5,067 matches
-
Deteriorarea inteligenței apărută ca o consecință a unui deficit câștigat (în demență). Se urmărește a se aprecia din punct de vedere psihologic indicele de deteriorare intelectuală (I.D.). 4.1.5. Imaginația și tulburările ei Imaginația este procesul ce rezultă din combinarea și recombinarea imaginilor din experiența anterioară și constă în dobândirea unor imagini noi fără a vrea un corespondent în realitate sau în experiența noastră personală. Procesele imaginației umane au un rol deosebit de important în viața individului, în special în relația
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
zilei. Deși de cele mai multe ori insomnia este văzută ca o problemă medicală, aceasta apare inevitabil o dată cu îmbătrânirea, iar studiile demonstrează că intervențiile psihologice pot fi foarte eficiente în tratarea acestei probleme. Zeiss, A.M., și Steffen, A. (1996)116 recomandă o combinare a educării, cu restricțiile de somn și intervenția prin controlarea stimulilor în tratarea insomniei periodice. Prin educarea somnului pacientul este învățat în legătură cu efectele ce le produce alcoolul, cofeina, nicotina, exercițiile, somnul asistat, informațiile nutriționiste și de asemenea sunt însușite cunoștințele
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
duce la generalizarea și cronicizarea expectanței în viitor, fapt care duce la evaluarea inutilității și la reacții cronice de neajutorare. c) Global versus specific: atribuirile globale duc la generalizarea expectanței asupra situației, fapt asociat cu neajutorare generalizată în plan comportamental Combinarea acestor trei dimensiuni ale stilului atribuțional este considerată a fi responsabilă pentru deficitele emoționale, motivaționale și cognitive ale persoanei cu tulburare depresivă. Cercetările realizate de Alloy, Clements și Kolden în 1985182 și cele întreprinse de Abramson, Alloy și Metalsky în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cronică, asemeni hipertensiunii sau diabetului, și pacienții tratați doar cu medicamente vor fi nevoiți să continue această formă de tratament pe o durată lungă de timp sau chiar pentru tot restul vieții, pentru a preveni revenirea simptomelor. Mai mult chiar, combinarea celor două forme de tratament rețetă pentru reducerea simptomelor acute și psihoterapie pentru extinderea eficienței acestora și prevenirea recidivei după terminarea tratamentului pare să fie soluția optimă pentru o recuperare completă, fără probleme pe viitor (Hollon, 2002)204. 8.9
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
noi de psihoterapie par să fie la fel de eficiente ca antidepresivele, însă există mai puține studii în acest sens, iar rezultatele nu sunt mereu consistente. Unul dintre studii a descoperit că terapia interpersonală obține rezultate la fel de bune ca terapia farmaceutică, iar combinarea celor două forme a obținut o eficiență chiar mai ridicată. În general, medicamentele reduceau simptomele rapid, însă psihoterapia interpersonală obținea îmbunătățiri în funcționarea socială și calitatea relațiilor interpersonale. Psihoterapia interpersonală a obținut rezultate promițătoare în Programul de Cercetare pentru Depresie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
scena sosirii în tabăra lui Agamemnon sau despre revenirea lui Berseis în tabăra lui Ahile și că imaginile narează, așa cum se întâmplă în secvențele cinematografice, prin prezentarea mai multor momente. Stansbury O’Donnell analizează amfora Eleusis Polyphemos și din perspectiva combinării sintagmatice a unităților vizuale în scene care se succed secvențial pentru a genera o identitate vizuală, dar și din perspectiva combinării paradigmatice, prin asocierea unei imagini cu altele în care scene din diferite narațiuni sunt conectate tematic sau simbolic. El
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
întâmplă în secvențele cinematografice, prin prezentarea mai multor momente. Stansbury O’Donnell analizează amfora Eleusis Polyphemos și din perspectiva combinării sintagmatice a unităților vizuale în scene care se succed secvențial pentru a genera o identitate vizuală, dar și din perspectiva combinării paradigmatice, prin asocierea unei imagini cu altele în care scene din diferite narațiuni sunt conectate tematic sau simbolic. El arată că pe amforele din Eleusis și Argos cele două scene care prezintă moartea și orbirea, ca pe teme comune ale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Gregorian, cea a profesorului doctor Nicolae Hortolomei, sau cea a aniversării Clinicii de Neurologie și Recuperare Neurologică. Ca realizare tehnologică unele sunt medalii proof caracterizate prin finețe derivată din dimensiunea redusă în raport cu medalia clasică, înălțimea reliefului sub 1 mm și combinarea suprafețelor mate cu cele lucioase. Din păcate, alături de realizările remarcabile pomenite mai sus, se practică și obiceiul copierii aversului sau reversului de la alte medalii, cum este cazul celor realizate la Centenarul Clinicii I Chirurgie, la comemorarea a 25 de ani
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
