38,100 matches
-
a fi descriptiv�. Cuvintele acestea se pot spune și despre micul roman. Povestea de dragoste din Bruges, a doua moarte e împletită organic cu �credințele și clopotele� orașului atotputernic, intenția declarată a autorului fiind aceea de a-l provoca pe cititor să simtă �apăsarea grea a turnurilor ce-și culcă umbra asupra textului�. Femeia simbolistă are părul de culoarea chihlimbarului, coșmaresc de lung (pînă la nivelul genunchilor, se precizează undeva), și ochii, prin desprindere de azuriul regulamentar romantic, �imense pete negre
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
de dizarmonii perfide conturează muzica bizară, hipnotică a acestei povești învăluitoare, în care pasiunea pentru o femeie uneori vie, uneori moartă, uneori aceeași, uneori exasperant alta e construită cu o senzitivitate extraordinară, care scuză anticipările uneori prea stridente pentru gustul cititorului de azi. Georges Rodenbach - Bruges, a doua moarte. Traducere de Fănuș Neagu și Florica Dulceanu. Editura Cartea Românească, București, 2000 Ea în pielea lui Sensibil la farmecul lucrurilor moarte este și Schliemann, tînărul viitor arheolog din Auditorii lui Schliemann, prima
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
vindecă de viață", ca un fel de "secătuire a conștiinței golite de orice diversitate, obsesie a imaginației concentrate asupra unei singure viziuni", experiență similară misticismului sau fanatismului ereticilor catari, Denis de Rougemont încearcă în primul rînd să-i sensibilizeze pe cititori față de prezența mitului, atît în viață, cît și în opera de artă. Și în această din urmă tentativă reușește deplin, din moment ce rescrie, practic, istoria literaturii (în primul rînd a celei franceze), prin prisma mitului lui Tristan și al Isoldei. Din
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
și funcției miturilor, nu mai constituie o noutate. Surprinzător este însă efectul pe care o carte a sa din 1938 (este vorba de volumul Mitul și omul apărut recent în traducere românească la Editura Nemira), continuă să-l producă asupra cititorului din zilele noastre. Oricît de mult vor fi evoluat între timp studiul imaginarului și disciplinele conexe, nu se poate să ignorăm punctul de vedere al unui cercetător care, încă de prin anii '30 intuia importanța interdisciplinarității în studierea procesului de
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
puternic impresionați de ea), autorul ajunge la concluzia că, pînă la urmă, călugărița și-ar putea datora prestigiul unei obscure identificări înlesnite de aspectul ei antropomorf. De la acest punct demonstrația lui Caillois devine de-a dreptul cuceritoare. Îi vom lăsa cititorului plăcerea de a o urmări pas cu pas. Ne vom mulțumi să remarcăm faptul că, stabilind în permanență analogii între o formă de comportament, la insecte (devorarea masculului de către femelă în timpul copulației, la mantidee), și o mitologie, la om (întreaga
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
furtună într-un pahar de apă, numai pentru a atrage atenția asupra lui. Volumul Partidul și partida cuprinde articole și declarații politice din perioada 1996-2000. Prin numeroase adnotări redactate în binecunoscutul său stil pedant-ludic, autorul îl pune la curent pe cititor cu circumstanțele în care a avut loc fiecare intervenție, cu reacțiile provocate etc. Nu lipsește o undă de megalomanie, sesizabilă în excesul de exactitate: George Pruteanu pare convins că toate manifestările sale ca senator și ca ziarist și toate replicile
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
efect. Ni se propune un fel de ciné vérité , edificator în ceea ce privește moravurile epocii. Compunând texte - indiferent de ce natură: discursuri, eseuri, pamflete, însemnări etc. -, George Pruteanu nu se repetă niciodată. Născocește mereu altă formulă și îl asediază de fiecare dată pe cititor dintr-o direcție neașteptată. Recurge fără prejudecăți, cu o amețitoare mobilitate intelectuală, la ironie, la citate docte, la demonstrații prin reducere la absurd, la mărturisiri făcute cu mâna pe inimă, la fraze declamative, la parodierea unor stiluri. Când simte că
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
din rebuturi, din deșeuri, din negativități existențiale, o existență fictivă. De unde, în acest mediu rebarbativ, un anume narcisism. Ceea ce admite și Daniel Dimitriu: "Nu este exclus ca această autoexaminare, autoreflecție care face ca actul creator să apară dictat de exigențele cititorului, să fie o manifestare narcisiacă, să exprime tentația autorului-cititor de a-și vedea creația o performanță (chiar un exercițiu de virtuozitate), aceea de a capta în cuvînt ceea ce tinde să dispară, să nu existe, de a face din însăși această
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
Filarmonica "George Enescu" s-a mai consumat un act - sperăm că nu ultimul - din conflictul maestrului Dan Grigore (solist) cu, poate, maestrul Mircea Badea (acordor). ADEVĂRUL, singurul ziar care s-a aplecat asupra acestei chestiuni pînă la capăt, își informează cititorii că deoarece Dan Grigore nu vrea cu nici un chip să cînte pe un pian acordat de Mircea Badea, iar Filarmonica nu acceptă ca pianistul să-și aducă acordorul care îi convine, Dan Grigore a părăsit Filarmonica. Cronicarul e gata să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
mari din pricina prețuirii mărunte de care se bucură miniștrii săi în ochii alegătorilor. Iar dacă mai luăm în calcul că nici în privința relației cu marile centrale sindicale guvernul nu mai stă atît de bine ca în urmă cu cîteva săptămîni, cititorii acestui microscop vor înțelege de ce cred că dl Năstase e numai la prima vedere favoritul opiniei publice.
