7,605 matches
-
bazează abordarea pe ceea ce Louis a numit „ipoteza lexicologică”. Am urmat și noi această pistă lingvistică, extinzând-o la analizarea implicitului În discursuri și În comunicare În general. Ipoteza lexicologică. Galisson face, pentru Început, distincție Între cultura savantă și cultura comportamentală (sau „cultura Împărtășită”). Dacă dorim ca străinii să-i poată Înțelege pe nativi În viața lor cotidiană și să poată fi Înțeleși la rândul lor de către ei, trebuie să le oferim mijloacele de acces În profunzime la cultura Împărtășită de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la rândul lor de către ei, trebuie să le oferim mijloacele de acces În profunzime la cultura Împărtășită de acești nativi și care le guvernează cea mai mare parte a atitudinilor, a reprezentărilor și a obiceiurilor (Galisson, 1991). Or, această cultură comportamentală se concentrează cu predilecție În anumite cuvinte, pe care Galisson le numește „cuvinte cu Încărcătură culturală Împărtășită” și pe care, Împreună cu autorii lucrării Que voulez-vous dire? (Blondel et alii, 1998), noi le-am desemnat mai târziu prin vocabula „cultureme”. Acestea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
consumator de produs cultural este teama de a nu cădea Într-o atitudine de pasivitate și de adulare a vedetelor. Amatorul de rock, rap sau techno este membru potențial al unei mulțimi În extaz. Acest sentiment este inevitabil, pentru că baza comportamentală care domnește În astfel de cazuri este egalitatea absolută a tuturor indivizilor care compun mulțimea. Principiul egalitarist generează un transfer de energie dinspre mase Înspre idolii lor, personalități superioare, singurele „elemente” considerate demne de a fi diferențiate. Adorarea supraomului, a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
minorități și heterodoxie Rezultatele cercetărilor cu privire la situațiile intergrupuri permit definirea unor tendințe puternice, indiferent de context (Între tinerii unui cartier, Între subgrupurile unei organizații, Între serviciile unei instituții publice sau Între națiuni În cazul unui ansamblu multinațional). Într-adevăr, constantele comportamentale și simbolice identificate În mod regulat, de câteva zeci de ani, În acest domeniu permit o extrapolare la orice situație colectivă echivalentă ca structură. Această abordare a fost la Început legată de cea a genezei stereotipurilor. Celebrele experimente ale lui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se stabilizează. Cele două grupuri sunt puse apoi În competiție (Întreceri, căutarea unei comori, meciuri de fotbal). Încă din prima zi, se naște o ostilitate care se amplifică apoi atât În plan verbal (injurii), cât și din punct de vedere comportamental (raid pe teritoriul dușman pentru a fura drapelul). Creșterea solidarității intragrup este Însoțită de o supraevaluare a performanțelor și capacităților membrilor din grupul propriu și de o devalorizare a imaginii adversarilor. În faza următoare, competiția este eliminată. Grupurile sunt invitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
celălalt. Dubla contrîngere se poate manifesta patologic și terapeutic, conflictual-restrictiv și creativ. Cadrul general al apariției teoriei dublei constrîngeri îl constituie cercetările clinice de după 1950, cînd s-a făcut trecerea de la psihanaliza lui S. Freud la cercetarea formelor psiho-afective și comportamentale surprinse în relațiile interumane. Pe de altă parte, această etapă este revendicată și de cercetătorii din domeniul comunicării interpersonale. În ordine cronologică, se remarcă două etape de cercetare, ambele fiind conturate în jurul unor lideri ai grupului. 1) Prima etapă este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
opri această strategie paradoxală să devină o experiență repetată; modelul de viață greșit surprins de dubla constrîngere se manifestă printr-o generalizare la nivelul identității și convingerilor individului (cine și de ce); pentru a împiedica generalizarea unei duble constrîngeri ca manifestare comportamentală recurentă în viața unui individ, este util ca acesta să își dezvolte capacitățile de a dizolva sau transforma dubla constrîngere astfel: (a) cercetarea diferențelor, în loc de asemănări care alimentează generalizările; b) căutarea detaliilor, în detrimentul generalizărilor. Prin a n a l i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
I. (ed), International Encyclopedia of the Social Sciences, Macmillan, New York, 1968, vol. 2, pp. 41-45). A consacrat numeroase studii problematicii comportamentului uman în condiții sociale date (de exemplu, votul în campaniile electorale). Este fondatorul Centrului de studii avansate în științele comportamentale de la Universitatea din Stanford, California. Împreună cu Paul F. Lazarsfeld și cu Hazel Gaudet, publică în 1944 lucrarea de referință The People's Choice (Duell, Sloan and Pearce). Ludwig von BERTALANFFY (1901-1972), biolog austriac; se afirmă prin inițierea teoriei geneale a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conceptualizate separat, dar nu pot fi studiate separat. Practic, valorile reprezintă o "realitate latentă", aflată în spatele faptelor direct observabile, care nu poate fi accesibilă studierii decât prin intermediul atitudinilor sau comportamentelor directe. La rândul lor, atitudinile determină o serie de intenții comportamentale (Fishbein, Ajzen, 1975). Astfel, un comportament poate să apară ca urmare a unei reacții la o situație specifică, situație care generează la nivel individual o anumită atitudine. Sau o atitudine similară poate să nu declanșeze nici un comportament într-un context
