4,794 matches
-
precum cele care vin din partea televizorului pot interacționa cu alți factori ai agresivității ca atitudinea negativă a părinților față de copil. Interacțiunea unei mari doze de imagini violente cu experiența maltratării din partea părinților contribuie în mod decisiv la apariția unor predispoziții criminale. Felul de a fi al mediului înconjurător (binevoitor, indiferent sau ostil) determină amintirea experiențelor trăite de către copil. Acest factor pare să influențeze modul în care copilul prelucrează informațiile agresive văzute la televizor. În ciuda numeroaselor cercetări făcute pe această temă, dezbaterea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de 70 de ani (din 1900 până în 1970). Studiul se bazează pe crimele comise în 110 țări și în 44 de orașe importante. Plecându-se de la acest fișier, a trebuit calculată frecvența comparativă a mai multor crime (omucideri, violuri, atacuri criminale) și apoi efectuată o comparație internațională. S-a constatat că locuitorii din SUA dețin frecvența cea mai ridicată la omucideri față de alte mari puteri industrializate din lume. O analiză interculturală demonstrează că acest lucru este cauzat de ușurința cu care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
alte mari puteri industrializate din lume. O analiză interculturală demonstrează că acest lucru este cauzat de ușurința cu care americanii își pot procura arme de foc. În țările în care accesul la armele de foc este strict reglementat, frecvența actelor criminale este mult mai redusă. În opinia autorilor, ar mai putea exista și o altă ipoteză care să ne facă să înțelegem mai bine rata crescută de violență în SUA, cu precădere această tendință a americanilor de a căuta soluții agresive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
adoptivi (Loehlin, Willerman și Horn, 1987). În schimb, s-a remarcat o corelație puternică (r = + 0,85) între tendința agresivă a copilului adoptat și tendințele agresive ale celorlalți copii din familia adoptivă (Rende, Slomkowski, Fulker și Plomin, 1992). Analiza comportamentului criminal la copiii adoptați ai căror părinți biologici erau criminali semnalează o concordanță relativ puternică între cei doi în cazul crimelor non violente și lipsa oricărei corelații în cazul crimelor violente. Studiul experimental asupra agresivității comise de către copii împotriva păpușii gonflabile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Melville, 1965 citat de Baron et al., 1994) au prezentat un raport despre observațiile pe care le-au făcut în mediul de detenție. Din 197 de deținuți care prezentau un anumit grad de deficiență mentală asociată unei predispoziții violente și criminale, 8 persoane aveau un cariotip cu cromozom Y suplimentar (3.5%, în timp ce la modul general această rată este de 0.1%). Dar autorii au atras atenția asupra faptului că nu se pot pronunța ferm pentru existența unei corelații între această
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este de 0.1%). Dar autorii au atras atenția asupra faptului că nu se pot pronunța ferm pentru existența unei corelații între această reprezentare sporită a purtătorilor de cromozom Y suplimentar în mediul de detenție și comportamentul lor violent sau criminal sau deficiența lor mentală. Ba mai mult, asocierea celor doi factori ar putea explica suprareprezentarea cromozomială. Publicarea rezultatelor a stârnit un interes considerabil, ducând la apariția unui număr mare de lucrări pe această temă. Cercetările realizate ulterior au oferit rezultate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a fost realizat de către Witkin, Mednick, Schulsinger, Philip, Rubin și Stocking (citat de Baron et al., 1994) asupra unui grup de bărbați născuți în Copenhaga între 1944 și 1947. Rezultatele acestui studiu au arătat că incidența mai ridicată a actelor criminale la subiecții codați XYY față de cei XY nu se datora predispozițiilor agresive preponderente, ci mai degrabă unor deficiențe de natură intelectuală. Examinarea psihologică mai amănunțită a confirmat că agresivitatea evaluată la populația XYY nu diferă de cea evaluată la populația
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru a-i convinge pe criminali să nu mai comită acte de violență și pentru a-i determina și pe alții să le evite. Dar oare aceste amenințări implicite sau explicite au vreun efect asupra recidiviștilor sau asupra frecvenței actelor criminale? Se gândesc oare oamenii, înainte de a comite un act de violență, la eventualele pedepse? Poate doar atunci când pedeapsa este percepută ca fiind imediată și sigură, ea funcționează ca element ce poate schimba o hotărâre. Dar acest lucru se întâmplă foarte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vorbește?", adică poziția lui social-politică ca punct de plecare în formularea contra-argumentelor, (contra-)discursurilor. Putem formula contra-argumente și contra-discursuri pe baza unui "Cine vorbește?", care ne aruncă într-o cunoaștere inautentică, dominată de polemici gratuite și dominate de distructivitate. Instinctul criminal al polemicii despre care vorbea, într-un interviu cu Paul Rabinow, istoricul născut la Poitiers. Abolirea funcției și a mitologiei social-politice de autor este una utilă. De ce? Pentru că această funcție, însoțită de o permanentă mitologie, este responsabilă de intriga modernă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
