5,487 matches
-
vezi c-o să fie bine.“ Iar Brăduț a priceput pe loc ce a vrut să spună tovarășul. Nu c-o să-i fie bine, ci c-o să se facă bine. Directorul școlii elementare nr. 37 din cartierul muncitoresc 23 August a conchis și mai deslușit: „Zi mersi și de ultima bancă, Brătianule, fiindcă voi, ăștia, Brătienii, Antoneștii și țărăniștii, ar trebui să fiți duși de mici la Canal!“. Pe director îl chema Costică C. Gheorghe, fapt care făcea ca fiecare propoziție pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
schimb niciodată ziua în care socrul meu a întârziat mult la cununia fiicei sale cu mine, refuzând să-și potrivească, la fel ca noi toți, ceasul după ora de primăvară. Toamna, când am dat limbile ceasului înapoi, socrul meu a conchis, cu aerul mândru al omului care deținea un adevăr suprem: „Ați ajuns la vorba mea! Pot ei multe comuniștii, dar să mute timpul din loc după cum le vine, uite că nu pot!“. Inamicul ataca numai dinspre Răcăciuni „Dobitocul nostru - își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Ia zi, mă, sculptor“, l-a luat cu binișorul tatăl Popescu pe fiul Popescu, de îndată ce au ajuns acasă și nu avea cine să-l timoreze pe mititel. „Scluptor, scluptor, scluptor, scluptor“, a repetat foarte sigur de el băiatul. „Mda - a conchis artistul -, e ceva aici. Ia să mergem noi la un nenea doctor.“ Medicul defectolog l-a pus pe Florinel să spună și să scrie defectolog, bancnotă, tocmai, poticneală și alte cuvinte și pe toate Florinel le-a rostit și le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în mână din când în când. „Tata era alcoolic“, s-a scuzat reporterul. Genetic, am ceva contra bețivilor. Cu colegii, sunt amabil până li se tulbură privirea. Atunci mă ridic de la masă și dispar.“ „Ei, cam asta e generația - a conchis romancierul în vârstă -, o adunătură de bețivi. Unii foarte talentați, alții cu un talent mititel și toți tare mândri de rezistența lor la băutură. Toți din generația mea au murit de ciroză ori au sfârșit-o și mai urât. Criticii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
la umbra unei sălcii; unul cântă din vioară pentru propria sa plăcere, al doilea trage din pipă, urmărind cu privirea jocul cercurilor de fum. În fine, cel de al treilea doarme lângă țambalul agățat de o ramură a salciei. Astfel, conchide Lenau, cum viața nu este altceva decât o noapte, o putem disprețui de trei ori, dormind, fumând sau jucând cărți." (Vaux de Foletier, Mille ans d'historie des Tsiganes, Editura Fayard, 1970). Masterand la Institul European al Universității din Geneva
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
această întrebare. R.P. Vă propun atunci să ne întoarcem la Marius Ralian. Și să vorbim despre felul cum v-a cucerit. Despre decorul culinar al primei întâlniri, care, dacă nu mă înșel, a fost o cantină. Despre ziua când ați conchis, cu ecoul unei formule din copilăria dumneavoastră, „mi-l place“. Despre longevitatea de Guinness Book a căsniciei pe care ați avut-o, o căsnicie de șase decenii. Despre ce-a reușit și ce n-a reușit să schimbe fiecare la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Expoziție a suprarealismului aveau drept motto: „Pentru a-ți îndeplini misiunea, trebuie să faci exact contrariul a tot ce s-a făcut înaintea ta...” (Robespierre). Pe de altă parte, vine Metropolitan Life Insurance care, într-un studiu consacrat problemelor longevității, conchide că cea mai ridicată mortalitate se înregistrează în rândurile ziariștilor. Ziariștii mor cel mai repede și cel mai mult, dacă se poate spune așa - deși nu contează cum se spune. Un destin sălbatic ne urmărește cu încăpățânare pe noi, ziariștii
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
se îndreaptă spre Calea Lactee, atras de ea cu o viteză de 150 km/s, urmând să aibă loc un cataclism de un extraordinar interes științific. În urmă cu un an așteptam, cu umorul cuvenit, năzdrăvănia asta cosmică. Aveam mult umor. Conchideam că n-o să se întâmple nimic care să ne scoată din cizmele de Nanuci, vânători și devoratori de telexuri. Și chiar nu s-a întâmplat nimic. Ne lustruim zilnic cizmele și ne oglindim în luciul lor. Astronomii nu mai vestesc
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
