menține vocea calmă și măsurată. — Păi nu, nu avem nici un număr de mobil pe listele noastre, așa că n‑am știut că domnul Lagerfeld are un telefon mobil. Dar Emily vorbește chiar În clipa asta cu asistenta lui și sunt sigură că va obține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
roșii pe mătase Chanel. Nu era frumoasă - avea ochii prea mici, părul pieptănat prea sever și fața avea trăsături prea dure, dar era uluitoare Într‑un fel pe care nu‑l puteam defini prea exact și, oricât Încercam să par calmă și să mă prefac că admir Încăperea, nu‑mi puteam lua ochii de la ea. Ca de obicei, sunetul vocii ei mi‑a Întrerupt reveria. — Ahn‑dre‑ah, cunoști numele și chipurile tuturor oaspeților din această seară, nu‑i așa? Presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
au trebuit decât vreo zece minute să ajungă după ce am chemat‑o - mă gândisem În treacăt să iau metroul, dar nu eram prea sigură de rezistența rochiei Oscar sau a picioarelor mele În metrou - și m‑am cufundat extenuată, dar calmă, pe bancheta din spate a mașinii. Când am trecut pe lângă ghereta lui John, În drum spre lift, el a băgat mâna sub birou și a scos de acolo un plic sigilat. — Tocmai l‑am primit acum câteva minute. Scrie „Urgent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Mirandei și deși avusesem parte și de nenumărate manichiuri, pedichiuri și tratamente cosmetice, de un an de zile nu ajunsesem la vreun dentist sau ginecolog. — Pot să te ajut cu ceva? am Întrebat‑o și m‑am străduit să par calmă, În vreme ce creierul mi se frământa În căutarea motivului pentru care mă sunase doar ca să‑mi spună că nu se simte bine. După cum prea bine știam amândouă, chestia asta era total și cu desăvârșire lipsită de importanță. Avea să fie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de la piept al bluzei cu guler prins În nasturi. Am Împuns‑o În pulpă cu papucul și am arătat spre țigări. Mi le‑a dat Împreună cu o brichetă. — Știam eu că nu te superi, a zis și a mai tras calmă un fum. N‑am chef să m‑apuc de treabă și asta mă ajută să mă concentrez. — Ce treabă amâni? am Întrebat‑o și mi‑am aprins și eu o țigară, după care i‑am aruncat Înapoi bricheta. Voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
bine seama ce se petrece, m‑a sărutat pe obraz ca pe Lily sau pe mama și a pornit spre ușă. — Alex, nu crezi că ar trebui să discutăm despre asta? am zis eu, străduindu‑mă să‑mi păstrez vocea calmă, și m‑am Întrebat dacă el chiar avea de gând să plece. S‑a Întors, a zâmbit trist și a zis: — Hai să nu mai discutăm În seara asta, Andy. Ar fi trebuit să discutăm de câteva luni Încoace, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Polițistul cu care am vorbit a zis că e mare minune și că mai e În viață. — Nu Înțeleg. Când s‑a Întâmplat? O să se facă bine? Începusem deja să plâng cu sughițuri pentru că, oricât se străduia mama să rămână calmă, realizam gravitatea situației după grija cu care Își alegea cuvintele. — Mamă, unde e Lily acum și o să se facă bine? Abia În acel moment mi‑am dat seama că și mama plângea, dar Încetișor. — Andy, ți‑l dau pe tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
face lecțiile mai conștiincioasă ca totdeauna, ca să răzbun visurile În care m-am scăldat după-amiază, În loc să Învăț. În mine clocotește ceva crud, ceva strivit prea mult, o mirare, o uimire, o revoltă, nici eu nu știu. Am primit vestea destul de calmă, dar i-am simțit din plin efectul. Nu mă zbat, nu disper, e de prisos. Nu credeam că o să se Întâmple, dar iată că s-a Întâmplat! Încă o dovadă că nu trebuie să-mi leg viața de oameni, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
La Întoarcere, l-am văzut pe Petre În gară cu o femeie de la O.N.T. Erau foarte afectați unul cu altul. Ce s-ar fi Întâmplat dacă eu aveam un sentiment oarecare pentru Petre? Nu Înnebuneam? Așa, am fost foarte calmă și am râs de prostia altora. Să vedem, va veni joi Petre la Întâlnirea cu mine? Cred c-am să-l expediez urgent, prea mi-a făcut scârbă. Deci minunat! În tren, am Înnebunit pe un puștan de 19 ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
