7,041 matches
-
1922. Se căsătorește și pleacă la Viena, ca funcționară de bancă. Rămasă curând văduvă, se întoarce în România, fiind învățătoare la Ipotești (Suceava) și Cozmin (Cernăuți). Împreună cu Lazăr Munteanu, noul ei soț, și cu alți intelectuali din zonă întemeiază un cenaclu literar, desființat odată cu invazia sovietică. În 1934 editează la Plaiul Cosminului, în colaborare cu Neculai Pavel, revistă gândiristă „Plai”. M. a debutat cu versuri, probabil în 1928, la „Revista tinerimii” (Dorohoi). Va colabora la „Voința școalei”, „Orion”, „Junimea literară”, „Convorbiri
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
12.IX.1960, București), critic, eseist și teoretician literar. Este fiul Silviei Moraru (n. Moțatu), educatoare, și al lui Spiru Moraru, inginer. Urmează cursurile Facultății de Filologie din București, pe care o va absolvi în 1984. În perioada studenției frecventează cenaclul Universitas, condus de Mircea Martin. Cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității din București, M. primește câteva burse în Germania (este bursier Humboldt în 1992-1993) și una peste ocean. Se stabilește în 1994 în Statele Unite ale Americii, unde obține
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
latină la licee din Iași, Piatra Neamț, București. Este mobilizat la intendență în preajma războiului, iar după război este scurt timp funcționar la Ministerul Justiției. Din 1947 își continuă cariera didactică (profesor, director de liceu, inspector școlar) la Ploiești. De asemenea, îndrumă cenaclul literar al copiilor, organizat în cadrul Bibliotecii Județene „N. Iorga”. Debutează în presă la Cernăuți (1929) și editorial, cu volumul de versuri Dezacord (1934), sub semnul mișcării bucovinene de la „Iconar”, urmat de cartea de poeme Întoarceri în biografia mea (1935). Colaborează
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
, Ion (18.I.1953, Petroman, Timiș - 2.XII.1993, Timișoara), poet și publicist. În 1978 a absolvit Liceul de Filologie-Istorie din Timișoara. A fost membru activ al Cenaclului literar „Pavel Dan” al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, fondator al cotidianului „Timișoara” și al Societății „Timișoara”, fiind unul dintre liderii evenimentelor din decembrie 1989. Debutează în 1976 la „Forum studențesc” și colaborează ulterior și la „Orizont”, „Amfiteatru
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
18.I.1998, București), critic literar, dramaturg și prozator. Este fiul Clarei Moraru (n. Falic), învățătoare, și al lui Simion Moraru, medic. Urmează școala primară și gimnaziul la Căușenii Noi (1919-1927), apoi liceul la Tighina (1927-1930), ani în care frecventează cenaclul literar „Ion Heliade-Rădulescu”. Intră în mișcarea comunistă ilegală, activând asiduu între 1930 și 1934. Înscris în 1930 la Facultatea de Drept a Universității din București, nu reușește să-și termine studiile, fiind arestat în 1934 și trimis în închisoare pentru
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
Vasculesco, schimonahul Pahomie Bălănescu, Ilie Ighel-Deleanu ș.a. Alt grup de literați avut în vedere cu perseverență de criticii de la M.T. a fost cel al epigonilor, autori lipsiți de personalitate artistică (Ana Ciupagea, Th. M. Stoenescu), atacați individual sau în grup (cenaclul de la „Românul literar”). Nu au fost cruțați nici marii scriitori, ironizați pentru motivele cele mai neașteptate (naivitatea politică a lui I.L. Caragiale, care l-a făcut să adere la Partidul Radical, exagerările spiritiste ale lui B.P. Hasdeu, tendința spre oportunism
MOS TEACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288258_a_289587]
-
de doctor în științe politice la Paris (1926). Debutează cu versuri în „Ramuri” (1921). În Franța îl vizitează pe Francis Jammes, într-un fel modelul lui literar. Întors în țară, este numit magistrat la Ocolul de Galben din București. Frecventează cenaclul Sburătorul de la începutul anului 1927, iar poeme îi apar în revista „Sburătorul” din același an. Publică prima plachetă, Păuni, în 1929. Colaborează la „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista română”, „Azi” ș.a. În
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
nu a fost jucată sau editată (două dintre ele se află în manuscris la Biblioteca Teatrului Național din București). După absolvire (1924) s-a specializat la Paris, apoi a revenit în țară și a practicat medicina, participând totodată la ședințele cenaclului Sburătorul și colaborând cu proză și articole la „Azi”, „Vremea”, „Adam” ș.a. A călătorit mult prin Europa, fructificându-și constatările și impresiile în primele două romane, Testamentul domnișoarei Brebu (1933), Urechea lui Dionys (1934), care înseamnă trecerea definitivă la proză
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
deci sunt”. Principalele relatări se referă la cele dintâi încercări literare, încurajate de E. Lovinescu (al cărui elev a fost în liceu, și care este al doilea personaj principal al cărții, amintirile oprindu-se, practic, la data morții criticului), la cenaclul Sburătorul și la scriitorii care l-au frecventat. Memorialul face multe precizări privitoare la geneza propriilor scrieri, la relația dintre viață și subiectele abordate. Un loc important îl ocupă și notele de călătorie prin Europa, cu numeroase considerații despre locurile
