5,710 matches
-
1988), este subintitulat Cuvântul pe dinlăuntru sau O străbăteau cu pași rari sau Ce naște din pisică șoareci mănâncă sau Nicolae Iliescu. Peste mai bine de un deceniu, Depășirea interzisă (2001) etalează la rândul ei o veritabilă arhitectură de subtitluri concurente, Viața, 9 (În construcție), Proiect de asanare a insomniei, în fine Deschis pentru renovarea timpului. Prozele lui I. se numără printre cele mai decis autoreflexive ale grupului optzecist, ele nefiind altceva decât fragmentele unui „dosar al existenței epice” (Eugen Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
ochiul stăpânului” și care face să domnească un strict centralism democratic. Datorită contactului său privilegiat cu conducerea sovietică - chiar cu Stalin personal -, secretarul general dispune de o putere exorbitantă fondată în egală măsură pe monopolul informațiilor confidențiale, pe manipularea ambițiilor concurente ale subordonaților săi, pe instituirea propriului cult al personalității și pe epurări sistematice, inclusiv la nivelul conducerii. Astfel, mai mulți membri ai Biroului Politic al PCF* au fost retrimiși la munca de jos - ca Tillon, în 1952, sau Servin și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
materialul uman în stare să edifice o economie socialistă pentru viitoarea societate comunistă”. Radicalitatea pedagogică sovietică Aceste mari ambiții se manifestă în URSS* mai întâi în domeniul pedagogic. Reflecția vizând traducerea lor în practică se bazează pe mai multe principii concurente. Copilul este perceput fie ca un spațiu neatins de prejudecăți, după modelul tolstoian și în conformitate cu imaginea unei societăți fără clase, fie ca un aluat menit a fi modelat în mod științific - „Noi trebuie să-i transformăm pe copii [pentru că, exact
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pe strada evreiască”, iar Comisariatul pentru Naționalități înființează un departamesc evreiesc, Evkom, care va fi dizolvat în 1924, odată cu obținerea statutului juridic de naționalitate. Rămâne de rezolvat anomalia rezidând în absența teritoriului pentru o națiune recunoscută de-acum. Două proiecte concurente, lansate în 1925 și susținute din exterior de organizația filantropică evreiască emericană Joint, dovedesc existența voinței de a normaliza lucrurile, dublând-o cu un obiectiv economic și politic: a rezolva problema șomajului și a opune o soluție pozitivă aspirațiilor sioniste
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1918, Troțki* se gândește chiar „să închidă prăvălia”. Această voință de eliberare față de uzanțe, ba chiar de a le disprețui și încălca, a fost comună tuturor regimurilor comuniste, cu excepția fazei preluării puterii. Cum performerii comuniști făceau parte din două sisteme concurente - societatea internațională și sistemul comunist -, politica lor externă cuprinde, prin urmare, două dimensiuni. Prima, teleologică, trimite la proiectul revoluționar, la principiile și structurile sale. A doua, societală, include tot ceea ce ține de societatea internațională. Toate problemele de care se lovesc
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de fenomenul family voting, patriarhul votând pentru propriul clan, și de manipularea rezultatelor electorale. Candidații „oficiali” sunt sponsorizați de putere, independenții sunt supuși unor presiuni. în sfârșit, în timpul alegerilor prezidențiale, nu există în general decât un candidat sau o marionetă concurentă ca alibi. Bilanțul în 2007 nu prezintă nici o ambiguitate: în Asia Centrală, democrația nu a reușit să se impună. Caucazul Dispariția URSS a dus la înființarea unor noi state independente: Armenia, Georgia și Azerbaidjan. Au izbucnit numeroase conflicte, parțial întreținute de
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Revoluția rusă din 1905-1906 și Revoluția din Octombrie*. „CORTINA DE FIER” → Democrații populare, Război Rece Sș șTIINȚĂ Dacă e să-i citim pe Marx* și Engels*, comunismul întreține o relație simplă cu știința: el este „științific”, în constrast cu doctrinele concurente, calificate drept „utopice”, fiindcă sunt incapabile de a gândi istoricitatea care marchează orice realitate și care generează contradicții masive despre evoluțiile revoluționare ulterioare. împotriva acestor teorii elaborate de Saint-Simon, Fourier, Owen și alții, Lenin* susține că „teoria marxistă a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Ea prezintă doi versanți indisociabili. Mai întâi, o operațiune de atomizare a societății: nimicirea partidelor de opoziție și a adunărilor reprezentative, eliminarea organizațiilor sindicale* și corporative independente, devitalizarea treptată a sovietelor necontrolate de putere, scoaterea în afara legii a grupurilor revoluționare concurente, punerea la respect a naționalităților. Apoi, o operațiune de remodelare a societății, prin care PCUS* va controla toate rotițele statului și va recruta indivizii într-o multitudine de organizații de masă*, prelungind hegemonia grupului conducător* la nivelul întregii societăți, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o logică strict ideologică, lămurind aversiunea absolută pe care o resimt bolșevicii* atât față de „democrația burgheză”, după cum o atestă dizolvarea Adunării Constituante în 1918, cât și față de „democrația muncitorească”, așa cum o dovedesc