locotenent al meu, Paul, ce știa toate locurile de retragere. Ca un erou, am fost dus În fața consiliului de judecată, ce se afla În cancelarie, fiind format În principal din Învățătorul meu, Necșulescu. „Scoate praștia!“, a spus el cu voce calmă. „N-am!“, a venit răspunsul tot atât de neutru. „Golește-ți toate buzunarele aici, pe masă.“ Am Început să scot, luând-o de sus În jos, adică de la buzunarul de la piept al hainei; acolo era batista albă, curată, „de rezervă“, cum spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nu scape nimic, căci descrierea este aici chiar o formă de posesie. Ochiul este Îndrăzneț și insinuant: În fiecare dimineață, mergeam s-o văd cum se scaldă; o contemplam de departe când se afla În apă, pizmuiam valul moale și calm ce o mângâia pe coapse ș-acoperea cu spumă acest piept atât de viu, eu vedeam conturul membrelor sale sub veșmintele ude ce le acopereau, vedeam inima sa bătând, pieptul său ce se umfla, contemplam În mod mecanic piciorul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
limba unitară. Apoi, dacă scriitorii noștri se vor închide în provinciile lor, în mod fatal vom avea despărțiri tot mai pronunțate și în grai, iar în cele din urmă, nici nu ne vom mai înțelege frate cu frate! Neclintit și calm, bătrânul urmă: ― O mie sau două mii de ani, de când om fi existând, prin vremuri poate mai aspre decât cele de acum, văd că ne-am păstrat graiul cu toții la fel, fie aici, fie în Transilvania. Scrierile ce le-am avut
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Taci din gură, obraznicule! Să taci, că imediat te trimit la poliție să-ți înmoaie oasele, nemernicule!... Eu îmi sfarm pieptul și-mi pierd vremea să-i învăț și să-i luminez, iar el necuviincios!... (Se reculese și continuă mai calm.) Ați apucat pe căi rele, nenorociților! Nu vă mai mulțumiți cu ce v-a dat Dumnezeu și vă lăcomiți la averea altora! Veniți-vă-n fire! Duceți-vă acasă și vedeți de munca voastră cinstită, care-i bogăția țării noastre
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lui are un romantism ieftin, nepotrivit cu împrejurările: ― Domnule, te rog să... ― E sora mea și aș avea dreptul s-o iau de urechi! făcu Jean cu o gravitate pe care Titu o socotea tot atât de deplasată. Atunci Tanța zise foarte calmă: ― Ascultă, Jenică, știi bine că eu nu-ți permit să-mi faci mie morală! Nici acuma, și niciodată! Să fim înțeleși! Așa că ar fi mai bine să-ți vezi de... Lenuța ta și să ne lași pe noi în pace
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
încă o capcană. Timp de jumătate de secol am participat la eticheta complicată a Curții, cu toate detaliile ei meticuloase. Sunt precum un tablou din galeria de portrete imperiale. Când stau așezată pe tron, înfățișarea mea e grațioasă, plăcută și calmă. În fața mea se află o perdea din voal - un ecran transparent care separă în mod simbolic femeia de bărbat. Ca să mă păzesc de critici, ascult, dar vorbesc puțin. Școlită temeinic cu privire la sensibilitatea bărbaților, înțeleg că o simplă privire care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
uși arcuite. În cele din urmă ajungem în sala de intrare a Palatului Păcii și Longevității. Cămașa mea de corp e îmbibată de transpirație. Îmi e teamă că o să mă fac de râs. Arunc o privire spre Nuharoo. E la fel de calmă precum luna într-un iaz. Are afișat pe chip un zâmbet fermecător. Machiajul ei este încă perfect. Suntem conduse într-o cameră alăturată și ni se acordă câteva momente ca să ne împrospătăm înfățișarea. Se zice că în sală s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de vreme ce nu mi se va mai da voie să văd un alt bărbat dezbrăcat în viața mea. Îmi cere să-i spun gândurile pe care le am, așa că i le împărtășesc cu sinceritate. — Ce spirit nemaipomenit! zice el încet. Ești calmă și netemătoare. Te uiți la Fiul Cerului de parcă ar fi un copac. Hotărăsc să nu-l întrerup. Uite ce e, sunt obligat să dau afurisitul de cearșaf. Shim așteaptă să-l ia. Trebuie să-l dea oficialilor Curții pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
