4,964 matches
-
tabloului sau ai cîntecului: o evidență clară, dar impalpabilă; proximitatea învăluitoare, dar și un recul infinit. La fel ca în teologia negativă, Heidegger încearcă să ne spună ce este Ființa prin opoziție la ceea ce nu este ea. Ființa se opune devenirii, fiind mai degrabă permanență; Ființa se opune aparenței, fiind ceea ce este identic; Ființa se opune gândirii, fiind prezență actuală; în fine, Ființa se opune la ceea ce nu mai trebuie să fie, ca și ceea ce este deja aici. Cele patru caracteristici
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la ceea ce nu mai trebuie să fie, ca și ceea ce este deja aici. Cele patru caracteristici ale Ființei - permanență, identitate, disponibilitate, prezență, - ne prezintă una și aceeași caracteristică: prezența constantă (Standige Anwesenheit). Cele patru opoziții prin care Heidegger definește Ființa - devenirea, aparența, gândirea și ceea ce trebuie să fie - nu sunt însă ficțiuni, ci realități, forțe care se opun Ființei și care determină, domină și penetrează, în înlănțuirea lor multiplă, deja de mult timp existența noastră și o țin în confuzia Ființei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
astfel circumscrisă, "trebuie transformată într-un cerc încercuitor", fundamentul oricărui fiind. Dar, din momentul când Ființa este lărgită până la punctul de a cuprinde și ceea ce părea să i se opună, ea încetează să mai poată fi definită. îmbrățișînd propriile opoziții, devenirea, aparența, gândirea și ceea ce ar trebui să fie, Ființa se dispersează în multiplicitatea fiindurilor și ne scapă. Nouă nu ne mai rămân decât fiindurile, care, la rândul lor, devin ceva vag și vid. Ființa este fundamentul fiindului. Al doilea înțeles
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cu Dmitri Bașkirov la Conservatorul Regal "Regina Sofia" din Spania, recitalul din iunie 2001, la o altă întoarcere în Iașul natal au revelat, bineînțeles, adaosurile de informație și de rafinament al șlefuirii sunetului. Dar atracția era mai presus de treptele devenirii: datele native, dacă nu există ori sunt firave, pot fi compensate cu inteligență, informație, studiu și luciditate. La Vlad Iftinca, toate acestea nu ar însemna prea mult dacă nu ar exista spiritualitatea viziunii asupra fiecărei partituri alese. Nici tehnica pianistică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Apoi, în '93 am plecat, și de atunci, m-am întors de foarte puține ori. A.V. Celor care te-au ascultat și te-au văzut în anii trecuți, celor care te cunosc acum, să le amintim, să descriem etapele devenirii tale muzical-artistice. V.I. Iașul a fost foarte important pentru mine. Pe lângă efervescența culturală pe care am trăit-o în copilărie, eu am crescut în Teatru. Nu numai în Operă 2, dar am avut foarte multe colaborări la spectacolele Teatrului Național
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
sale, Abdelwahab Meddeb a ales să se dărâme odată cu turnurile din Manhattan pentru a înțelege cum să se rezidească pe sine, copil al culturii islamice, adult al culturii occidentale. Niciodată însă martir. Care e locul Tunisiei și al Franței în devenirea personalității dvs., neuitând de poetica interstițiului, a intervalului despre care spuneți că vă este consubstanțială? Nimic nu vine să înlocuiască, mai ales pentru un scriitor, ceea ce în psihanaliză se numește „prima scenă“, scena copilăriei. Cred că fiecare scriitor își poartă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
m-a structurat psihologic pe mine. Ceea ce surprinde în demonstrația pe care o faceți în cartea Boala Islamului (La Maladie de l’Islam) este poate nu atât faptul că Occidentul a uitat de vocația culturală și artistică din istoria și devenirea Islamului, ci că însăși lumea islamică a uitat-o! Exact. De aceea eu spun că remediul la boala Islamului cere mai întâi o anamneză din partea musulmanilor, și utilizez conștient acest termen psihanalitic, psihanaliza însăși e o formă de anamneză. E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
chin. Pentru a trăi e nevoie de suferință, de frământări, de o luptă oarbă pentru te miri ce - căci bucuriile sunt pasagere iar moartea, în final, acoperă totul cu mantia ei. și totuși, numai în acest orizont al morții există devenirea noastră, fie ea evolutivă sau involutivă, în raport cu varii criterii către care optăm. Să existe și un „de la sine” al acestei deveniri? Este, probabil, întrebarea cea mai importantă la care ar trebui să răspundem, când vine vorba despre întrebarea „noi ce
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