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
să apară ca urmare a unei reacții la o situație specifică, situație care generează la nivel individual o anumită atitudine. Sau o atitudine similară poate să nu declanșeze nici un comportament într-un context diferit. Atitudinea față de obiect generează o predispoziție comportamentală, care se transpune în comportament în funcție de context. Figura 1.1. Relația valori atitudini comportament (adăpata după Fishbein, Ajzen, 1975, p. 14) Conform Figura 1.1, care surprinde relația dintre valori / credințe religioase atitudini și comportamente, o valoare de tipul credinței
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
după Fishbein, Ajzen, 1975, p. 14) Conform Figura 1.1, care surprinde relația dintre valori / credințe religioase atitudini și comportamente, o valoare de tipul credinței religioase poate să genereze o anumita atitudine care la rândul său să creeze anumite predispoziții comportamentale, ce se pot transpune în comportamente deschise în funcție de context. Pentru exemplificare putem considera o credință de tip religios, în forțe supranaturale, care va genera o atitudine favorabilă față de obiectele din sfera cultului religios. Astfel, cei care sunt credincioși vor avea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
tip religios, în forțe supranaturale, care va genera o atitudine favorabilă față de obiectele din sfera cultului religios. Astfel, cei care sunt credincioși vor avea o atitudine pozitivă față de ritualurile religiei din care fac parte, atitudine care va genera o dispoziție comportamentală in favoarea practicii religioase. Această dispoziție comportamentală se va transpune în mai mică măsură în comportament într-o societate în care libertatea religioasă este îngrădită, iar cel care merge la biserică și asiată la ritualuri riscă să fie sancționat. Iată
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
genera o atitudine favorabilă față de obiectele din sfera cultului religios. Astfel, cei care sunt credincioși vor avea o atitudine pozitivă față de ritualurile religiei din care fac parte, atitudine care va genera o dispoziție comportamentală in favoarea practicii religioase. Această dispoziție comportamentală se va transpune în mai mică măsură în comportament într-o societate în care libertatea religioasă este îngrădită, iar cel care merge la biserică și asiată la ritualuri riscă să fie sancționat. Iată că deși există credință religioasă aceasta nu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ce nu pot fi direct observate. În acest sens, atitudinile și comportamentele deschise sunt de un real folos, ajutându-ne să surprindem ceea ce nu poate fi văzut cu ochiul liber. Cu toate acestea, o singură atitudine sau o singură acțiune comportamentală nu este suficientă pentru duce la identificarea unei valori/ credințe. Atitudinea pozitivă față de ritualul religios în cazul nunții poate să indice existența unei credințe religioase, persoana în cauză considerând că acest ritual este mai important decât căsătoria civilă, sau poate
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
respectivă ține să respecte o tradiție în care nu crede și să participe la ritual pentru frumusețea sa și nu pentru conținutul său. Din acest motiv, pentru a măsura o valoarea este nevoie de un set de indicatori atitudinali sau comportamentali. Convergența atitudinilor sau comportamentelor către un pol sau celalalt indică existența credinței religioase sau, din contră, absența acesteia. Datele utilizate în analiză au fost furnizate de o serie de cercetări de tip cantitativ, sondaje de opinie, care au oferit date
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sondajele desfășurate sub egida Barometrului sunt o bună sursă de date care permit comparații de tip longitudinal 5. I. INDICATORI FOLOSIȚI ÎN ANALIZĂ Această analiză se va centra în principal pe câteva dimensiuni ale vieții religioase aflate atât în plan comportamental, cât și în plan intern valoric. Drept indicatori ai comportamentelor de tip religios au fost considerați: practica religioasă în spațiul public și privat, precum și afilierea religioasă. Drept indicator al valorilor de tip religios a fost utilizat un indice de religiozitate
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
un indice de religiozitate, care încercă să surprindă natura latentă a fenomenului. Practica religioasă În măsurarea practicii religioase au fost luate în considerare atât practica în spațiul privat cât și în cel public, deoarece, deși ambele sunt măsuri de tip comportamental se petrec în contexte diferite și au determinanți diferiți. Trebuie menționat că în ambele cazuri analiza s-a bazat pe declarațiile celor intervievați nu pe observarea directă a comportamentelor. Practica în spațiul public este puternic afectată de constrângerile externe, de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