modern desuet, care doar învață să instrumentalizeze cuvinte și să infereze idei și imagini, au fost intrigații de un "Cine vorbește?", aflat în afara sistemelor (social-politice), reacționând ironic, denigrator și mistificator la spus-ul acelui "Cine?". Acești intelectuali, dominați de instincte criminale, nu au multe în comun cu ideea de cunoaștere. Printr-un dincolo de Cine? se deschide posibilitatea performanțelor reale și constructive în politică, în istorie și în cunoaștere. Acest Cine? nu este un Absolut, nu este Puterea Supremă. Ceea ce rămâne, ceea ce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
moare în propriul său "miez" prin virtualizarea lui patologică și fără de limite. Gradualitatea dezvrăjirii moderne a sexului merge spre patologia criminal-imaginativă a vreunui "roman sentimental" (Robbe- Grillet). Sexul femeii nu mai e scop, ci mijloc de a-ți desfrâna pulsiunile criminale prin brutalizarea lui! Această forma mentis a imaginarului sexist a evoluat de la inocente reprezentări nude la sadisme extreme. Marea păcăleală este acea "voință de a cunoaște exercitată asupra sexului ce caracterizează Occidentul modern..."64. Iluzia că, prin sex, omul cunoaște
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ce urmărește cu meticulozitate... dorințele, interesele și ceea ce fiziologii secolului al XIX-lea numeau instincte. Avem o serie de pulsiuni iraționale și inexplicabile ce deschid posibilitatea (re)structurării conștiinței. Există o relație non-reprezentabilă între felul lui Cum? se forjează instinctul criminal pe restructurarea conștiinței. Astfel, criminalii devin reformați mental, evident, dacă sunt integrați într-un proces al recuperării, și nu unul al perfecționării, precum în Franța începutului secolului al XIX-lea74. Lucrurile sunt într-o ordine a lor, deși filosofia dialecticii ne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
din cadrul administrației politice ar fi bine să o înțelegem în complexitatea ei publică. Așa cum a precizat Freud, raporturile de putere exercitate ierarhic de la "superior" (universitarii, politicienii) la inferior (ceilalți) creează pentru cei din primul plasament social-politic o anume pulsiune psihică criminală, manifestată prin atacuri mârșave, care sunt constituite nu atât pe raporturi deschise de confruntări de forțe între actorii sociali, cât prin minciuni și calomnii 89. Sistemele de putere (civice și politice!) pot fi distruse în emergența constituirii lor, iar această
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a creierelor! Este firesc ca individul să fie "împotriva statului", pentru că acest stat modern nu a devenit decât o mașină de spălat individualități și de strivit destine, prin atacuri nihiliste venite din partea exponenților sistemului! Regimul politic e cu atât mai criminal cu cât vrea să asimileze anumite individualități, iar în caz advers, de neaderență, să le atace, să le pună pe linie moartă... Marx e un fel de liberal, atunci când îi cere individului modern să-și formeze o "conștiință de clasă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
omul conștientizează o serie de efecte ale unor posibile fapte negative, el se va gândi mai mult asupra comiterii respectivelor fapte. Nu-mi spune ce nu trebuie să fac, ci spune-mi care ar fi efectele reale ale unor acțiuni criminale, îndreptate împotriva celorlalți, împotriva societății. Tentația negativului provine și din această serie rigidă și impersonală de interdicții negativizante din formularea legilor și a enunțurilor politico-birocratice, gândite de universitari. Serii de enunțuri legislative, impersonale, antiumane și lipsite de o conștientizare a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și dintre sisteme doctrinare stau la originea conflictelor. În epoca modernă, disputele cu arme sunt o continuare a disputelor de idei din cadrul societăților. Ideile și conceptele sunt catalizatori ai conflictelor moderne. Un fanatism ideologic, doctrinar ghidează omul-masă modern spre acțiuni criminale. Ceea ce devine o mare idee în istorie este rezultatul unor serii de fapte ale uneia sau mai multor generații. Ideiile nu se impun doar printr-o gândire originală. Este nevoie de altceva în realitate, de o necesitate umană pentru ca o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care parează, între atacator și atacat, într-o cascadă de reprezentări și imagini distorsionante despre cele două persoane, care-și dispută supremația dreptății și a adevărului despre un anume ceva. Polemica este "doar teatru" (Foucault), o mască, dominată de instinctul criminal și de spiritul negativist al celui care atacă. Discursul istoriografic poate fi, la modul polemic, un război al cuvintelor, un soi