pasagere iar moartea, în final, acoperă totul cu mantia ei. și totuși, numai în acest orizont al morții există devenirea noastră, fie ea evolutivă sau involutivă, în raport cu varii criterii către care optăm. Să existe și un „de la sine” al acestei deveniri? Este, probabil, întrebarea cea mai importantă la care ar trebui să răspundem, când vine vorba despre întrebarea „noi ce ar trebui să facem?”. Ne putem împlini, destinul pământean, aflând ceea ce ne este dat să fim? Bine, dar cum, ținând cont
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
ce ar trebui să facem?”. Ne putem împlini, destinul pământean, aflând ceea ce ne este dat să fim? Bine, dar cum, ținând cont că până și pentru a ne realiza natura avem nevoie de un minim efort, de chinul deliberat al devenirii? Vocea înțelepciunii ne spune că naturii proprii nu-i este proprie sforțarea și că, dimpotrivă, sforțarea este simptomul opoziției față de această natură. și atunci, cum putem înțelege efortul creator? El nu ar trebui să existe? Cu siguranță, societatea modernă complică
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
să ne deschidem față de nou, indiferent dacă suntem sau nu de acord cu ceea ce afirmă un specialist recunoscut în lumea intelectuală. La noi se vehiculează de multe ori concepte precum geografie sau cartografie simbolică, fără să se cunoască originea și devenirea lui. Cercetările serioase în acest sens ale unor specialiști precum Sorin Antohi 18, pornesc și ele de la explicarea teoriilor foucauldiene ale puterii, via Edward Said și a Orientalismului, cu prelungirea lor în scrierile lui Larry Wolff sau ale unor adepți
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
o epocă la alta, în funcție de evoluția intereselor politice, econo-mice, militare sau culturale. Teoretizările filosofice și sociologice asupra spațiului se îndepărtează de perspectiva kantiană a spațiului categorie absolută spre "spațiul ca proces și în proces (adică spațiul și timpul conlucrând în devenire)"23. Ideea de spațiu este în strânsă legătură cu ideea de reprezentare, de subiectivitate și de identitate, iar hărțile devin constructe mentale dependente de modul în care observatorul își reprezintă spațiul geografic. Conceptele cele mai importante care revin cu prioritate
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
viciile de gândire ale ideologiei comuniste pe baza experienței directe. Ce au făcut însă elitele societăților comuniste pentru condamnarea acestor vicii ideologice ale comunismului? O dată cu prăbușirea blocului sovietic în Europa Centrală și de Răsărit, tema elitelor, și în special a devenirii vechilor elite comuniste, a început să ocupe un loc important în cadrul cercetărilor sociale și politice aplicate unor domenii precum istoria, literatura, arta etc., desfășurate în acest spațiu. Mult timp interzisă ori imposibilă, cercetarea istorică a acestor elite comuniste și a
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
nu funcționează pentru amândoi? Există mai multe ,,lumi" pe această planetă? Ce are în plus lumea lui John Smith de a ajuns atât de departe? Există diferențe biologice între cei doi? Dacă nu, atunci ce tip de diferențe? Există o devenire și un sens al devenirii? Există șanse ca Toure să plece pe urmele lui Smith? Sau invers, ce șanse are Smith de a se întoarce înapoi la lumea lui Toure? Există tipare de dezvoltare mentală, unele statice și altele dinamice
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai multe ,,lumi" pe această planetă? Ce are în plus lumea lui John Smith de a ajuns atât de departe? Există diferențe biologice între cei doi? Dacă nu, atunci ce tip de diferențe? Există o devenire și un sens al devenirii? Există șanse ca Toure să plece pe urmele lui Smith? Sau invers, ce șanse are Smith de a se întoarce înapoi la lumea lui Toure? Există tipare de dezvoltare mentală, unele statice și altele dinamice? Aceste tipare sunt date odată
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de-a lungul istoriei, printr-un șir de transformări și evoluții. Este vorba despre o construcție socială sofisticată anunțată de apariția sferei politice, diviziunea muncii sociale, constituirea sferei economice prin nașterea capitalului industrial și comercial. Dimensiunea istorică de acumulare și devenire a lumii capitaliste este una importantă pentru înțelegerea fenomenului complex de mai târziu. Baechler se întreabă ,,ce este sistemul capitalist?"64. ,,Analiza tezelor lui Marx a dovedit că nu-l putem defini ca joncțiunea între un capitalist proprietar de mijloace
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
egalizează oamenii și-i pun în situația unui obligatoriu respect reciproc. În timp, capitalismul a devenit mult mai mult, a devenit o construcție socială complexă, economică, dar și politică, o construcție elaborată în sprijinul dorinței de înaintare a omului, de devenire a sa tot mai sofisticată. Capitalismul este o democrație în interiorul căreia, pentru prima dată în istorie, oamenii își recunosc egalitatea și recunosc drept criterii de departajare abilitățile proprii, naturale, și nu cutume sociale, care ar avea la bază clasa socială