Popularitatea lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16167_a_17492]
-
Dar contribuțiile sale la critica literară, oferite în volume precum On Native Grounds (probabil cel mai cunoscut dintre toate) sau Walker in the City vor păli, cu timpul, în fața acestor jurnale care înregistrează, uneori cu o concizie dureroasă, frustrantă pentru cititor, cîteva dintre cele mai importante și mai interesante evenimente sau momente ale ultimelor decenii. Însă înregistrează și o dramă identitară (ce jurnal nu o face?), care la Kazin s-a consumat în contextul identității sale evreiști. Fiu de emigranți polonezi
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
omul psihologic," că se îndoiește, prin urmare, că sinele se poate revela, deschide sieși. Într-adevăr, jurnalele sale nu sînt concepute cu intenția explicită de a fi terapeutice, de a-l apropia pe Kazin de Kazin, sau fie și pe cititor de Kazin. Autorul acestor însemnări, parcă voit dezlînate uneori, fără conexiuni, fără un răboj al evoluției unor situații sau trăiri, scrie din pasiunea de a scrie. În jurnale, Kazin e scriitor cu supra măsură, proustian și beckettian totodată. Un asemenea
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
constatarea întîrzierii unui proces de schimbare a canonului. Esențialul este însă în altă parte: chiar în faptul că asemenea lucruri încep să fie discutate cu seriozitate. Gambit 44 Cronicarul nu știa că în România postdecembristă există o revistă de șah. Cititor avid al publicațiilor de acest fel, inclusiv al extraordinarului almanah făcut cîndva de Vălureanu la România liberă, Cronicarul redescoperă cu bucurie Revista română de Șah - GAMBIT, aflată la nr. 44 din anul 8 de apariție, sub direcția Elisabetei Polihroniade (ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
înțelepciune. Articolele, publicate între 1914 și 1955, prezintă expuneri pe teme de fizică adresate publicului profan, meditații asupra vieții și realizărilor unor mari savanți, gânduri despre problemele fizicii teoretice și evoluția domeniului, despre problemele fundamentale ale momentului și ale omenirii. Cititorul va descoperi pagini magnifice de eseu, de filozofie, chiar un dialog socratic, alături de formule matematice și de dezvoltări ale legilor fizice. Celui neinițiat în științe exacte aceste ecuații și principii fizice nu-i vor rămâne străine. Există în felul în
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
răsturnând convingerile - ce păreau atât de firești înainte - despre natura absolută a spațiului, timpului, mișcării, simultaneității. Așa că astăzi Teoria relativității pe înțelesul tuturor aduce nu o noutate, ci ceea ce își dorea Einstein - "câteva ore plăcute de lectură stimulantă". Și cum cititorul de azi nu are îndoieli în privința adevărului teoriei, va avea răgaz să remarce "eleganța expunerii" și desăvârșitul talent al autorului de a se face înțeles prin alegerea unui exemplu de o superbă simplitate, devenit scenariu de teorie științifică: "De la fereastra
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
propriu al organizării Universului. Cu siguranță nu atât de fascinantă ca scrierile lui Einstein, Scurtă istorie a timpului e totuși o carte interesantă și, pentru a o citi, nu e nevoie decât de imaginație și de curiozitate științifică sau culturală - cititorul nespecialist va întâlni aici o singură ecuație, una celebră: E=mc2. Cartea pare, de altfel, o încercare de a găsi, prin ipotezele formulate, un răspuns la întrebarea lui Einstein dacă Dumnezeu a avut alternative în crearea Universului. Încercare polemică, poate
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
lui Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, pare un ecou al lucrării lui Eliade: autorul realizează o mongrafie asupra modului în care satul tradițional românesc își reprezintă cadre fundamentale ale vieții și gândirii - spațiul, timpul și cauzalitatea. Cititorul va regăsi opoziția dintre imaginea sacralizată a lumii, din mentalitatea populară românească, și gândirea românului modern, influențată, spune Bernea, de științele pozitiviste. Dacă analiza spațiului și timpului sacru urmărea, la Eliade, descifrarea unor mecanisme de gândire, specifice omului religios, la
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