de eristică, dar ceea ce deranjează, ceea ce intrigă și ceea ce revoltă în toată această istorie scrisă nu sunt atât cuvintele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Guy Hermet Populismul contemporan. Un concept controversat și formele sale diverse, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu, Sorina Soare Reinventarea ideologiei, Daniel Șandru Simbolistica politică, Lucien Sfez Sinteze de știință politică, Cristian Bocancea, Daniel Șandru Stalin și bomba atomică, David Holloway Statul criminal, Yves Ternon Statul. Ce se vede și ce nu se vede, Frederic Bastiat Strategii și politici publice, Florin-Mihai Căprioara Teorii și ideologii politice, Eugen Huzum Totalitarismul. De la origini la consecințe, Sorin Bocancea, Daniel Șandru Un experiment politic românesc. Alianța "Dreptate
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Mama, dată afară din universitate după crima ei, nu avusese niciodată curajul de a-și reînnoi tentativa. Devenise traducătoare într-una dintre marile uzine ale orașului nostru. Ca și cum franceza aceea tehnică și impersonală ar fi dezvinovățit-o de francitatea ei criminală. Cercetam cele două vieți banale și extraordinare totodată și simțeam urcând în mine o mânie confuză. Nu știam prea bine împotriva cui. Ba da, știam: împotriva Charlottei! Împotriva seninătății universului ei francez. Împotriva rafinamentului inutil al acelui trecut imaginar: ce
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
comemorări, unde și-a exprimat de fiecare dată regretul asupra celor întâmplate atunci. Deși numărul de nouă sute de victime susținută de istoriografia română este probabil unul exagerat, zbuciumul legat de uciderea lor nu este punctul de pornire al vreunei algebre criminale: este de ajuns o singură moarte. Armata nu își epuizase nici pe departe sarcinile până în seara zilei de 13 septembrie 1940. În Transilvania de nord administrația militară a funcționat până pe 26 noiembrie; ea a dispus limitarea călătoriilor, conducerea de către ofițeri
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
al fiecăruia din această asociație fraternă. Prin actul consumării corpului tatălui, ei realizau identificarea cu el, Însușindu-și fiecare o parte din puterea sa. Prânzul totemic, care, probabil, este prima sărbătoare a omenirii, ar constitui așadar recapitularea și rememorarea actului criminal, memorabil, În care și-au aflat Începutul atât de multe lucruri: organizațiile sociale, Îngrădirile morale și religia. ș...ț Ei Își urau tatăl care, atât de puternic stătea În calea nevoii lor de putere și a pretențiilor lor sexuale, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au nicio poziție socială. ș...ț Uneori, merg să trăiască departe de comunitate. Alteori, trăiesc suficient de aproape pentru ca anumite contacte neplanificate să aibă loc Între ființele sociale și cei fără statut social. Atunci ei se comportă precum figurile periculoase, criminale. Au dreptul să fure, să violeze, să distrugă. Comportamentul antisocial este cea mai potrivită formă de a exprima condiția marginală. A fi În margine Înseamnă a fi În contact cu pericolul, a te afla la sursele puterii. Pentru că exprimă ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
anului 1853, În 153 Australia..., p. 44. 154 Vestiți erau tâlharii Ben Hall, Frank Gardiner și John Gilbert, celebri„Sălbaticii Băieți Coloniali”, care acționau călări pe drumul Sydney - Melbourne. Banda legendarului Ned Kelly face parte din folclorul australian, prin atrocități criminale, sechestrări de persoane, ucideri violente, atacul unor trenuri. Ned Kelly a fost capturat și după un proces răsunător de câteva luni, a fost condamnat la moarte și spânzurat la Melbourne, la 11 noiembrie 1880 (Australia..., p. 47). 71 toate regiunile
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de clase sociale. „Poate că nu are nici una dintre diviziunile rigide ale sistemului britanic și nici inegalitățile grosolane ale celui american, dar există diviziuni serioase În ceea ce privește bogăția și oportunitatea”172. Pare incredibil ca pe un teritoriu care are la bază criminali să evolueze Într-una dintre societățile cele mai onorabile, unde se respectă legea și ordinea, și se asigură siguranța persoanelor. AUSTRALIA CONTEMPORANĂ Secolul al XX-lea a Început cu recunoașterea Australiei de către coroana britanică, ceea ce a deschis noi oportunități națiunii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tropicală, cu scopul de a Îmbunătăți accesul turiștilor spre comunitățile Îndepărtate. Acest proiect a stârnit numeroase reacții În țară și peste hotare, mișcarea ecologistă optând pentru menținerea pădurii În starea naturală milenară (3000 de specii de plante) și demascând intențiile „criminale” ale autorităților locale și centrale. În mod paradoxal, vâlva făcută, a permis cunoașterea mai bine a acestei regiuni, Zona Daintree figurând pe harta turistică, și apoi trecută pe lista Patrimoniului Universal. Cu un vehicul de teren se poate pătrunde prin
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]