5,260 matches
-
Ionescu era năcăjit și a deschis o mică dugheniță în satul Slătioara, la apus de Bogata. Și așa s-a isprăvit cu logodna mea cu Maria Ionescu cea frumoasă. Și a fost așa cum a zis tata că el era foarte deștept și știa ce vorbește, ca om bătrân. Și la 1 Ianuar 1908, după cerere am fost transferat la Bogata unde-s și azi. Școala n-avea nici gard. Am învățat școlarii mai mari să joace Corăbiasca, jocul regiunei Bacău. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dus cu bădica Dumitru la Găinești, la fabrica lui Gustav Aicler și am adus o căruță mare de scânduri de brad ca să fac stupi. Cine era bădica Dumitru? Era fratele mamei mele. Un țăran și frumos și omănos și foarte deștept și înțelept. Și tare mult m-a mai ajutat cât a trăit. A avut o nevastă foarte frumoasă o chema Anica dar s-a îmbolnăvit de cap și a dus-o la spitalul Socola din Iași și acolo s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
degeaba nu stau. Și biata mămuca mea Pachița, avea grijă să-mi trimită în fiecare zi mâncare la școală prin cei 2 frați ai mei mai mici pe Mihai și Iosif până ce m-am căsătorit. Venea câte un revizor foarte deștept cum a fost Vasile Costăchescu Cuciorva și spunea că mai bine știu școlarii la Boroaia ca la mine. Și spuneam și eu: acolo la fiecare căruță trage un cal și aici la 4 căruțe trage un cal. Că eu eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am luat-o de soție. Iar Saveta s-a măritat cu Gheorghe a lui Toader a Roșcăi. Un flăcău foarte bun dar negru și nu frumos nici de feli. Și a avut 3 copile și 2 băieți foarte frumoși și deștepți. Și la 15 oct.1968 în vârstă numai de 81 de ani Saveta cea frumoasă a închis frumoșii ei ochi pe veșnicie! Și acum cântă la radio, când voi lăsa lingura și va suna scândura, de dragoste m-oi lăsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
frumoși și drăgălași pe vecie ! A fost munteancă din Ploiești ! Și în vara anului 1910 cam prin luna august m-am dus în satul Buciumeni care-i la apus de Fălticeni. Acolo era o domnișoară Maricica Vasiliu. Era frumoasă, foarte deșteaptă și învățase școala profesională din Fălticeni. Numai că era tare firavă, foarte delicată și tare subțirică. Și am intrat în vorbă cu ea spunându-i: Domnișoară eu îs de însurat și mata de măritat, de ce să mai punem un tălmaci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
n-are de unde, că și mia aceea n-a avut-o și a împrumutat-o de la un cumnat al său cari era crâșmar Todiriță Vasiliu-Cărășină, care ținea în căsătorie pe Marița, sora preotului Vasiliu, o femee foarte frumoasă și foarte deșteaptă și răzbătătoare. Și eu cică m-am înroșit și-am zis tati: "Tată aici nu suntem în târgul vitelor. Părintele dă domnișoarei cât poate da și el da". Și preuteasa s-a dus în casă și a spus: "Omul ista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a dat tata o mie de lei, ca zestre, mâne dimineață, ți-o pun în mână s-o dai acolo și cu ajutorul lui Dumnezeu, vom mai plăti și 150 lei și vom scăpa, numai noi să fim sănătoși ". Așa de deșteaptă și de înțeleaptă a fost scumpa și draga mea soție, măcar că eram luați numai de-o săptămână. Și așa am și făcut. Și a 3-a zi vine mama mea la noi și zice: "Dragii mei Eugenia și Ghiorghiță să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Tare s-a mai bucurat ca și cum aș fi fost băiatul lui. Și a zis: "Așa mai zic și eu". Și ne-a pregătit o masă cu mâncări alese, vin, țuică, ca la cine știe ce musafiri mari. N-am fost cine știe ce om deștept, dar tare mult am muncit în viața mea, că am avut și o soție ideală pe Eugenia ! Și când s-a împlinit anul, gata și băitanul, așa a zis moașa Vochița Zăhărescu, la 14 Noiembrie 1911. A născut un băiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
maiorul a zis: "Du-te dracului ! ". Iar învățătorul Zota Ion, râdea de mine. Și l-a scos și pe el și a comandat tot prost și i-a spus Maiorul Ghiorghiu: "mai rău ca cel dintâi ! ". El se credea foarte deștept că l-a născut măsa în Fălticeni, și eu eram prost că m-a născut mama la țara în Bogata. Și a scos 24 și toți au dat comandă rea, numai când l-a scos pe Scobai Gheorghe, acela a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