exprimă frustarea și aproape că-mi doresc să spună ceva care să mă insulte. Însă nu aud nimic din toate astea. Ea stă liniștită, sorbind din ceai. Mă întreb ce o face să se țină atât de dreaptă și de calmă. Dacă aș fi în locul ei, mi s-ar părea dificil să fac lucrul ăsta. Mi-aș urî rivala și aș tânji să mă aflu în locul ei. Să fie doar un comportament de fațadă? Sau a pus deja la cale o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ar putea face să cadă. Roba îi este încheiată în neorânduială. Nu s-a bărbierit, și pe față pare că i-au crescut niște buruieni. Kuei Liang este chemat să vină în față. Înfățișarea lui mă neliniștește. Expresia lui obișnuită, calmă și binevoitoare, e înlocuită acum cu o stare de agitație exagerată. Pare să fi îmbătrânit mult. Spatele îi este încovoiat și nu pot să-i văd chipul. Prințul Kung a venit cu el. Umbrele întunecate de sub ochii lor îmi spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
atunci când împăratul va muri. Nu cred asta. Nu pot să cred. Din trei mii de concubine, eu sunt singura care i-a dăruit un fiu. Hsien Feng știe că Tung Chih are nevoie de mine. Făcând un efort ca să rămân calmă, îl întreb pe An-te-hai de unde are această informație. Îmi spune că i-a parvenit de la prietenul său Chow Tee, slujitorul împăratului. — Chow Tee a venit la mine azi-dimineață, rostește An-te-hai cu voce tremurândă. Mi-a spus să fug imediat. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
împotriva întregii culturi a Orașului Interzis. Urăsc ideea de a-mi păcăli fiul. Dar când onestitatea dă greș, ce îmi mai rămâne e făcut? Când Tung Chih îmi aduce tema neterminată, încetez să îl mai critic. Îi spun cu voce calmă că atâta timp cât a făcut tot ce-a putut, în ce mă privește e în regulă. Este ușurat și se simte mai puțin îndemnat să mintă. Treptat, Tung Chih devine dornic să-și petreacă timpul cu mine. Ne jucăm de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lui stă restul Grupului celor Opt. Înainte ca prințul Kung să aibă ocazia de a deschide gura, Su Shun ordonă arestarea sa. Acuzația este nerespectarea decretului. — Mă aflu aici deoarece am fost convocat printr-un nou decret, explică prințul Kung calm. — Zău? Arată-l atunci, zâmbește Su Shun disprețuitor. — Fără ca noi să-l fi întocmit, cum ar putea să existe un decret? zice cineva din grup. Prințul Kung scoate din buzunarul interior decretul pe care i l-a dus An-te-hai. Micul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Chiar n-am crezut că am băut așa de mult, dar nu mai țin minte nimic după ce am dansat cu tine. — Da, ei, se mai Întâmplă. O dimineață stresantă ca dracu’ până acum, nu crezi? Urăsc să-mi fac praf calmul post-yoga cu astfel de porcării. — Într-adevăr. Nu el se trezise În patul unui străin, dar nu mă simțeam În poziția de a-l contrazice. —Menajera mea Îmi spălase lenjeria de pat Pratesi În apă fierbinte. Vreau să zic, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
răspunse de la numărul șaisprezece, am știut că auzeam pe toată lumea și am tras adânc aer În piept. Invitații Începuseră să sosească și Încercam frenetic să țin piept valului de probleme care păreau să nu se mai oprească. Toată Încrederea mea calmă și planurile mele perfecte din ziua precedentă Începuseră să se ducă pe apa sâmbetei și devenea din ce În ce mai greu să-mi Înăbuș panica. —Skye, mă auzi? am șuierat În microfonul care Îmi ieșea discret din ureche și se oprea chiar deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]