permeabilitate, rezistență la uzură etc. Materialele de etanșare folosite frecvent sunt: cauciucul, pielea, pâsla, hârtia, cartonul, materiale termoplastice, grafitul, materiale metalice etc. Clingheritul este un material de etanșare care îmbină proprietățile azbestului crisolitic și a cauciucului deoarece el rezultă prin combinarea celor două materiale (65 75 % azbest, iar restul materiale minerale de umplutură și cauciuc natural sau sintetic). Are o bună compresibilitate, o comportare bună la temperaturi ridicate și o rezistență deosebită la pătrunderea gazelor sau a lichidelor. Se folosește la
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
disponibile o singură dată; odată consumate, capacitatea de existență a destinației turistice este terminată. De aceea dezvoltarea turismului trebuie orientată către beneficiul social net și mai puțin către contul de profit și pierdere. Conceptul de beneficiu social net presupune acea combinare a activităților care să determine o dezvoltare locală cu deteriorarea cât mai puțin posibilă a mediului natural și social. Pentru a ține sub control acest fenomen trebuie ca toți participanții să înțeleagă nevoia de dezvoltare durabilă și să recunoască faptul
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
toate ideile ciberneticiene și a gîndi că un om poate fi înlocuit de o mașină nu echivalează cu a pierde conștiința "valorii" omului? J.S. Despre asta e vorba: există și altceva în om în afara mașinii. Dar această distincție, și apoi combinarea a două domenii distincte, ține de sofism. B.C. Nu credeți că ideile ciberneticiene au contribuit cumva la devalorizarea concepțiilor umaniste? Devenea posibil ca, sub pretextul optimizării, sute de persoane să fie concediate și înlocuite cu mașini, fără grijă pentru soarta
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
eu", e fuziunea completă autor-narator-naratar într-un intens "da, da, Gabriel / Elisabeth sunt eu și sunteți dvs.". La Houellebecq (care, de altfel, nu e deloc avar cu declarațiile contradictorii și răsunătoare, dovadă a unei exasperări identificatoare), deriva întreținută și de combinarea ludică a tipurilor de discurs (științific 'dur', sociologic, filosofic, poetic, ficțional) conduce la perversa confuzie între Michel autorul și Michel naratorul și tinde să rupă pactul de lectură clasic. Prin urmare, cîteva obrăznicii flagrante, situîndu-se mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Și în cadrul acestui sistem de apărare, corelarea acțiunilor si mobilitatea zonei au o importanță hotărâtoare. Practica jocului demonstrează că deplasările efectuate de jucătorii echipei în apărare au determinat zădărnicirea finalizării echipei adverse, intrarea în posesia mingii și lansarea de contraatacuri. Combinarea apărării om la om cu cea în zonă, trecerea de la un sistem la celălalt în funcție de situația existentă pe teren nu se pot realiza cu promptitudine decât prin ajutorul reciproc al coechipierilor. Superioritatea numerică a unei echipe nu se obține ușor
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
sunt aproximative, respectarea lor ne ajută să dăm corectitudine gramaticală intervențiilor noastre discursive. Dacă respectarea regulilor gramaticale duce la expresii bine formate, nerespectarea lor poate duce la expresii rău formate. Avem în vedere, nu regulile morfologice, ci cele sintactice de combinare a cuvintelor în propoziții, a propozițiilor în fraze, a propozițiilor și frazelor în texte sau discursuri. La nivelul combinării cuvintelor în propoziții simple întâlnim incorectitudini gramaticale atunci când se conexează direct cuvinte aparținând unor clase gramaticale incompatibile. Carnap analizează un astfel
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
expresii bine formate, nerespectarea lor poate duce la expresii rău formate. Avem în vedere, nu regulile morfologice, ci cele sintactice de combinare a cuvintelor în propoziții, a propozițiilor în fraze, a propozițiilor și frazelor în texte sau discursuri. La nivelul combinării cuvintelor în propoziții simple întâlnim incorectitudini gramaticale atunci când se conexează direct cuvinte aparținând unor clase gramaticale incompatibile. Carnap analizează un astfel de caz, luând ca exemplu combinația de cuvinte „Cezar este și”. Filosoful va afirma că o astfel de combinație
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
constituită contrar sintaxei, care impune ca pe locul lui „și” să stea nu un cuvânt de legătură, ci mai curând un adjectiv. (R. Carnap, Depășirea metafizicii prin analiza logică a limbajului, în Al. Boboc, Filosofie contemporană, 1998:199). La nivelul combinării sau conectării propozițiilor și frazelor (ce conțin cel puțin două propoziții) în secvențe discursive mai mari sau texte, ne întâlnim cu fenomenul numit coeziunea secvenței discursive sau a textului. „O secvență (șir) de unități lingvistice (de obicei propoziții) a căror
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
