57,386 matches
-
Nord, care rămâne pentru statele membre ale acestei organizații fundamentul apărării lor colective și cadrul de punere în aplicare a acesteia." (art. 42 alin. 7 Tratatul de la Lisabona). Trebuie menționat faptul că clauza de asistență reciprocă se poate traduce drept "clauză de apărare reciprocă", reamintind despre discuțiile aprinse pe timpul Convenției privind viitorul Europei în care s-a pus problema dacă Uniunea Europeană ar putea avea propria sa clauză de apărare reciprocă așa cum o are N.A.T.O. (art. 5 Tratatul Nord Atlantic)87
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de la Lisabona). Trebuie menționat faptul că clauza de asistență reciprocă se poate traduce drept "clauză de apărare reciprocă", reamintind despre discuțiile aprinse pe timpul Convenției privind viitorul Europei în care s-a pus problema dacă Uniunea Europeană ar putea avea propria sa clauză de apărare reciprocă așa cum o are N.A.T.O. (art. 5 Tratatul Nord Atlantic)87 sau conținutul articolului V din Tratatul de la Bruxelles, modificat în 1954, care prevedea: "Dacă una din Marile Părți Contractante ar putea fi obiectul unui atac armat
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
o obligație de ajutor și asistență în acest sens prin toate mijloacele în raport cu puterea lor, în conformitate cu articolul 51 din Charta Națiunilor Unite"; b) acele state care intenționează să-și protejeze statutul lor neutru tradițional (Irlanda, Austria, Suedia), prevăzut cu următoarea clauză: "Aceasta nu trebuie să prejudicieze caracterul specific al securității și politicii de apărare a anumitor state membre"; c) acele state care doresc să se asigure că prin opțiunea lor nu ar submina acțiunile N.A.T.O.: "Obligațiile și cooperarea în acest
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
forum al implementării acesteia, pentru acele state care îi sunt membre". Majoritatea observatorilor au fost de acord că formula Tratatului de la Lisabona întrunește garanțiile Tratatului de la Bruxelles și aduc un plus de valoare față de referințele N.A.T.O. în această chestiune. Clauza de solidaritate reciprocă a fost introdusă, inițial, în Declarația privind terorismul, aprobată la Consiliul European din 25-26 martie 2004, după atacurile teroriste de la Madrid, care, printre altele, se afirma: " În spiritul clauzei de solidaritate prevăzută la articolul 42 din proiectul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
valoare față de referințele N.A.T.O. în această chestiune. Clauza de solidaritate reciprocă a fost introdusă, inițial, în Declarația privind terorismul, aprobată la Consiliul European din 25-26 martie 2004, după atacurile teroriste de la Madrid, care, printre altele, se afirma: " În spiritul clauzei de solidaritate prevăzută la articolul 42 din proiectul Tratatului de elaborare a Constituției Europei, statele membre și statele la aderare vor acționa întrunit în spiritul solidarității, dacă una dintre ele va fi victima vreunui atac terorist. Ele trebuie să mobilizeze
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Uniune să aleagă cel mai potrivit mijloc care să se conformeze cu această obligație de solidaritate față de Statul afectat". Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (T.F.U.E.), parte integrantă a Tratatului de la Lisabona, în Titlul VII, art. 222, aduce precizări importante privind clauza de solidaritate reciprocă. În primul rând, "Uniunea și statele sale membre acționează în comun, în spiritul solidarității, în cazul în care un stat membru face obiectul unui atac terorist, ori al unei catastrofe naturale sau provocate de om. Uniunea mobilizează
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
catastrofe naturale ori provocate de om, celelalte state membre îi oferă asistență la solicitarea autorităților politice ale acestuia. În acest scop, statele membre se coordonează în cadrul Consiliului". În al treilea rând, "modalitățile de punere în aplicare de către Uniune a prezentei clauze de solidaritate sunt definite printr-o decizie adoptată de Consiliu, la propunerea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. În cazul în care această decizie are implicații în domeniul apărării, Consiliul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
piloni interguvernamentali; ștergerea completă a expresiei Comunitatea Europeană în favoarea sintagmei consacrate Uniunea Europeană; o mai mare democrație, prin creșterea rolului Parlamentului European, întărirea rolului parlamentelor naționale și dreptul de inițiativă privată; recunoașterea caracterului de drept primar a Chartei drepturilor fundamentale, în pofida clauzelor derogatorii obținute de Marea Britanie și Polonia; clarificarea competențelor, chiar și acelea care au multiple precizări în urma neîncrederii unor state; o mai mare eficacitate, grație conducerii prezidențiale stabile a Consiliului European și extinderii votului majorității calificate a Consiliului; existența unui spațiu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Uniunii Europene (T.F.U.E.) un nou capitol Acțiunea externă a Uniunii care regrupează cinci mari titluri: politica comercială comună; cooperarea cu țările terțe și ajutorul umanitar; măsurile restrictive; acordurile internaționale; relațiile Uniunii cu organizațiile internaționale, țările terțe și delegațiile Uniunii și clauza de solidaritate. Astfel, stabilirea și punerea în funcțiune a mecanismelor care să asigure coerența acțiunii externe a Uniunii Europene devenise o necesitate stringentă. În această privință, un rol important l-a avut definirea principiilor și obiectivelor comune în toate domeniile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
