5,141 matches
-
este foarte foame, mănâncă un anumit fel de pământ; este singurul animal care face acest lucru". 436 Plinius, op. cit., p. 79: "La foame, lupul se hrănește cu pământ". 437 Brunetto Latini, Livre du trésor, în Bestiaires du Moyen Age, ed. cit., p. 232. 438 Albert the Great, op. cit., p. 157. 439 Fiziologul latin, ed. cit., p. 31. 440 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 441 Idem, p. 467. 442 Idem, p. 473. 443 Idem, p. 472. 444 Idem, p. 474. 445 D.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acest lucru". 436 Plinius, op. cit., p. 79: "La foame, lupul se hrănește cu pământ". 437 Brunetto Latini, Livre du trésor, în Bestiaires du Moyen Age, ed. cit., p. 232. 438 Albert the Great, op. cit., p. 157. 439 Fiziologul latin, ed. cit., p. 31. 440 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 441 Idem, p. 467. 442 Idem, p. 473. 443 Idem, p. 472. 444 Idem, p. 474. 445 D. Cantemir, op. cit., p. 479. 446 Mircea Eliade, Dacii și lupii, în De la Zalmoxis la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
simbolică și metaforică) în exclusivitate pozitivă." 458 Louis Charbonneau-Lassay, Le mystérieuse emblématique de Jésus-Christ. Le bestiaire du Christ, p. 460. 459 Ibidem. 460 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, p. 243. 461 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 732. 462 Idem, p. 411. 463 Homer, Iliada, traducere în hexametri, cu o postfață, o bibliografie esențială și indici de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 1998, p. 490-491. 464 Homer, Odyseea, , traducere în hexametri, cu o postfață, o bibliografie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
bibliografie esențială și indici de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 1998, p. 490-491. 464 Homer, Odyseea, , traducere în hexametri, cu o postfață, o bibliografie esențială și indici de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 1997, p. 21. 465 Ovidiu, Metamorfoze, ed. cit., p. 268-269. 466 Aristote, Histoire des animaux, tome III, p. 100. 467 Plinius, op. cit., p. 145: "Câtă vreme puișorii lui sunt încă fără pene, uliganul pescar îi bate pe rând și îi silește să privească fățiș razele soarelui, iar, dacă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
soarele dreptății". 474 The Medieval Book of Birds. Hugh of Fouilloy's Aviarium, edition, translation and commentary by Willene B. Clark, Medieval & Renaissance Text & Studies, Binghamton, New York, 1992, p. 201. 475 Idem, p. 253. 476 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 469. 477 Ibidem. 478 Idem, p. 480. 479 Este interesantă legătura dintre vedere și înțelepciune, nu doar în bestiarul cantemirian, ci în majoritatea bestiarelor: animalele sau păsările care văd noaptea, precum bufnița, liliacul sau cele care sunt renumite pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dar raportându-l la altele, vezi An Smets, The Falconry Treatise by Artelouche de Alagona, în volumul Tiere und Fabelwesen im Mittelalter, Herausgegeben von Sabine Obermaier, Walter de Gruyter, Berlin, New York, 2009, p. 55-78. 496 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 410. 497 Idem, p. 428. 498 Idem, p. 588. 499 Albert the Great, op. cit., p. 225. 500 Brunetto Latini, op. cit., p. 192. 501 D. Cantemir, op. cit., p. 589-590. 502 Cf. Beryl Rowland, Birds with Human Souls. A Guide to
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
În latină cuvîntul este: claustra, care are și sensul de "mănăstire". Cf. nota 2, p. 143. 514 Idem, p. 145. 515 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 725. 516 Idem, p. 725-726. 517 Idem, p. 726. 518 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 387. 519 Roger Callois, În inima fantasticului, traducere de Iulia Soare, Editura Meridiane, București, 1971, planșa 7. 520 D. Cantemir, op. cit., p. 412-413. 521 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 44. 522 Aristotle, On the parts of
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
op. cit., p. 412-413. 521 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 44. 522 Aristotle, On the parts of Animals, translated with a Commentary by James G. Lennox, Clarendon Press, Oxford, 2004, p. 116. 523 Ibidem. 524 Homer, Odyssea, ed. cit., p. 369. 525 Plinius, op. cit., p. 172. 526 Albert the Great, op. cit., p. 319-320. 527 Isidor din Sevilla, op. cit., p. 266. 528 Esop, op. cit., p. 133-134. În Esop, Fabule, traducere, prefață și note de Traian Diaconescu, Editura Univers, București, 1972