infiltrarea sistematică a sovietelor, eliminarea treptată a formațiunilor concurente și zdrobirea fără milă a revoltelor muncitorești antibolșevice - ca la Kronstadt*, în 1921. O logică ideologică dublată repede de o logică represivă, primele dispozitive teroriste fiind puse în aplicare din primele luni ce au urmat Revoluției din Octombrie*, în scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lume „unde fiecare produce pentru uzul vecinilor săi, așa cum ar face-o pentru sine, și nu pentru o piață vagă, despre care nu știe nimic și care îi scapă”. Acest tip de ficțiune este și ocazia de a contra utopiile concurente, colectiviste și reformiste, ca Privind înapoi (1888) a americanului nemarxist Edward Bellamy, considerat prea axat pe productivism și consum individual. Această metodă de persuasiune, prin practicarea genului utopic, se regăsește la numeroși anarho-comuniști, precum francezul Jean Grave, autor al lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
inovarea pe terenul anarhiei, al cooperatismului muncitoresc sau țărănesc și al comunismului proletar. Toate suporturile - programe politice, Constituțiile din 1918 și din 1924, piesele de teatru, romanele, articolele de presă - acceptă utopia, pentru a le servi de trambulină față de ideologiile concurente. La toate nivelurile partidului-stat, numeroși sunt cei care își exprimă viziunea despre viitor prin perspectiva ficțiunii. La începutul anilor 1920, comisarul poporului pentru instrucție publică, Lunacearski, publică utopiile clasice - între care Morus și Campanella - în revista sa Flacăra, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
naturii la studiul fenomenelor și acțiunilor sociale pe care Hayek îl numea scientism sau pretenția de știențificitate îi sunt contrapuse reflecția logică și analiza critică din tradiția umanioarelor. Frag-mentării individului și compartimentării acțiunii economice din actualele științe sociale le sunt concurente completitudinea ființei umane și complexitatea acțiunilor sociale din vechile și profundele domenii ale studiului omului: filosofia morală și literele. Nu există doar un singur fel sau prototip de om, după cum se potrivește sau nu interesului și asumpțiilor cercetătorului: un homo
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
reînnoirii, rezilierii, cesiunii. La încetarea relațiilor contractuale, relațiile postcontractuale se vor baza pe regulile unei concurențe loiale. Francizorul poate să impună obligații ferme fostului beneficiar, asigurând astfel protejarea caracterului confidențial al afacerii și, în special, neutilizarea know-how-ului de către o rețea concurentă. 4.2.5. Simulația Simulația (art. 1289 art. 1294 C.civ.) este o operație juridică ce constă în încheierea unui contract aparent, care dă impresia creării unei situații juridice diferită de cea reală, și încheierea concomitentă a unui alt contract
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
o accepțiune sau conotații particulare. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, se menționează cîmpul discursiv pentru a desemna spațiul în care un ansamblu de formații discursive sînt concurente și se delimitează reciproc. Dar, în analiza sensului, semantica structurală a impus uzul sintagmelor cîmp noțional (sau conceptual), cîmp lexical și cîmp semantic, ultimele două fiind deseori confundate. În aceste împrejurări, s-ar putea folosi denumirea cîmp lingvistic ca un
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s u l u i, fiind definit, de cele mai multe ori, drept locul de manifestare a relațiilor dintre elementele constitutive ale aceluiași discurs. De asemenea, intradiscursul este chiar deseori definit prin raportare la interdiscurs, ceea ce nu înseamnă însă că ele sînt concurente, nici măcar din perspectiva "interiorului" sau "exteriorului" discursului; problematica extinsă aferentă ambelor noțiuni demonstrează însă că intradiscursul este "traversat" de interdiscurs, așa cum susține D. Maingueneau. Noțiunea a fost introdusă simultan cu cea de "interdiscurs" în 1970, de M. Pêcheux, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
într-un cîmp discursiv destinat exercițiului legitim al vorbirii. Această instituire trebuie înțeleasă ca definind însăși identitatea unei poziționări; recursul la anumite genuri ține de fapt de poziționare, la fel ca elementele propriu-zis doctrinale. Dacă se au în vedere poziționări concurente, se pot prevedea trei posibilități: 1) aceste poziționări instituie genuri de discurs distincte, 2) ele folosesc aceleași genuri, 3) ele combină folosirea de genuri distincte și comune. Pentru o poziționare dată însă, nu orice gen este instituie la fel, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nou-formate (tip cooperative de producție, de desfacere sau și de producție-desfacere), prin intermediul propriului sector managerial, oferă produse alimentare unităților de desfacere din mediul urban, și anume hipermarketurilor care domină piața internă a României. Oferta este la nivelul produselor similare străine concurente. Avantaje comparative pot fi avute în vedere precum calitatea ecologică, soiuri originare, preparate tradiționale etc. Se formează astfel canalele de comercializare a produselor agricole, canale desființate după anul 1989; - transformarea produselor agricole în produse procesate de uz alimentar înseamnă: spirit