un text similar privind această inițiativă fiind inserat în conținutul articolului V modificat al Tratatului de la Bruxelles cu referire la existența unei politici de apărare a teritoriului european și a evidențierii caracterului strategic al termenului, în care se prezintă condițiile clauzei de asistență reciprocă. Din punctul de vedere al epistemologiei constructiviste, cooperarea structurată permanentă are un scop bine determinat, în sensul că aceasta evidențiază capacitatea Uniunii Europene de a decide și a se finaliza autonom în chestiuni de securitate și apărare
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
310, 311, 364, 399, 400, 401 Apărarea europeană, 5, 19, 68, 86, 113, 123, 125, 136, 138, 149, 198, 217, 245, 408 Carta Albă a Apărării, 198, 210, 376, 378, 379, 380, 384, 400, 423 Charta Națiunilor Unite, 104, 152 Clauza de asistență reciprocă, 151 Clauza de solidaritate reciprocă, 152 Colegiul European de Securitate și Apărare, 15, 197, 271 Comisia Europeană, 7, 25, 82, 176, 218, 227, 233, 234, 237, 252, 253, 258, 259, 272, 337, 338, 339, 340, 342, 344
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
401 Apărarea europeană, 5, 19, 68, 86, 113, 123, 125, 136, 138, 149, 198, 217, 245, 408 Carta Albă a Apărării, 198, 210, 376, 378, 379, 380, 384, 400, 423 Charta Națiunilor Unite, 104, 152 Clauza de asistență reciprocă, 151 Clauza de solidaritate reciprocă, 152 Colegiul European de Securitate și Apărare, 15, 197, 271 Comisia Europeană, 7, 25, 82, 176, 218, 227, 233, 234, 237, 252, 253, 258, 259, 272, 337, 338, 339, 340, 342, 344, 352, 392, 410 Comitetul Davignon
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Președintele său, lordul John Browne, credea sincer că mai multă transparență este în avantajul deținătorilor de acțiuni și, ca atare, a făcut publice cheltuielile companiei în Angola. Guvernul din Angola a amenințat că abandonează concesiunea companiei pe motiv că încalcă clauza de confidențialitate, care contituie o trăsătură tipică a contractelor internaționale din domeniul gazelor naturale și petrolului. British Petroleum a trebuit să renunțe în cazul respectiv, dar a anunțat, împreună cu Shell, că va face publice plățile făcute în țările în care
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
a contractelor internaționale din domeniul gazelor naturale și petrolului. British Petroleum a trebuit să renunțe în cazul respectiv, dar a anunțat, împreună cu Shell, că va face publice plățile făcute în țările în care primesc acordul guvernului. Nigeria a renunțat la clauza de confidențialitate, cerând companiilor să facă publice rapoarte individuale asupra cheltuieilor. Alte țări care au aderat la EITI, printre care și Azerbaidjan, nu acceptă rapoarte individuale, dar cer tuturor companiilor să țină evidența plăților făcute pentru a putea fi publicate
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
țara de origine, de organizarea acestora și de modul de gestiune adoptat; b) să asigure un mediu de afaceri concurențial, transparent și loial; c) să respecte angajamentele asumate față de operator prin hotărârea de dare în administrare a serviciului, respectiv prin clauzele contractuale stabilite prin contractul de delegare a gestiunii serviciului; d) să asigure resursele necesare finanțării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor, corespunzător clauzelor contractuale; e) să păstreze, în condițiile legii, confidențialitatea datelor și informațiilor economico-financiare privind activitatea operatorilor, altele decât cele de
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și loial; c) să respecte angajamentele asumate față de operator prin hotărârea de dare în administrare a serviciului, respectiv prin clauzele contractuale stabilite prin contractul de delegare a gestiunii serviciului; d) să asigure resursele necesare finanțării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor, corespunzător clauzelor contractuale; e) să păstreze, în condițiile legii, confidențialitatea datelor și informațiilor economico-financiare privind activitatea operatorilor, altele decât cele de interes public. C. Ordonanța de Urgență nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de transmitere. Închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităților administrativ teritoriale se aprobă, după caz, prin hotărâre a guvernului, a consiliului județean, a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, iar contractul de închiriere va cuprinde clauze de natură să asigure exploatarea bunului închiriat, potrivit specificului acestuia. Contractul de închiriere se poate încheia, după caz, cu orice persoană fizică sau juridică, română sau străină, de titularul dreptului de proprietate sau de administrare. Concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
