6,546 matches
-
gradul intensității superioare a adverbului puțin), morfemul locuțional destul de, exprimând intensitatea relativă și morfemele aspectuale: mai, tot: „A mai venit de-atuncea să v-asculte,/ Voi plopi adânci, cu voci și șoapte multe?” (T.Arghezi, p. 68), „Iar colo bătrânul dascăl cu-a lui haină roasă-n coate/ Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate.” (M. Eminescu, I, p. 132) Dintre „prepoziții”, are funcție morfematică „prepoziția” a, reprezentând două morfeme omonime: morfem al genitivului în sintagme nominale în care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să...e, dezinența e (ă) poate exprima singură, prin lipsa constituentului morfematic să, sensul de conjunctiv prezent, în sincretism cu sensul de persoana a III-a: „Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l.../ Ce-o să aibă din acestea pentru el bătrânul dascăl?” (M. Eminescu, I, p. 133). Observații: În limbajul popular sau în limbajul poetic, sintagmele analitice ale unor timpuri și moduri se întrebuințează cu ordinea inversată a termenilor, ceea ce duce la o întrebuințare conjunctă enclitică a auxiliarelor: „Închinare-aș și n-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
L. Blaga, p. 338), „Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni!” (M. Eminescu, I, p. 151) Sensul de ‘apartenență’ maschează uneori sensuri circumstanțiale: • spațialitatea (genitivul locativ): „Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii,/Confundam pe bietul dascăl cu un crai mâncat de molii.” (M. Eminescu, I, p. 140), „ În cenușa vetrei veghea un motan cu șapte capete...” (M. Eminescu, P.L., p. 12); • temporalitatea: „...La lucru-i osândiră/ Și le subjugă munca vieții lor întregi (M.Eminescu, I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
arătând la calul cel slab.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 18), „Doamna mea, o mulțămire ca aceasta n-o mai voi.” (M. Eminescu, I, p. 166), „Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l.../ Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl?” (Ibidem, p. 133) Pronumele demonstrativ de depărtare situează indicial „obiecte” sau substituie anaforic substantive (sintagme nominale, sintagme propoziționale) din perspectiva interlocutorului sau a unei persoane absente, dintr-un alt spațiu și timp decât cele ale prezentului comunicării: „Aceea este vioara
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
făcut și până acum îl puneați la cale...” (I.L. Caragiale) Întrebuințat cu sens concesiv, conjunctivul prezent apare adesea fără conjuncția-morfem să, la persoana a III-a: „Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l... Ce-o să aibă din acestea pentru el bătrânul dascăl?” (M. Eminescu) În afara unor valori modale relativ „definibile”, conjunctivul poate prezenta multiple nuanțe modale, coexistând cel mai adesea în același context sintactic: • negarea unei eventualități oarecare, a posibilității realizării unei acțiuni; în propoziții interogative retorice, afirmative prin formă, negative prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce să cadă amețiți din picioare, de frică și de rușinea arhipăstorului.” (I. Creangă) • participiul provenit din verbe tranzitive, având sens pasiv, este determinat de complement de agent: „Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii, Confundam pe bietul dascăl cu un crai mâncat de molii.” (M. Eminescu) „Să sărim în luntrea mică / Îngânați de glas de ape.” (M. Eminescu) Indiferent de tranzitivitatea verbului în care își are originea, participiul poate fi al doilea regent (poziția regentului verbal) pentru funcția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Iar el, zvârr! cu o scurtătură în urma noastră.” (I. Creangă) Au aceeași poziție sintactică interjecțiile volitive, care realizează, ca și onomatopeea, funcția de predicat: „Hai în codrul cu verdeață / Und-izvoare plâng în vale.” (M. Eminescu) „Iată ce învăț eu de la dascălii mei, de la albine.” (M. Eminescu) Asimilabile prin funcția lor lingvistică (declanșează sau asigură desfășurarea actului de comunicare) interjecțiilor volitive, termeni de adresare precum mă, măi, bre etc. însoțesc, fără a realiza funcții sintactice, vocative: „Bună vreme, măi băiete!” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
compuse până la toate celelalte sunt specifice: „În două părți infernul portalele-și deschide Spre-a încăpea cu mia răsufletele hâde Tiranilor ce pier.” (M. Eminescu, I, 25) „El se-nalță de trei suliți pe cereasca mândră scară.” (V. Alecsandri, 141) „Lui dascălul Vasile a Vasilicăi plăteam numai câte un sorcovăț pe lună.” (I. Creangă, 12) Circumstanțiala de mod cantitativ se introduce în frază prin pronumele (adjectivul) relativ câți (câte) sau prin adverbul relativ cum, ambele specifice acestei subvariante: „Nu face băietul ista