i-am spus: "Tata vine la mine și mă găsește cetind. Și mă întreabă: "Ci faci măi Ghiorghi ? Eu îi spun că citesc. Și el zice: "Și cetitu ista are un ce, dacă ești prost și cetești, parcă tare te deștepți ! ". Și au râs 300 că atâția eram cu învățători cu profesori. Am uitat să spun că dacă, am venit acasă din Bulgaria se datorește lui Costică Grigorașcu, care era într-o companie cu mine și care a spus Locotenentului Neculai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
are comuna Sirețel județul Suceava! Într-un an vara ne-a trimis N.Stoleriu pe mine, Gh.Gavrilescu și Gh. Hlihor, să luăm dreptul de crâșmă pentru Societatea de cumpătare. Și administrator de plată era D.Secară și advocat și deștept și foarte șiret, fără pereche. Administrația platei era la Mălini. A eșit Secară afară și ne-a spus: "Astăzi nu se ține licitația cu crâșmele" Și cum ne-am dus noi la gazda unde lăsasem căruța el a chemat crâșmarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
flenduros, ficior de țăran năcăjit de la Drăgănești, județul Suceava și eu eram serjentu Rădășanu?". Prin 1912 Eugenia a mai născut o copilă, pe care a botezat-o nașa Maria Stoleriu și i-a pus numele Maria-Lucia. O copilă blondă foarte deșteaptă și frumoasă dar după 2 ani a murit de dizenterie. Iar în 1915 a născut un băiat brunet și foarte voinic, drept ca Eugenia dar în 1916 când eram eu plecat la război a murit și Crișan cel drăgălaș, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dat la învățătură fratele mâni-sa Călugărul-starițul Varahil de la Mrea Neamțului. Și Vasile Tasu a ajuns președintele Curții de Apel din Iași și membru al Academiei Române. El a avut mai mulți copii dintre care și o fată f. frumoasă și deșteaptă pe care a luat-o în căsătorie marele cărturar Neculai Iorga. Până aici mi-a spus Gh. Papadopol și dl învățător de elită Costică Cardaș fost învățător în Rădășeni și ginerele înv. V. Ciocan a cărei soție a chemat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Atunci m-am dus eu la crâșmă la Costachi Gherasim și m-a dat în scrânciob cu 8 scaune Vasile Călugărescu flăcău f. frumos care era vatav, cu fiica Lențuca a notarului Vasile T. Grumăzescu. Fată f. frumoasă, voinică și deșteaptă, care avea atunci 22 ani și eu 20 de ani. Dar azi Lențuca cea frumoasă și zglobie, doarme somnul cel de veci în cimitirul bisericei din Oprișeni. Are 2 ficiori preoți și 1 învățător și 1 factor poștal. A fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
deșteptăciune și mare înțelepciune. În Berlin am stat la un german bogat și cu masa și cu dormitu. Tot la acel german a mai stat în gazdă și un ficior de lord din Anglia. Iorga pe lângă că era și f. deștept, era și f. spurcat la vorbă. Vorbea f. multe porcării și vorbe urâte. Feciorul de lord, i-a propus Mariei, soției lui Iorga, să-l lase și să se cunune cu el și să trăiască amândoi. Și Maria n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a lăsat-o muritoare de foame cu un băiat și o fetiță. Și el s-a însurat din nou cu cucoana Catinca, sora profesorului Gh. Bogdan-Duică [79] de la Mercurea-Ciuc din Ardeal. Cu care a avut mai mulți copii dar nu deștepți. Și cică un profesor i-ar fi spus lui Iorga: "Ce cap ai Dta și copiii...". Și Iorga i-ar fi răspuns: Păi i-am făcut cu capu ista ? Băiatul lui Iorga de la soția dintâi Maria, a ajuns maior de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Joi era cu ele de vânzare un criminal Bîcu lui Bîtlan, care făcea groapă la morți și tot el îi dezgropa și le lua hainele și le vindea în Fălticeni. Și acel Bîcu lui Bîtlan a avut un fecior f.deștept. În armată a fost sergent major. După eliberare s-a băgat în jandarmerie fiind aghiotant. Un servitor din Baea care era în Fălticeni, a furat niște lucruri de la stăpânul său. Căpitanul de jandarmi l-a trimis pe Mihai Bîtlan, el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Cine a pus cireșul acela acolo numai bunul Dumnezeu știe. Hrănea un sat întreg de cireșe. Era așa de gros de nu-l puteau cuprinde 2 oameni cu mâinile. Era o frumuseță de cireș. Eram tânăr și nici de feli deștept, că am luat și eu crengi și am altoit numai un cireș și nici acela nu s-a prins. Când vrei să capeți un soi de pom să nu altoiești numai unul ci măcar 20-30 și atunci din atâția trebue