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
, Ioan (21.III.1952, Mureșenii de Câmpie, j. Cluj), poet. Este fiul Anei (n. Imbuzan) și al lui Ioan Moldovan, milițian, apoi șofer. Urmează școala generală și Liceul „Gh. Barițiu” (1967-1971) în Cluj, în acest timp frecventând cenaclul liceului, precum și cenaclul „Lucian Blaga” al elevilor clujeni. În timpul studenției (1972-1976) la Facultatea de Filologie, secția română-latină, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, este redactor, apoi secretar general de redacție la revista „Echinox” (1975-1976). După absolvirea facultății este profesor de română
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
Ioan (21.III.1952, Mureșenii de Câmpie, j. Cluj), poet. Este fiul Anei (n. Imbuzan) și al lui Ioan Moldovan, milițian, apoi șofer. Urmează școala generală și Liceul „Gh. Barițiu” (1967-1971) în Cluj, în acest timp frecventând cenaclul liceului, precum și cenaclul „Lucian Blaga” al elevilor clujeni. În timpul studenției (1972-1976) la Facultatea de Filologie, secția română-latină, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, este redactor, apoi secretar general de redacție la revista „Echinox” (1975-1976). După absolvirea facultății este profesor de română și latină în
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
de Filologie, secția română-latină, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, este redactor, apoi secretar general de redacție la revista „Echinox” (1975-1976). După absolvirea facultății este profesor de română și latină în Maramureș, la Cavnic (1976-1979), la Baia Sprie (1979-1980), unde înființează cenaclul artistic „Prisma”, și la Baia Mare (1980-1989), unde participă la ședințele cenaclului „Nord” și face parte din colectivul de redacție al publicației literare „Maramureș”. Este redactor din 1989, redactor-șef din 1990 la revista „Familia” din Oradea. Între 1997 și 2000
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
apoi secretar general de redacție la revista „Echinox” (1975-1976). După absolvirea facultății este profesor de română și latină în Maramureș, la Cavnic (1976-1979), la Baia Sprie (1979-1980), unde înființează cenaclul artistic „Prisma”, și la Baia Mare (1980-1989), unde participă la ședințele cenaclului „Nord” și face parte din colectivul de redacție al publicației literare „Maramureș”. Este redactor din 1989, redactor-șef din 1990 la revista „Familia” din Oradea. Între 1997 și 2000 deține funcția de consilier-șef la Inspectoratul pentru Cultură al județului
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
Mureșan, țăran și cântăreț bisericesc. Urmează școala primară în satul natal și gimnaziul în Someș-Uileac (1963-1968), apoi Liceul Teoretic din Cehu Silvaniei. Este student al Facultății de Filologie, secția română-rusă, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1975-1979). Redactor la „Echinox”, frecventează cenaclul revistei și participă la festivaluri și concursuri studențești de creație literară. După licență predă limba și literatura română la mai multe școli generale rurale și la Liceul Industrial din Jibou. Din 1996 este redactor-șef al revistei „Unu” (Oradea). Debutează
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
Legea nouă”, „Hiena”, „Ora”, „Epoca”, „România nouă”, „Țara noastră”, „Funcționarul” și, în cele din urmă, la „Îndreptarea”, „Săptămâna CFR”, „Gluma”, pentru colegi rămânând totuși „ultimul trubadur” sau „ultimul din boema de altădată”. Inițierea poetică a lui M. are drept cadru cenaclul lui Al. Macedonski, prieten și cicerone fiindu-i Mircea Demetriade. Debutul, probabil destul de precoce, îi este găzduit în 1903 de „Tribuna”. Ulterior mai semnează versuri, uneori și cu pseudonimele M. Munte și Mihail Tallianu, în „Prezentul”, „Ilustrațiunea literară”, „Traian Demetrescu
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
MUREȘAN, Ion (9.I.1955, Vultureni, j. Cluj), poet și eseist. Este fiul Mariei (n. Curt) și al lui Ilie Mureșan, țărani. Urmează școala primară în Vultureni, apoi Liceul „George Coșbuc” din Cluj. Se afirmă în cenaclurile și la concursurile naționale de creație literară ale elevilor și debutează la vârsta de paisprezece ani, cu poemul Gândurile amiezii, publicat în revista „Cutezătorii” (1969). Student la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din Cluj-Napoca (1977-1981), face parte din redacțiile revistelor
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
ale elevilor și debutează la vârsta de paisprezece ani, cu poemul Gândurile amiezii, publicat în revista „Cutezătorii” (1969). Student la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din Cluj-Napoca (1977-1981), face parte din redacțiile revistelor „Napoca universitară” (1977-1978) și „Echinox” (1979-1980). Frecventează cenaclurile literare Echinox și Napoca, Cenaclul Asociației Scriitorilor din Cluj, cenaclul Saeculum ș.a. Participă la concursurile și festivalurile studențești de creație literară, fiind premiat pentru poezie. Debutează cu versuri, în 1971, în „Tribuna”. După absolvire este profesor de istorie la o
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