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de a doua zi publicau discursul șefului guvernului, care era plin de amenințări.” (E. Barbu, 162), „Ieronim ș-aruncă mantia pe umeri și ei merseră pe țărmul râului, unde Francesco îi dădu barca lui.” (M.Eminescu, P.L., 97) d. multiplu: „Dascălul, subțire și palid, dădea alături răspunsul pe alt glas.” (E.Barbu, 109), „Era duminică și lumea, câtă fusese și câtă nu fusese la biserică, năvălise în crâșmă.” (C. Hogaș, 41) Marcarea identității specifice a atributuluitc "Marcarea identit\]ii specifice a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I, 132) Dintre elementele relaționale, se impun ca distinctive în sine, locuțiunea prepozițională în chip de: A venit în chip de înger... și adverbul întrebuințat prepozițional drept, în propoziție: „Drept preot toarce-un greier un gând fin și obscur, Drept dascăl toacă cariul sub învechitul mur.” (M. Eminescu, I, 69) sau în frază, când precede pronumele relativ prin care se introduce o completivă predicativă: „Pentru ce, adică, m-aș gâtui cu îmboldirile propriei mele firi (...) și aș trece în ochii... celor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
secund este purtătorul tuturor funcțiilor sintactice, cu dezvoltare infrapropozițională sau propozițională 60: • predicat; termenul secund funcționează ca predicat verbal: „Și o pus părintele pravilă și o zis că în toată sâmbăta să se procitească băieții și fetele, adică să asculte dascălul pe fiecare de tot ce a învățat peste săptămână.” (I. Creangă, 4) sau este nume predicativ, component al unui predicat analitic: „Care sunt mai poetice, după d-ta, adică mai capabile de a deveni hieroglife...” (G. Călinescu, U.P., 97
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și a întrebării.” (T. Arghezi, IX, 87) Elementele relaționale, considerate în sine, sunt expresie a funcției sintactice pe care termenul secund o preia în interiorul relației de apoziție, de la termenul-bază: • prepoziții: de, despre, cu, la etc.: „Iată ce învăț eu de la dascălii mei, de la albine.” (M. Eminescu, P.L., 82), „Cam în felul acesta trebuie înțeles Picasso, ca un copil uriaș al întregii umanități.” (G. Bogza, 425), „Se-nstrăinase parcă și de-ai lui, de Spiridon și de Matei.” (E. Barbu, 82) • conjuncții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
meleagurile natale. Cu ce gânduri întâmpinați împlinirea celor 90 de ani? În primul rând cu satisfacția că în cei 60 de ani trăiți în Bacău - vorba din popor - „n-am făcut umbră pământului (cetății lui Alecsandri și Bacovia) degeaba”. Ca dascăl de limba și literatura română și ca lector universitar la Institutul Pedagogic, galonat cu toate gradele din învățământ - inclusiv cu titlul de „Profesor emerit” (1969) și Diploma de excelență (2002) - sunt conștient că am contribuit la formarea câtorva generații de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și ca lector universitar la Institutul Pedagogic, galonat cu toate gradele din învățământ - inclusiv cu titlul de „Profesor emerit” (1969) și Diploma de excelență (2002) - sunt conștient că am contribuit la formarea câtorva generații de intelectuali (unii dintre ei chiar dascăli sau scriitori, ca și mine), iar în calitate de cercetător, distins în ultimii ani cu titlul de „Membru de Onoare al Societății de Științe Filologice din România”, am elaborat zeci de lucrări de specialitate, premiate și publicate, ori de istorie culturală locală
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din satul „de peste Răstoaca-Sabar”, mânat în lume de ambiția mamei de a-și vedea feciorul „domn cu multă carte”, care, însă, n-a ajuns dascăl decât la 30 de ani, când „și-a găsit Bacăul”, unde s a apucat să scormonească arhivele și să dea la iveală, printr-o droaie de scriituri și cărți, oameni de seamă și faptele lor din trecutul istoric al acestui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ani, am încercat să le aduc zâmbetul pe chipul îndurerat, iar mai departe caut să-i determin să creadă în puterea speranței (spunându-le că „speranța moare ultima”) și în forța iubirii celor de lângă ei, pentru că datoria fiecăruia dintre noi, dascălii, este să nu uităm să fim modele pentru elevi, să fim conștienți de menirea noastră de formatori (de minți și suflete) și de datoria sacră față de ce lăsăm după noi. Anexa 8: Liceul „Ștefan Procopiu”, Vaslui Deoarece am vorbit atât
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Doamne, daruieste-le să cunoască puterea Ta și să simtă prezenta Ta cea sfântă că izbavindu-se de amărăciune să Iți cânte: Aliluia! Icosul al 9-lea Nimeni nu este fără de păcat și fiecare om a greșit față de semenii săi; dascăl de neprețuit este pentru unii suferință, căci îi ajută să fie mai buni și mai înțelegători față de neputința celorlalți, si aceasta ne îndeamnă să ne rugăm Ție, învățătorului nostru: Iisuse, daruindu-ne dragoste pentru aproape, miluieste-ne; Iisuse, ca să fim