tip, trimițând și la fenomene care țin de religiozitatea aflată în afara bisericii tradiționale. Cu toate acestea, el oferă câteva repere cu privire la evoluția religiozității în societatea românească de-a lungul tranziției. Afilierea religioasă Afilierea religioasă reprezintă un alt indicator de tip comportamental, o manifestare externă a religiozității. Spre deosebire de practica religioasă, declararea afilierii religioase nu presupune niște costuri individuale prea mari în societățile moderne și democratice. În societățile totalitate, așa cum erau cele comuniste, auto-identificarea cu un grup religios ar fi putut să aibă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
2003 pentru a studia dinamica în timp a fenomenului. Religiozitatea Religiozitatea reprezintă dimensiunea latentă a credinței religioase. Așa cum am arătat anterior aceasta este o realitate, inaccesibilă măsurării directe. Valorile religioase se transpun, însă, în atitudini și în comportamente. Dincolo de indicatorii comportamentali ai religiozității, atitudinile față de diferite componente ale sistemului religios (bunuri, persoane, dogme) ne permit să evaluăm valorile religioase ale individului. Astfel, modul de măsurarea efectivă al religiozității rezidă în identificarea factorilor care determină variația comună variabilelor referitoare la atitudinile fată
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
capitolul se focalizează pe investigarea a două aspecte: practica în spațiul public, operaționalizată prin frecventarea bisericii, și practica în spațiul privat, materializată în momente de rugăciune și meditație. Așa cum arătam în capitolul introductiv, credința religioasă generează o serie de predispoziții comportamentale care se pot transpune in comportamente în funcție de anumiți factori favorizanți. Prezentul capitol își propune nu doar investigarea dimensiunilor manifestărilor externe ale religiozității în România, ci și să identifice factorii care favorizează trecerea de la credință la comportament religios în societatea românească
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
au un nivel de practică privată religioasă crescută, arătând că ateismul nu a dat prea multe roade atunci când este vorba de ceea ce se ascunde în spațiul privat. V. FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ PRACTICA RELIGIOASĂ Așa cum precizam la începutul capitolului, pentru ca dispozițiile comportamentale, induse de existența unei credințe religioase, să se transpună în comportament este nevoie să existe o serie de factori care să favorizeze practica religioasă. Printre aceștia enumeram socializarea religioasă, vârsta, poziția în structura socială, educația sau sexul. Această secțiune își
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
să existe o serie de factori care să favorizeze practica religioasă. Printre aceștia enumeram socializarea religioasă, vârsta, poziția în structura socială, educația sau sexul. Această secțiune își propune să identifice factorii care joacă un rol determinat în trecerea de la predispoziție comportamentală la comportament efectiv. Am luat în considerare atât practica religioasă privată, cât și pe cea publică și am încercat să văd dacă schimbările sociale produse de tranziție au avut efect asupra frecventării bisericii. În contextul unei societăți în schimbare, tipul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în perioada de tranziție Analizele realizate în capitolul anterioare indică existența unui nivel crescut al afilierii religioase și al practicii religioase în România. De asemenea, datele ne arată că în timpul tranziție a avut loc o creștere a manifestărilor în plan comportamental ale religiozității. În plus, multe studii realizate anterior situează România printre țările europene în care religiozitatea are un nivel destul de ridicat. Se pare că, ne place sau nu, România este printre cele mai religioase state europene, alături de Polonia, Malta sau
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
România printre țările europene în care religiozitatea are un nivel destul de ridicat. Se pare că, ne place sau nu, România este printre cele mai religioase state europene, alături de Polonia, Malta sau Italia. Acest capitol își propune să treacă de la planul comportamental la cel valoric și să analizeze din perspectivă comparativă longitudinală și transversală gradul de religiozitate al românilor. Mai concret, este căutat răspunsul al întrebarea: sunt intr-adevăr românii mai religioși decât mulți alți europeni, dacă ne raportăm la credința religioasă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
o marcă a proceselor și evoluțiilor care au avut loc în aceste țări după 1990. III. RELIGIOZITATE ȘI REVITALIZARE RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA POST COMUNISTĂ Datele referitoare la religiozitate confirmă atât rezultatele studiilor anterioare, cât și predicțiile făcute pe baza indicatorilor comportamentali. În România religiozitatea are valori foarte crescute situându-se printre primele țări europene, alături de Malta, Polonia și Irlanda, toate fiind țări predominant catolice. Conform datelor din Figura 3.1 valorile medii ale religiozității se apropie de maxim în România, la
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]