vârsta de paisprezece ani, cu poemul Gândurile amiezii, publicat în revista „Cutezătorii” (1969). Student la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din Cluj-Napoca (1977-1981), face parte din redacțiile revistelor „Napoca universitară” (1977-1978) și „Echinox” (1979-1980). Frecventează cenaclurile literare Echinox și Napoca, Cenaclul Asociației Scriitorilor din Cluj, cenaclul Saeculum ș.a. Participă la concursurile și festivalurile studențești de creație literară, fiind premiat pentru poezie. Debutează cu versuri, în 1971, în „Tribuna”. După absolvire este profesor de istorie la o școală generală din Strâmbu, județul
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
poemul Gândurile amiezii, publicat în revista „Cutezătorii” (1969). Student la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din Cluj-Napoca (1977-1981), face parte din redacțiile revistelor „Napoca universitară” (1977-1978) și „Echinox” (1979-1980). Frecventează cenaclurile literare Echinox și Napoca, Cenaclul Asociației Scriitorilor din Cluj, cenaclul Saeculum ș.a. Participă la concursurile și festivalurile studențești de creație literară, fiind premiat pentru poezie. Debutează cu versuri, în 1971, în „Tribuna”. După absolvire este profesor de istorie la o școală generală din Strâmbu, județul Cluj (1981-1988), iar din 1988
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
A absolvit Liceul „Al. Vlahuță” din Râmnicu Sărat, Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Constanța (1966) și Facultatea de Ziaristică din București (1979). Între 1969 și 1989 a funcționat ca redactor la ziarul „Milcovul”, iar din 1979 a condus cenaclul Uniunii Scriitorilor din Focșani. Începând cu 1990 este redactor-șef adjunct al „Revistei V”, editată la Focșani, și director al unui post local de televiziune. A debutat în 1964 la „Luceafărul”. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
are din anul 1968, când s-a decis fondarea Muzeului de Literatură din Moldova, secție a Complexului Muzeal Iași. Podul Casei „Vasile Pogor”, amenajat și deschis pentru public în ianuarie 2003, găzduiește multiple activități: conferințe în cadrul serilor revistei „Dacia literară”, Cenaclul Junimea, simpozioane, aniversări și comemorări, întâlniri cu scriitori români sau străini, prezentări și lansări de cărți și reviste literare, recitaluri de muzică, spectacole de teatru, expoziții de artă. Muzeul dedicat mitropolitului Dosoftei adăpostește o expoziție reprezentativă pentru literatura română veche
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
grupul oniric”, alături de Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, Florin Gabrea, Daniel Turcea, Dumitru Dinulescu, Vintilă Ivănceanu ș.a. Colaborează la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Orizont”, „Convorbiri literare”, „Ramuri” ș.a., folosind uneori pseudonimele Gelu Ruscanu, Ion Nica, Andrei Pietraru. A frecventat cenaclurile Junimea și „N. Labiș”, iar în 1984 a fost distins cu Premiul I la Congresul internațional de proză de la Moscova. Debutul editorial al lui N., cu volumul de proză Iarna când e soare (1966), a surprins critica mai ales prin
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
mediocru, nu-și poate promova versurile, altul își risipește viața deși trece drept un „fermecător”, iar un „burghez” cade pradă iubirii din afara mediului conjugal, se îmbată și agasează o prostituată care nu știe cum să scape de el, membrii unui cenaclu local se întâlnesc mai puțin din considerente artistice, cât pentru a bârfi și a-și inventa motive puerile de distracție. Preeminentă aici, ca și în Orașul nordic (1940), rămâne preocuparea pentru configurarea unei atmosfere: mediocritatea existenței într-un oraș de
NEAMTZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288389_a_289718]
-
din 1992). În 1995 obține titlul de doctor în filologie al Universității din București. Debutează în „România literară” (1978), iar editorial, în volumul colectiv Cinci (1982), alături de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter și Mariana Marin. A activat în cenaclurile Junimea (1974-1978), Cenaclul de Luni (1977-1983), Alternative (1987-1988), Interval (începând din 1990) și în Cercul literar 19 (1981-1985), ultimele trei din Brașov. Colaborează la „România literară”, „Astra”, „Convingeri comuniste”, „Vatra”, „Familia”, „Echinox”, „Contrafort”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Euphorion”, „Apostrof” ș.a. I
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
1995 obține titlul de doctor în filologie al Universității din București. Debutează în „România literară” (1978), iar editorial, în volumul colectiv Cinci (1982), alături de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter și Mariana Marin. A activat în cenaclurile Junimea (1974-1978), Cenaclul de Luni (1977-1983), Alternative (1987-1988), Interval (începând din 1990) și în Cercul literar 19 (1981-1985), ultimele trei din Brașov. Colaborează la „România literară”, „Astra”, „Convingeri comuniste”, „Vatra”, „Familia”, „Echinox”, „Contrafort”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Euphorion”, „Apostrof” ș.a. I s-au decernat
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]