dat: lexicul sau vocabularul unei limbi și regulile de utilizare a acestuia în situațiile concrete de comunicare. Regulile gramaticale, adică reguli morfologice de bună formare a cuvintelor și de clasificare a lor în părți de vorbire, și reguli sintactice de combinare, înlănțuire a cuvintelor în propoziții, fraze, discursuri sau a cuvintelor în propoziții, a propozițiilor în fraze și a frazelor în discursuri, texte. În timpul enunțării, noi combinăm, conexăm enunțuri lingvistice mai mici în unități mai mari având o anumită intenție comunicativă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a cuvintelor în propoziții, fraze, discursuri sau a cuvintelor în propoziții, a propozițiilor în fraze și a frazelor în discursuri, texte. În timpul enunțării, noi combinăm, conexăm enunțuri lingvistice mai mici în unități mai mari având o anumită intenție comunicativă. Această combinare sau conexare trebuie să prezinte o anumită adecvare sau compatibilitate între entitățile lingvistice, adică acea “caracteristică de distribuție a unei unități lingvistice de a accepta, în procesul combinării, legarea de una sau de alte unități, unitățile care permit legarea, apărând
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mai mici în unități mai mari având o anumită intenție comunicativă. Această combinare sau conexare trebuie să prezinte o anumită adecvare sau compatibilitate între entitățile lingvistice, adică acea “caracteristică de distribuție a unei unități lingvistice de a accepta, în procesul combinării, legarea de una sau de alte unități, unitățile care permit legarea, apărând împreună (fiind deci co - ocurente), sunt compatibile.” (Bidu-Vrânceanu, 1997:115). Deși termenul de adecvare este folosit de Searle pentru a desemna relația de potrivire sau ajustare dintre limbaj
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
locutorul vizează interlocutorul, asupra căruia încearcă să acționeze prin actul său de limbaj, cu alte cuvinte intenția locutorului este una acțională sau practică. Pe dimensiunea conectivă, sintactică a intervenției sale discursive, locutorul vizează însăși construcția discursivă, cu alte cuvinte în timpul combinării, înlănțuirii sau conectării entităților lingvistice, acesta este atent la însuși acest proces sintactic, intenția lui fiind aceea de a închega o secvență discursivă adecvată sau compatibilă din punct de vedere sintactic. Fenomen care este surprins prin sintagma “intenționalitate metalingvistică.” Capitolul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
5. Direcția de adecvare a limbajului la lume Ideea unor direcții de adecvare între limbaj și lume este propusă de Searle și Vanderveken. Astfel, pentru ei există patru direcții posibile de adecvare: a limbajului la lume; a lumii la limbaj, combinarea lor și inexistența lor. (cf. Moeschler, 1999:61 și Romedea, 1999:30). Ne interesează, aici, prima variantă, anume direcția de adecvare a limbajului la lume. Aceasta se realizează la nivelul dimensiunii referențiale a limbajului, situație în care limbajul se ajustează
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
enunțul performativ: „Nu fuma, este dăunător!” are și un conținut propozițional: „fumatul este dăunător”. Prin urmare, în opinia lui, enunțând o frază oarecare, locutorul efectuează cel puțin unul din următoarele acte de limbaj: un act locuționar, care presupune articularea și combinarea de sunete, cuvinte cu sens, semnificative, este „actul de a spune ceva”(Sălăvăstru) care poate avea un conținut propozițional; un act ilocuționar, care se săvârșește în spunerea a ceva (influențând asupra raporturilor dintre interlocutori), este „actul de a spune ce
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
acestea implicând imposibilitatea stabilirii unei căi standard de a impune aceeași opinie la mai mulți interlocutori. Eficiența unei argumentări în impunerea unei opinii ține de mai mulți factori: personalitatea și competența interlocutorilor, forța argumentelor puse în scenă, modul “fericit” de combinare a acestora, precum și alți factori contextuali. În general, argumentarea este pusă în relație cu demonstrarea, uneori fiind chiar confundate. Demonstrația operând, mai degrabă, cu noțiuni formalizate, desemnează o operație discursivă care stabilește adevărul / falsul unei propoziții (teze) în mod strict
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
va transforma lumea înconjurătoare, pentru ca aceasta să se potrivească enunțului. Ideea unor direcții de adecvare între limbaj și lume este propusă de Searle și Vanderveken. Astfel, există patru direcții posibile de adecvare: a limbajului la lume, a lumii la limbaj, combinarea lor, inexistența lor. (cf. Moeschler, 1999:61 și Romedea, 1999:30). Adecvarea limbajului la lume este direcția specifică întrebuințării referențiale, asertive a limbajului, rolul acesteia fiind aceea „de a reprezenta modul de a fi a lucrurilor în lume”. Ajustarea lumii
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
proprie întrebuințării performative a instanțelor de discurs, scopul locutorului fiind acela de a transforma lumea, mai întâi „lumea interioară” a interlocutorului, și prin aceasta lumea reală externă. Este cel mai des întâlnită în cazul actelor ilocuționare (cerere, ordin, promisiune, etc.). Combinarea celor două este tot o direcție (o dublă direcție) specifică folosirii performative a discursivității. Avem două cazuri: când un enunț performativ are și un conținut propozițional sau când un enunț referențial e și performativ sau folosit cu un scop performativ
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]