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir, op. cit., p. 536. 544 Idem, p. 539. 545 Idem, p. 543. 546 The Hieroglyphics of Horapollo Nilous, p. 118. 547 Aristotel, Histoire des animaux, tome III, p. 69. 548 Plinius, op. cit., p. 87. 549 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 410. 550 D. Cantemir, op. cit., p. 428. 551 D. Cantemir, op. cit., p. 429. 552 Idem, p. 429-430. 553 Idem, p. 432-433. 554 Diogene Laertios, op. cit., p. 203: "Platon definise omul "un animal biped și fără pene" și fusese aplaudat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Platon." Ca urmare, la aceasta s-a adăugat la definiție: "care are unghii late"". 555 D. Cantemir, op. cit., p. 434. 556 Idem, p. 435-436. 557 Ibidem, p. 436. 558 Ibidem, p. 481. 559 Th. Simenschy, Introducere, la Panciatantra, ed. cit., p. XI. Traducerea în limba română: Kalila și Dimna sau poveștile lui Bidpai, traducere din limba arabă, postfață și note de George Grigorei, Editura Polirom, Iași, 2010. 560 Mircea Anghelescu, Literatura română și Orientul, Editura Minerva, București, 1975, p. 28-30
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 94. 566 Vezi, de exemplu, reproducerile din Debra Hassig, Medieval Bestiaries. Text, Image, Ideology, Cambridge University Press, 1995. 567 Louis Réau, op. cit., p. 109: "Gura sa deschisă este comparată cu cea a Infernului". 568 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 590. 569 Aelian, op cit., p. 317. 570 Doina Ruști, Bestiarul cantemirian, p. 135. 571 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 591. 572 Idem, p. 594. 573 Idem, p. 599. 574 Plutarh, Despre Isis și Osiris, traducere de Maria Genescu, Editura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reproducerile din Debra Hassig, Medieval Bestiaries. Text, Image, Ideology, Cambridge University Press, 1995. 567 Louis Réau, op. cit., p. 109: "Gura sa deschisă este comparată cu cea a Infernului". 568 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 590. 569 Aelian, op cit., p. 317. 570 Doina Ruști, Bestiarul cantemirian, p. 135. 571 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 591. 572 Idem, p. 594. 573 Idem, p. 599. 574 Plutarh, Despre Isis și Osiris, traducere de Maria Genescu, Editura Herald, București, 2006, p. 126-127. Vezi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
et des hommes. Une symbiose égyptienne, Éditions du Rocher, capitolul Les animaux sacralisés, p. 165-200. 575 Michael Bright, Beasts of the Field. The Revealing Natural History of Animals in the Bible, pp. 35-39. 576 Iov, în Septuaginta, 4/ II, ed. cit., p. 143-145. 577 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 671. 578 Idem, p. 672. 579 Doina Ruști, op. cit., p. 136-137. 580 Cesare Ripa, op. cit., p. 483. 581 Damaschin Studitul, op. cit., p. 88. 582 Leonardo da Vinci, Scrieri literare, prefață, traducere și note
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este mediată de interacțiunile hidrofobe dintre mai mulți aminoacizi din lanțul B, care formează și legături de hidrogen cu aceiași regiune (B24-B26) din molecula vecină. Conformația monomerului de insulină poate avea variații de la un cristal la altul (Derewenda et al cit de 3) datorate în primul rând capătului NH2 al lanțului B. Acesta poate avea două conformații exterme, starea "T" în care acest capăt al lanțului B este desfășurat și starea "R" în care capătul NH2 este o extensie a lanțului
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
aceste peptide să fie prezente în celule endocrine dispersate în canalul alimentar, iar insulele Langerhans să apară abia la vertebratele primitive (2). Unele caracteristici electrofiziologice ale celulelor mature mai sunt prezente doar la nivelul neuronilor (Dean P.M., Matthews E.K., 1970, cit de 2). Factorul de transcripție Ipf1/ Pdx1 (insulin promoter factor 1/pancreatic duodenal homeobox factor 1) este necesar și ulterior, pentru a menține fenotipul caracteristic celulei ß, (printre altele, secreția de insulină și expresia transportorului de glucoza GLUT 2). Este
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
ale insulinei 3.4.1. Aspecte generale Insulina este un hormon cu o îndelungată ontogeneză, în cursul căreia s-au "rafinat" efecte metabolice multiple asupra majorității celulelor. În urmă cu mai mult de o jumătate de secol Levine și Col (cit de 29) au emis ipoteza conform căreia insulina își exercită efectul principal, cel asupra glicemiei, prin facilitarea transportului glucozei prin membrana celulară, ipoteză confirmată în 1971 prin descoperirea de către Roth și Col a receptorilor insulinei. Ulterior au fost descrise și
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
6.1. Efectele asupra metabolismului proteic Primele observații sistematice privind acțiunea insulinei aupra metabolismului proteic (ca și asupra corpilor cetonici) pot fi considerate ca fiind făcute de N. Paulescu. În articolul publicat în Arch. Int. Phisiol. în 31 mai 1921 (cit de 29 33) este redată evoluția concentrației urinare de glucoză și uree la câinele pancreatectomizat după administrarea extractului pancreatic. Mai târziu, în 1933, Aschley DW și col comunică în J. Clin. Invest. observațiile privind pozitivarea bilanțului azotat la pacienți odată cu