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ei îi uremia 46. Și s-a însurat Ghiță V.Onișoru a doua oară luând în căsătorie pe domnișoara Florica Grecu învățătoare, care a fost întâi la clasificație la Școala Normală de învățătoare din Piatra Neamț. Și foarte frumoasă și foarte deșteaptă. Dar la nașterea celui dintâi copil, care a purtat numele de Crișan, ea a murit în 1922. Și Ghiță V.Onișoru se însoară a III-a oară, luând în căsătorie pe învățătoarea Eugenia Gh.Zigleanu, cu care a avut un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Vaslui când avea 17 ani, cu 4 clase de școală normală de la Bârlad, el care a fost un elev eminent, cu nota 10 la matimatică și nota 10 la muzică, din pricină că n-a avut îngrijire. La înmormântarea elevului strălucit și deștept și foarte harnic la care n-a fost nimeni de acasă: mamă că nu avea, și tată că nu s-a dus ! A fost la înmormântarea acelui băiat preotul Ion Grosu cu dna preoteasă Elena cu tot ce a trebuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Ioan Grosu și dna lui trăiesc în comuna Grajduri, județul Iași. Și la 5 dec.1971 a fost înmormântarea Eugeniei lui Gh.V.Onișoru. A fost mai toată Baea la înmormântare. A murit de cancer la 72 ani. A fost învățătoare deșteaptă și înțeleaptă, nu bătea copiii, cum bat toți proștii și idioții. Azi 4 aprilie 1972. Marți în Săptămâna Patimilor. Nae Jindiceanu În vremea asta când eu scriu despre Nae Jindiceanu am 87 ani și 6 luni. Și în toată viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și ordonați dar foarte năcăjiți. Nu pricep de ce nu ne-am dus și pe la Tolești la colegul Ioan V.Balan care era al 2-lea din clasă dintr-o sută de elevi și cu suflet foarte nobil, era și foarte deștept și foarte bun la inimă. Și în Antoceni ne-am dus la o curte mare pe moșie unde era Grigore Lateș arendaș și feciorul preotului din comuna Râșca. Am stat mai bine de un ceas, până s-a pregătit fiica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dus în satul și comuna Drăgești, la Alecu Ștefănescu, tatăl elevului Alexandru de la Șc.Normală. Alecu Ștefănescu nu era bătrân, era plin de energie și în vorbă și în gospodărie era mare ordine și mare rânduială, cred că era foarte deștept, foarte harnic și foarte vrednic. Era de statură înaltă. Pe soția lui Alecu Ștefănescu Ruxandra, mamă de rară vrednicie, mamă eroină, să nască și să crească 10 copii, nu-i lucru de șagă și toți să ocupe funcții mari. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de grâu deasupra capului și cum instinctul fiecărui om este de a își scutura părul de ceva ce chipurile a căzut din ceruri, victima ridică ambele mâini să se scuture pe păr, oferind cale liberă hoților să controleze buzunarele. Sunt deștepți, tipii, remarcai eu amuzat! Nu numai deștepți, ci și foarte îndemânatici, iuți în mișcări; te împing puțin, chipurile să te depășească, își cer politicos scuze, cu zâmbetul pe față, dar în timpul ăsta ți-au furat ceasul de la mână sau ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
fiecărui om este de a își scutura părul de ceva ce chipurile a căzut din ceruri, victima ridică ambele mâini să se scuture pe păr, oferind cale liberă hoților să controleze buzunarele. Sunt deștepți, tipii, remarcai eu amuzat! Nu numai deștepți, ci și foarte îndemânatici, iuți în mișcări; te împing puțin, chipurile să te depășească, își cer politicos scuze, cu zâmbetul pe față, dar în timpul ăsta ți-au furat ceasul de la mână sau ce ai prin buzunare. Spre exemplu, nu prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]