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și azi știm mult mai multe despre construcție socială, lege și acțiune socială. Azi, științele sociale s-au afirmat definitiv, aparatul lor conceptual s-a dezvoltat și numărul de întrebări la care oferă răspunsuri a crescut. Știm că omul și devenirea umană sunt mult mai complexe și numai o viziune integratoare, economică, dar și istorică, antropologică, sociologică și culturală, ne poate oferi răspunsuri la întrebările despre capitalism și construcție socială capitalistă. Acum putem spune că Weber a avut dreptate și pentru că
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ar trebui să spunem că acesta este adunarea de avere pentru avere, cu gândul la creșterea acesteia. Este vorba despre bani, despre unealtă, despre bunăstare, dar și despre om. Spiritul capitalismului este o combinație unică între om și unealtă, în favoarea devenirii materiale a omului, totul pe un fond cultural specific, aflat la rândul său într-o continuă evoluție. Discutăm despre o combinație de caracteristici, unică în felul său, care definesc omul și civilizația sa materială. Este vorba despre unelte, dar este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
socială capitalistă este sofisticată și pare a fi fragilă tocmai pentru că se situează la capătul tuturor dorințelor, tuturor intereselor și tuturor acțiunilor celor care o compun. În realitate, tocmai această fragilitate îi conferă puterea. Relativa instabilitate este de fapt o devenire dinamică, mereu contradictorie și deci mereu vie. În șirul de particularități ale lumii capitaliste de o atenție aparte credem că ar trebui să se bucure, în dezbaterea noastră, cele legate de teama socială, de frica socială și de reacția umană
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
confirmate de practica socială sau pot să nu fie confirmate de practică. O altă caracteristică a capitalismului este permanenta schimbare socială, dezvoltarea sa pe baza unor acumulări de tip ,,darwinism social". Vom detalia conținutul dezbaterii despre dezvoltarea moralei umane în interiorul devenirii sociale. Primul lucru pe care trebuie să-l spunem este acela că nu există un semn de egalitate între darwinismul social și cel de tip biologic 264. Deși în analiza devenirii umane de tip social a fost împrumutat termenul ,,darwinism
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Vom detalia conținutul dezbaterii despre dezvoltarea moralei umane în interiorul devenirii sociale. Primul lucru pe care trebuie să-l spunem este acela că nu există un semn de egalitate între darwinismul social și cel de tip biologic 264. Deși în analiza devenirii umane de tip social a fost împrumutat termenul ,,darwinism", în acest context, acest termen are altă conotație, acoperă o altă plajă de înțelegere de ordin lingvistic și chiar științific. Darwinismul biologic presupune o selecție naturală care se realizează pe două
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pentru că el dorește atenția celorlalți oameni, el dorește să fie recunoscut ca ființă omenească, adică o ființă cu demnitate și valoare. Morala umană este un element fundamental care nu trebuie înțeles ca o frână în calea bătăliei pentru performanță și devenire. Dimpotrivă, morala umană trebuie interpretată ca fiind baza devenirii și evoluției umane. Dacă vom extrapola la lumea animală, acest set de reguli de conduită, ar trebui să spunem că și animalele au o morală a lor. Numai că noi știm
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fie recunoscut ca ființă omenească, adică o ființă cu demnitate și valoare. Morala umană este un element fundamental care nu trebuie înțeles ca o frână în calea bătăliei pentru performanță și devenire. Dimpotrivă, morala umană trebuie interpretată ca fiind baza devenirii și evoluției umane. Dacă vom extrapola la lumea animală, acest set de reguli de conduită, ar trebui să spunem că și animalele au o morală a lor. Numai că noi știm atât de puține deespre acest tip de morală, încât
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
acest tip de morală, încât o dezbatere asupra moralei animale, încă nu putem purta. Ne întrebăm adesea de ce unele state sunt bogate și altele sărace, de ce întregi spații geografice sau culturale se deosebesc atât de mult de alte spații. Este devenirea socială un fenomen accidental sau este un fenomen care se desfășoară după anumite reguli și legi? Există un darwinism social, adică un set de legi după care oamenii construiesc realitatea socială? De ce aceste construcții sociale diferă atât de mult de la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]