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
pentru istoria acestora. Pe de altă parte, aceste discursuri ilustrează modul în care patriarhul traducea în termeni pe înțelesul poporului doctrina pe care o apăra în operele cu specific doctrinar; acolo, el propovăduia monofizismul și combătea iudaismul, maniheismul și cristologiile concurente. Tematicile privind întruparea Logosului erau abordate mai ales în catehezele din Miercurea Sfântă, destinate celor care urmau să fie botezați de Paște: cazul omiliilor 21 (3 aprilie 513), 42 (26 martie 514), 70 (15 aprilie 515), 90 (30 martie 516
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
deosebit de importantă, deoarece scoate în evidență o sursă exogenă de necivilitate în societățile civile. Teza lui Elias poate fi prezentată pe scurt: procesul civilizator modern are legături directe cu formarea și dezvoltarea statelor care încearcă să dezarmeze grupurile de putere concurente și, deci, să monopolizeze mijloacele de producere a violenței dintr-un anumit teritoriu și asupra unei anumite populații. Crearea statului modern o entitate abstractă, impersonală ce se află deasupra și este distinctă de guvernanții zilei și de cei guvernați este
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
târziu a fost înființată Asociația Ping-Pong ( PPA ), uniune rivală, dar susținută de industria articolelor sportive. „ The Official Handbooks „ ( manualele oficiale ) ale celor 2 uniuni au fost predecesorii cărții cu reguli scoasă mai târziu de actuala asociație mondială ITTF. Regulile ambelor concurente se deosebeau în câteva puncte esențiale. De exemplu la lovitura de serviciu, care la PPA era jucată ca modelul actual, la TTA era servită ca la tenis direct pe jumătatea de masă adversă. De altfel mingea ( la lovitura de serviciu
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
în prezența altora), scăderea sau creșterea efortului și a responsabilităților individuale în grup, extinderea personalității sportivului în personalitatea echipei (Colibaba,1988). * emulația (sentimentul de întrecere sau egalare a altuia), cooperarea (când membrii grupului au un scop comun-să depășească celelalte grupuri concurente), motivația de performanță (Epuran, 2001). * dezvoltarea patriotismului și a dragostei pentru clubul sportiv propriu (Epuran, 2001). * fair-play-ul, Concursul poate da naștere unor solicitări psihice ce pot fi cunoscute, anticipate și pregătite, dar și unor solicitări psihice neașteptate ce pot constitui
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
regiune, în contrapondere la interesele Rusiei. În recomandările adoptate la Istanbul, se sublinia necesitatea intensificării eforturilor diplomatice și stimularea investițiilor pentru ca fluxurile energetice din Marea Caspică să curgă pe conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, și să se limiteze trecerea petrolului pe teritoriul țărilor concurente, respectiv, Iran și Rusia. Scoțând în evidență importanța strategică a bazinului Mării Caspice și al Mării Negre pentru evoluția economiei mondiale, fostul președinte al Parlamentului European, Pat Cox, menționa, la conferința de la București cu tema: "Noua politică europeană de vecinătate a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
situații. Cei care asumă raționalitatea instrumentală vor examina clasificarea scopurilor, în timp ce alții, care presupun că acțiunile rezultă din obișnuință, pot descrie regulile care definesc rolurile sociale. În loc să facă asumpții cu privire la bazele acțiunii, cercetătorii ar trebui să le cerceteze ca explicații concurente.80 Afirmăm că limbajul, înțelesurile, simbolurile, cultura, discursul toate fenomenele intersubiective care sunt în centrul ontologiei constructiviste rămân componente vitale ale analizei cauzale pentru că este prezumată intenționalitatea. Procesele raționale, fie constând în calcule instrumentale sau argumente morale, rămân chestiuni empirice
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
394 Inevitabil, cercetătorii întâlnesc o gamă largă de posibile identități, discursurile multiple putând genera crize de identitate când anumite înțelegeri de sine sunt conflictuale. Prin analogie, un anumit regim politic se poate găsi într-o criză de legitimare atunci când identități concurente nu pot fi conciliate. Politicienii europeni, spre exemplu, se confruntă cu o astfel de complexitate în mod normal. Wiener 395, Checkel 396 și Koslowski 397 arată că drepturile cetățenești se intersectează cu dezbaterile privind constituirea și expansiunea cetățeniei europene. Având
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în primul rând de numărul articolelor indexate în bazele de date internaționale. Studiul motivație apare ca tema dominantă a cercetării din domeniul psihosociologiei organizaționale, o temă controversată, cu o diversitate remarcabilă a teoriilor de rang mediu, teorii catalogate deseori drept concurente și slab predictive. Primul capitol prezintă principalele controverse și paradoxuri care au caracterizat cercetarea motivației după anul 1900. De asemenea, sunt ilustrate direcțiile de sistematizare și clasificare a modelelor teoretice, precum și etapele de dezvoltare a cercetării din acest domeniu. Cel
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]