-l internează?” și ei îi promiseseră „că vor comunica tovarășilor români ca să se ia măsuri...”, dar nu puteau avea încredere într-un șofer de Goskino. „În actualele condiții, se poate spune că au făcut un act de prietenie față de noi” - conchise Vali, cu un glas îmbunat de o sinceră îngrijorare. Încremenit sub pătură, i-am cerut să se așeze pe marginea patului și să mă asculte, căci îi voi vorbi de la suflet la suflet, ca unuia despre care știu cum și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
o religiozitate demnă de o cauză mai bună, o admonestează zilnic, nu tocmai creștinește... Cum poți crede ce scrie în ziarul ăla? E Scânteia rebotezată! — Eu nu-s așa deșteaptă ca tine, zice mătușa. Tu ești intelectuală... — A, ești complexată!... conchide mama. 1995 Am întrebat medicul cât mai durează. Mi-a spus că nu știe, câteva ore sau poate câteva zile... Va reveni să schimbe perfuzia. Când am rămas singură cu el, a deschis ochii și m-a privit încețoșat și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
își îndeamnă și cititorul către speranțe măcar. „Sunt multe chestiuni care pot fi înțelese absolut în mod logic, la nivel elementar, dar lipsa de interes și inconștiență a oamenilor îi face pe aceștia să orbească în ceață.” Spunând acestea, el conchide ca un optimist: „Avem toate datele necesare pentru a înțelege corect! Nu s-a întors nimeni de dincolo să spună.” - dar un bun detectiv care rezolvă un caz nu se află la locul faptei și totuși, pe baza datelor și
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pregătirea pentru viață în marile capitale ale Europei au adus și în provinciile românești acel suflu proaspăt ce plutea în întreaga Europă. Pașoptiștii integrează spațiul românesc în marele curent revoluționar dela 1848, numit «Primăvara popoarelor», fundamentând o ideologie din care conchidem că tezele revoluționare ale lui Bălcescu cuprindea în fapt punctul de convergență a patru revoluții simultane: demografică, agrară, industrială și ideologică, singura cale care va duce la progrese evidente spre o societate modernă. În Transilvania, revoluția a început să se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Decât un lucru: asta nu s-a întâmplat în ora de desen, ci în ora de franceză. Așa că profesorul care m-a prins citind n-a fost Penel, ci Atanasiu... Ești sigur? insist nedumerit. Cum te văd... Aș fi jurat! conchid eu cu o rămășiță de uimire și de neîncredere. Căci vezi: una din circumstanțele care m-au făcut să dezaprob întotdeauna asprimea foștilor noștri profesori e tocmai aceasta, că lucrul s-a petrecut într-o oră de desen și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sa. Dar suferința și ambițiunea sunt lucruri pe care omul demn le disimulează cât poate. E explicabil de ce autorul "Solitudinilor" ajunge la concluziile romanului de care am amintit: Noi nu suntem ceea ce părem sau ceea ce se poate ști despre noi, conchide el. "La vraie vie est secrète!" zice unul din personajele cărței. "Toți rămânem închiși în drama existențelor noastre, fiecare în a sa proprie; nimeni nu suntem în stare să înțelegem pe semenii noștri. Toate inimele sunt închise..." În ce mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ne golește nu numai de trecut, de amintiri, cum credem În mod obișnuit, ci În egală măsură și de viitor, uitînd ce-am sperat. Ah, iluzia că fiecare zi Începe cu ea Însăși și sfîrșește cu ea Însăși, ar putea conchide Ulise, după care va pleca În grabă spre corabia ce-l așteaptă la țărm, sub privirile nedumerite ale lotofagilor care-l urmăresc su-rîzÎnd blînd și insuportabil... Se poate muri și devorat de o memorie nesățioasă, pare să spună zîmbetul mîncătorilor
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
stăpînul. Îl ascultam privind floarea albastră tatuată pe mîna lui stîngă. Marinarul m-a Întrebat brusc, cu aceeași voce aridă și monotonă: „Socotiți că omul ar fi oare În stare de atîta credință?” Apoi, fără să aștepte un răspuns, a conchis „Viața e plină de surprize”, și a trecut la alte lucruri. Mă gîndesc acum că Întîmplările petrecute la Theba și scene ca aceasta din fața spitalului rămîn pentru noi În același plan abstract? de care ne apropiem numai uneori cu emoție
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
schimbări. Și mai înseamnă că trebuie să fim pregătiți să înțelegem, să acceptăm și să implementăm schimbarea. În privința responsabilității, cred ca este a noastră, a tuturor. Învățământul ne privește pe toți.‟‟ Buimăcit de nenumăratele idei, teorii, „implementări‟‟, un ultim român conchide : ,, Păi eu zic să desființăm școlile profesionale și după câțiva ani să le înființam iar, să scoatem examenele de admitere la liceu și facultate, fiecare profesor să predea, fiecare, după manualul creat de el, bugetul pentru învățământ să fie foarte