perioadă mai mare de un an și a căror contabilizare se realizează În mai multe exerciții financiare (ACFE, 2011, pp. 1.309-1.310ă. Conform IAS 11 (Contracte de construcțiiă veniturile și cheltuielile rezultate trebuie recunoscute fie la data Îndeplinirii tuturor clauzelor contractuale și finalizarea lucrării, fie procentual, În funcție de gradul de avansare a lucrării (Missonier-Piera și Dick, 2010, p. 38; Raffournier, 2012, pp. 103-106ă. În unele cazuri pot apărea fraude În raportare prin Înregistrarea veniturilor integral la data semnării contractului. O altă
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
rezultate” social indezirabile ale negocierii (intervenția statului se poate concretiza În stabilirea salariului minim, a numărului de ore de muncă pe săptămână etc.). Pe de altă parte, există prevederi ce protejează interesele angajatorului față de tendințele de acțiune oportunistă din partea angajatului. Clauza legală de confidențialitate a angajaților este un exemplu În acest sens, În timp ce loialitatea participanților Într-un schimb comercial este doar o chestiune ce ține de reputația fiecăruia, dar nu o problemă legală. Legea permite angajatorilor să recupereze prejudiciile cauzate de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
coreleze” Într-o măsură mult mai mare interesele angajatului cu cele ale angajatorului și să reducă atractivitatea comportamentelor oportuniste ale primului. Prin opoziție, contractul comercial este mai sărac În prevederi instituționale, bazându-se Într-o măsură mult mai mare pe clauze mutual agreate ex-ante de către părți. După cum concluzionează Masten (1993:207), „ex-ante, contractul (Între contractori independenți - n.a.) este o instituție flexibilă (din punct de vedere instituțional - n.a.)”, nefiind Îngrădit de prevederi legale Într-o manieră similară relațiilor de muncă. Diferențele de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dar presupun și un grad important de flexibilitate: contractele sunt doar cadre ce lasă loc oportunităților de reciprocitate și construire a Încrederii. Schematic, am putea să identificăm patru tipuri de mecansime ce stau la baza relațiilor de cooperare, după cum predomină clauzele negociate sau reciprocitatea pe de o parte și predominanța elementelor contractual-mutuale sau a prevederilor instituționale, pe de altă parte: Contractuale Instituționale Negociate Relațiile de piață Relațiile În cadrul organizației Reciproce Schimburi reciproce pe termen lung Formele hibride de organizare bazate pe
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
așteptări În privința acțiunii celuilalt și decizia este astfel simplificată - procesul de decizie economisește resurse cognitive, timp și atenție fiindcă se bazează pe așteptări confirmate. În opoziție, legăturile ocazionale, de piață au nevoie de anticiparea situațiilor posibil conflictuale, de stipularea unor clauze contractuale de apărare a propriilor interese sau de instrumente de monitorizare. Toate acestea presupun efort cognitiv, anxietate și necesită timp, resurse și impunerea unei a treia părți. Legăturile implicate se bazează pe Încrederea partenerilor și, la nivel cognitiv, pe procese
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sunt invocate de către un manager care declară: În domeniul nostru nu poți să faci contract și să scrii tot. Ar Însemna ca totdeauna să stai să te ocupi de hârtii. Totul se rezolvă pe măsură. Ai un contract cu niște clauze generale, cu niște parametrii, dar În rest, modele, termene de livrare, prețuri, alte detalii se stabilesc pe măsură ce se derulează contractul. În astfel de contracte cadru nu componenta instituțională devine asiguratorie, ci mai degrabă Încrederea care se stabilește Între parteneri și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
trebuit să-l traduc și am ajuns la exprimări juridice deosebit de neclare. Nu neclare În sensul periculos, ci nu ințelegeam ce vrea să zică În fraza aia. Am pus mâna pe telefon și am intrebat: Ce vrei să spui la clauza 13.2?; Trebuie să-l intrebi pe avocatul meu, pentru că eu nu știu, dar nu-ți fă probleme!”. Și am Încheiat anedocta. Contractul a fost detaliat, a fost foarte amănunțit, a fost semnat, dar el nu s-a referit la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
libertarian va considera că o largă categorie de externalități este irelevantă. Spre exemplu, dacă considerăm, pe filiera lockeană, că individul este unicul proprietar asupra propriului corp și asupra utilizărilor pe care le poate da acestuia (fără a reține însă și clauza lockeană), putem contura o sferă de drepturi individuale care nu pot fi alienate pe baza niciunui argument fundamentat pe externalități. Faptul ca eu mă pregătesc intens pentru un examen poate cauza un puternic sentiment de insecuritate unui concurent al meu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]