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
o sută de vase cu v in pe ca re-l vindea cu 15 scuzi. Locuitorii mai erau sași și unguri, cei din urmă fiind mai mulți, dar cei dintâi mai bogați. D ăinuia ș i o școală cu un dascăl sas pentru cetit și scris. Românii erau mai puțini. Fuseseră odată trei ʺfrățiiʺ bisericești la c atolici: una a ungurilor, două ale sașilor care se uniseră între dânsel e (...) Sunt 60 de case de catolici sași ʺ de fapt germani
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Dimitrie Cantemir, Nicolae Milescu Spătarul, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, marele nostru Eminescu, compozitorul George Enescu, actorii Constantin Tănase, Aglae Pruteanu și Anny Braieschi. Liceul "Mihail Kogălniceanu” s-a constituit într-o adevărată "Alma Mater Vasluiensis”, cu dascăli și elevi remarcabili. Suficient să amintim în acest sens pe primii profesori și directori, figuri cu rezonanță în istoria învățământului românesc : Constantin Moisil (tatăl lui Grigorie Moisil), istoric, academician; Constantin Calmuschi etnograf și scriitor; Haiman Tiktin renumit filozof; Spiridon Popescu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în grădina stelelor”. (Pr. Iosif Zoica) CUVÂNT ÎNAINTE Din minunata lume de basm și de poveste, copiii vă trimit mesaje noi, invitându-vă să le ascultați cu atenție glasurile, să vă aplecați cu sensibilitatea și dăruirea specifică admirabilei profesii de dascăl și să le apreciați efortul creator prin care și-au sublimat trăirile sufletești pentru a înălța adevărate monumente artistice naturii fermecătoare, succesiunii rapide a anotimpurilor, înduioșătoarei lumi a celor care nu cuvântă, bucuriei de a citi și de a se
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
calendaristică orientativă), proiectarea pe unități de învățare, respectiv proiectarea activității didactice propriu-zise. În contextul reformei curriculare, programele școlare centrate pe obiective nu mai asociază conținuturilor o alocare temporală și o succesiune obligatorie la nivel centralizat. De aici și creșterea responsabilității dascălului față de modul de organizare a procesului de învățare, organizare ce trebuie corelată cu particularitățile colectivului de elevi și resursele materiale ce-i stau la dispoziție. În proiectarea anuală, este obligatoriu ca educatorul să aibă o imagine de ansamblu bine conturată
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
care le oferă exercițiul fizic în plan formativ ar fi de o maximă utilitate pentru ocuparea timpului liber al minorilor și un mijloc bun de dezvoltare fizică armonioasă și de întărire a sănătății este realizabilă numai dacă se reconsideră rolul dascălului în conceperea și conducerea procesului instructiv - educativ desfășurat cu utilizarea mijloacelor educației fizice și sportului. Centrul de Reeducare Minori Buziaș a fost înființat în septembrie 2003, urmând ca în iulie 2004 să fie dat în folosință și să primească primii
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
origine Orice poveste începe cu „A fost odată ca niciodată...”: povești cu zâne, cu prinți ce salvează prințese. Așa începe și povestea noastră, numai că nu va fi auzită din gura unui bunic cu barbă albă, sau poate a unui dascăl , ci din gura unui simplu țăran din Evul Mediu care pronunță fiecare cuvânt cu teamă și frică ca nu cumva cuvintele să trezească la viață cel al cărui nume îl rostește... „A fost fiul unui țăran pios și cinstit, așa
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nasul i se strâmba si se usca ca un ciotur de copac și, scărpinându-se în capul lățos si cornut începu a râde hâd si strambandu-se: [...] inca un suflet nimicit cu total!”. Ruben, sub înfațișarea liniștită și blândă de dascăl, este un Mefisto care nu-și dezvăluie intențiile demonice, dar se bucură nespus când reușește inițierea eroului și-l determina pe călugăr să păcătuiască întrucât îl convinge să îndrăznească a aspira către cunoașterea absolută, adică aflarea formulelor magice pe care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
al veleităților literare ale personajului.” <footnote Nicolae Manolescu, Sandu scrie un roman în Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Editura 100+1, București, 2006, p. 453 footnote> Creațiile sale - Romanul lui Mirel, O moarte care nu dovedește nimic, Parada dascălilor, Ioana, Jocurile Daniei - atestă un autoanalist care insistă pe disecarea stărilor sufletești și un romantic prin obsesia singurătății și prin vocația neîmplinirii. Anton Holban este modern la nivelul scriiturii și compoziției cât și prin cultul autenticității și prin tehnica analizei
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]