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
acolo unul obraznic, unul Vlădeanu, care m-a luat cu "tu" și "măi" de parcă s-ar fi aflat pe maidan. Pe mine !... Cum a îndrăznit?!... După ce șeful m-a întrebat cum a fost, iar eu i-am povestit, el a conchis: "Bine i-ai făcut! Că ăsta e unul dintre acei care și-au pierdut pe undeva diploma pentru cei șapte ani de-acasă..." "Ba o are, Don Șef, am zis eu, dar a obținut-o la fără frecvență, ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
socotind pe o hîrtie, înmulțit cu cinci pe o sută... așa... face exact o sută șaisprezece lei. Păcat de-atîția bani să-i pierdeți! Erau aglomerate autobuzele? Autobuzul în care am urcat a avut pană de motor. Uite care-i treaba, conchide Don Șef, balaurul pleacă deseară la București, că mîine pleacă în delegație în străinătate. Pînă se-ntoarce, uită de penalizare. Ori poate cade din avion. Don Șef, fac un semn a lehamite, ne aprindem paie-n cap pentru o sută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
toate secțiile și mergem cu debit minim, sau oprim cîteva secții? Ochii directorului se rotesc de mai multe ori, citind de pe expresia fețelor celor prezenți cine este pentru și cine este împotrivă. Deci mergem cu debit minim în toate secțiile, conchide directorul, după ce compară în gînd "voturile". Asta înseamnă că putem să mergem așa vreo patruzeci de ore, nu? o întreabă pe Brîndușa. Da, răspunde scurt și ferm Brîndușa. Avem în rezervoare, la ora actuală, gaze pentru zece-douăsprezece ore de lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
declarat Ștefănescu... Hm! surîd eu. Credeți că doamna Cristina s-ar murdări ? De ce nu?! Are un soț, o căsnicie, o poziție socială ! Judecați de la nivelul dumneavoastră. Cristina e tot femeie, ca mine. Da, femeie, dar cu un suflet mai sus, conchid eu ferm. Se lasă o tăcere încordată între noi; Brîndușa cumpănește îndelung, alegîndu-și probabil vorbele cu care să-mi dea replica. Mda, surîde ea. Am impresia că Ștefănescu nu a mințit cînd a scris că tu ai fost la Cristina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
În ochii românului. În final, preotul creștin se recunoaște Învins. Din antisemit („am fost puțin contra voastră, fiindcă am citit numai jurnale românești”), preotul devine un tolerant : „acuma când te-am ascultat și pe tine judec cu totul altfel și conchid că n-au drept să persecute pe ovrei, nici din causă că sunt de o altă religiune, nici din causă că se ocupă cu comerciul”. Nu este exclus ca autorul anonim al acestei broșuri să fie un evreu supărat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și antisemitism”. „Aceasta e esența și mizeria cărții [lui Rădulescu-Motru] : o naivă și confuză mistificare a românismului”, conchide Crainic În 1938 <endnote id="(602, p. 111)"/>. Câteodată, evreii Înșiși au fost tentați să preia stereotipul „pro- ver bialei toleranțe românești”. În 1926, de exemplu, deputatul evreu Carol Klüger, vorbind În Parlamentul României despre „caracterul poporului român”, observă că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
glosa pe marginea „toleranței noastre proverbiale”, el atrăgea atenția că ungurii, germanii și, În mod deosebit, evreii din România sunt periculoși, pentru că ei „nu Înfățișează garanții de siguranță În organismul oficial al statului”, fiind „elemente de disoluție și ruină”. „Evreii - conchidea Crainic - sunt o primejdie permanentă pentru orice stat național” <endnote id="(602, p. 246)"/>. La rândul său, În 1942, Într-un raport comandat de mareșalul Ion Antonescu menit să justifice discriminarea și deportarea țiganilor din România, Sabin Manuilă (directorul Institutului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prea cumsecade” cu străinii, pentru că ar duce la „falimentul nostru sigur” : „Vitalitatea iudaică este atât de agresivă, Încât toleranța noastră față de acest popor, exploatată, ar Însemna falimentul nostru sigur”. „Nu există o ființă mai bună decât românul. Acesta este dezastrul”, conchidea Cioran, răsturnând termenii ecuației tradiționale. Pentru el, „bunătatea” și „omenia” deveneau false „virtuți naționale”, fiind mai degrabă vicii, care „ne-au ținut În loc atâta vreme”. În schimbul lor, ar trebui descoperită și activată adevărata virtute etnică - xenofobia: „Adversitatea față de streini este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]