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
redată evoluția concentrației urinare de glucoză și uree la câinele pancreatectomizat după administrarea extractului pancreatic. Mai târziu, în 1933, Aschley DW și col comunică în J. Clin. Invest. observațiile privind pozitivarea bilanțului azotat la pacienți odată cu inițierea tratamentului cu insulină (cit de 34). Insulina, administrată în doze suprafiziologice, produce o reducere cu până 30% a proteolizei, rezultând astfel o reducere a concentrației plasmatice și intracelulare a aminoacizilor. Prezența aminoacizilor esențiali este absolut necesară pentru realizarea acestui efect al insulinei. În condiții
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
peritoneal. Profilele farmacodinamice pot fi foarte apropiate de cele fiziologice. Problemele încă nu întru-totul depășite ale acestei căi de administrare sunt riscul infecției, întreținerea cateterului și costurile (8, 26). Administrarea pe cale nazală a fost încercată încă din 1935 (Major R.H., cit. de 26). Deși aparent facilă, calea de administrare nazală nu a devenit o realitate practică datorită biodisponibilității reduse a insulinelor administrate pe această cale și a variabilității importante a absorbției (8,26). Administrarea pulmonară prin aerosoli a depășit etapa studiilor
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Acest procedeu asigură eliminarea stenozei și dispariția simptomelor. Un studiu relativ recent (Euro Heart Survey, 2003) afirmă că în practica curentă în Europa, chirurgia valvei mitrale constă mai ales în înlocuire valvulară, iar comisurotomia pe cord-deschis este rareori efectuată ([6] cit. de [2]). PRINCIPIILE CHIRURGIEI MITRALE PE CORD-DESCHIS Calea de acces este aleasă de operator (sternotomie mediană, toracotomie dreaptă sau stângă). În by-pass cardiopulmonar total - circulație extracorporeală - cu hipotermie 33 grade Celsius, cu drenaj pe ambele vene cave și reinjectarea arterială
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
endiastolică în VS) a fost normală preoperator. Se afirmă că protezele valvulare au mai puține reintervenții decît valvele biologice, mai multe sângerări și evenimente TE, și ar avea mai mare durată de viață la 15-20 de ani postopertor ([15,16] cit. de [1]). Nu se fac referiri la calitatea vieții pacienților. Avantajele hidrodinamice ale valvelor biologice (flux central, mai puțină turbulență) influențează calitatea vieții pacientului operat. Terapia anticoagulantă cronică optimă (anatagoniști de vitamina K - Warfarină, Trombostop, Sintrom) pentru protezele valvulare a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
mai mult decât INR < 3 (terapie anticoagulantă de intensitate scăzută), dar cu creștere a evenimentelor hemoragice. Această reducere s-a observat la IVA și la IVM (înlocuire valvulară mitrală) cu creșterea incidenței evenimentelor hemoragice la ambele tipuri de înlocuiri ([17] cit. de [1]). INR țintă este deci cifra 3 (limite 2,5-3,5). Frecvența complicațiilor a fost cea mai scăzută la INR între 2,5-4,9 (INR țintă 3,0-4,0) cu risc de embolism mai mare la IVM decât IVA
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
El Liberal, El Correo și El Heraldo de Madrid. În sânul carliștilor, se dădea o luptă îndârjită între trei curente, reprezentate de câte un ziar: colaboraționiștii (El Fénix), legitimiștii (La Fe) și integriștii (El Siglo Futuro) (C. Almuina Fernandez, op. cit, p. 140). 175 J.L. Ruiz Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002, pp. 22-23. 176 Ibidem, p. 22. 177 Dificultățile au fost diferite de cele existente în România; aici, premizele și cauzele care au făcut ca presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicației La Paz Social, iar Aznar a fost înlocuit de un judecător al Tribunalului Ecleziastic Catolic, viitor primat al Spaniei, Enrique Reig y Casanova (Ibidem, p. 217). 189 M.C. Seoane, M.D. Saiz, op. cit., pp. 192-193. 190 C. Almuina Fernandez, op. cit, p. 142. 191 Tot în această categorie, putem include La Correspondencia de España. Împreună, numărau între 50.000 și 100.000 de exemplare (M.C. Seoane, M.D. Saiz, op. cit., pp. 44-45). 192 Gazetele de partid erau legate de un anumit grup
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
000 de exemplare săptămânale, într-o perioadă cu multe mișcări sociale, cum ar fi: Săptămâna Tragică din Barcelona (1909), grevele (greva generală din 1917) și tensiunile provocate de împărțirea în anglofili și germanofili, din timpul Primului Război Mondial (C. Almuina Fernandez, op. cit, p. 145). 194 P. Cebollada, Del Genesis a Internet. Documentos del magisterio sobre las comunicaciones sociales, BAC, Madrid, 2005, p. 35. 195 G. Chiaudano, op. cit. 196 M.C. Seoane, M.D. Saiz, op. cit., p. 120. 197 Ibidem, pp. 44-45. 198 J.F. Fuentes
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]