anumită limbă, într-un moment anume, aparținem în mod obligatoriu unui proces, istoriei literare, iar lucrul cel mai interesant în scris este să încerci ceva nou, care să nu semene decât cu sine. Și, desigur, înainte de a fi scriitor ești cititor și ții, evident, seama într-o mare măsură de ceea ce citești. Se întâmplă ceva asemănător cu ceea ce biologii numesc sau numeau principiul după care embriogeneza ar reaminti, pe scurt, filogeneza; adică, în fond, când începi să lucrezi, refaci oarecum, din
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
sunt foarte, foarte prezente, fie că sunt sau nu sunt menționate... Cred că n-aș putea scrie un roman în care să nu existe măcar un personaj care a citit sau care citește...Chiar dacă personajele nu sunt prezentate ca niște cititori reali, ele au citit, cunosc lumea prin intermediul Bibliotecii... Nu construiți, mi se pare, în romanele Dv., niște psihologii aprofundate, ci vă caracterizați personajele în funcție de legăturile lor cu obiectele... Este un fel de comportamentalism... Există un soi de falsă geometrie oferită
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
cel mai mult ar fi putut să fie prietenii mei... Cred că în scris există ceva foarte apropiat de prietenie, fiindcă este vorba, fără s-o mărturisești, vorbind despre altceva, spunând altceva, de a comunica totuși cu cineva, cu un cititor, de a-i spune ceva ce nu poți comunica în mod direct - și tocmai de aceea scrii... Adică, să faci cunoscut, să faci să se înțeleagă din interior ce este acea subiectivitate și cum se situează ea în lume, și
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
ajungi la o înțelegere a subiectivității pe care n-o poți atinge altfel. Poate că asta înseamnă viață literară... Nu știu..., restul e în mare parte folclor. Există lucruri mai simple și legături omenești care te îmbogățesc... Ca scriitor și cititor în același timp, ce puteți spune despre buna sau reaua orientare a literaturii franceze actuale, care sunt calitățile sau defectele pe care le puteți descoperi, de pildă, în proza franceză de azi ori în poezia despre care știm că nu
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
de parcă într-un fel criminalii ar căuta întunericul pentru a se dezlănțui. Chiar și în bordelul improvizat nenorocirile nu se petrec decît în puterea nopții. Descrierile Slavenkăi Drakulic nu pot fi calificate. Rostul lor este de a produce rău fizic cititorului, și o fac. Tot ce se întîmplă e comentat din perspectiva lui S., dar la persoana a treia, căci scriitoarea nu-și îngăduie un ton confesiv direct decît rareori, și atunci tipul de semn tipografic se schimbă, pentru a-l
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
fac. Tot ce se întîmplă e comentat din perspectiva lui S., dar la persoana a treia, căci scriitoarea nu-și îngăduie un ton confesiv direct decît rareori, și atunci tipul de semn tipografic se schimbă, pentru a-l alerta pe cititor. S. este o femeie educată, singura de altminteri în întreg lagărul, și reacțiile ei sînt altele decît ale femeilor din jur, țărănci toate. Parcă intuind mereu ce se va întîmpla mai departe, ea își calibrează frica, își economisește panica și
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
îndemnaseră ceilalți, provocîndu-l să-și arate "bărbăția". Cei doi adorm pur și simplu unul lîngă celălalt. La un moment dat însă în roman se petrece un lucru care stîrnește o profundă controversă între personaje, și o va face și între cititori. S. ajunge la concluzia că singurul mod în care poate supraviețui bestialității soldaților, unicul fel în care se poate salva de soarta femeilor mutilate și apoi ucise de gărzi, este de a deveni prostituată. Cu alte cuvinte, de a nu
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
de dl Ion Nuță. I-a adăugat, în obiceiul colecției B.P.T., un amplu tabel cronologic și note necesare. Editorul a găsit util să insereze la sfîrșitul ediției și acele Amintiri fugare despre Eminescu ale Mitei Kremnitz, în așa fel încît cititorul să poată realiza imensa distanță între această mărturisire memorialistică și romanul lui Lovinescu. E. Lovinescu, Mite. Roman. Ediție îngrijită, note și tabel cronologic de Ion Nuță. Editura Minerva, Colecția "Biblioteca pentru toți", 2000
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]