7,173 matches
-
mai mult trimisul Genevei sau al Franței la București, decât ministrul Afacerilor Externe al României 808. Prin urmare, în martie 1936, liderul georgiștilor aștepta consimțământul lui Al. Averescu pentru a declanșa o acțiune împotriva lui N. Titulescu 809. Insistența șefului diplomației române asupra negocierilor pentru încheierea pactului de asistență mutuală cu U.R.S.S. și succesul obținut la 14 iulie 1936, la Montreux, când a fost parafat textul tratatului, care avea să fie definitivat în toamnă 810, au intensificat campania potrivnică politicii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pentru integritatea teritoriului național. O primă acțiune, subordonată acestei idei, care a rămas necunoscută opiniei publice în 1935, a fost vizita efectuată de Gheorghe Brătianu în secret, "ca ceva aproape subversiv," în Polonia, urmată de efortul de a deschide "ușile diplomației europene, amice și adverse pentru ca să apere interesele românești"836. În toamna anului 1935, georgiștii exprimau opinii favorabile liderului fascismului italian, Benito Mussolini, apreciind că acesta introdusese în țara sa o "disciplină națională pe care agenții anarhiei universale nu i-o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
membre ale Micii Înțelegeri, georgiștii au considerat întotdeauna că era necesară consolidarea acestei alianțe și a Înțelegerii Balcanice. Fără a se pronunța explicit împotriva unor relații de bună vecinătate cu U.R.S.S., PNL-Gh. Brătianu și-a exprimat neîncrederea în sinceritatea diplomației sovietice, considerând că aceasta avea intenții expansioniste provenite atât din politica tradițională a Rusiei față de teritoriile de la Dunăre și Marea Neagră, cât și din ideologia revoluționară cominternistă. Gheorghe Brătianu a susținut constant ideea că orice pact cu statul vecin din estul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
românească, Editura Humanitas, București, 2011. Bold, Emilian, De la Versailles la Lausanne (19191932), Editura Junimea, Iași, 1976. Bold, Emilian, Agrigoroaiei Ion, Partidele politice burgheze din România (1918-1938), Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1977. Bold, Emilian, I., Seftiuc, Ilie, România sub lupa diplomației sovietice, (1917-1938) Editura Junimea, Iași, 1998. Bold, Emilian, Seftiuc, Ilie, Pactul Ribbentrop-Molotov, Institutul European, Iași, 1998. Brătianu, Vintilă, I., C., "Spre România viitoare", în Magazin Istoric, 1994, nr. 12, pp. 5-6. Bulei, Ion, Sistemul politic al României moderne, Editura Politică
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Politică, București, 1986. Djuvara, Neagu, Războiul de șaptezeci și șapte de ani și premisele hegemoniei americane (1914-1991), Editura Humanitas, București, 2008. Dobrinescu, Valeriu, Florin, "1917-1939: Basarabia în raporturile româno-sovietice", în Dosarele Istoriei, 2000, nr. 6, pp. 33-38. Dobrinescu, Valeriu, Florin, Diplomația României. Nicolae Titulescu și Marea Britanie, Editura Moldova, Iași, 1991. Dogan, Mattei, "Despre partide și jocul electoral. Imitarea democrației", (I), în Alternative 90, 1990, nr. 6-7, pp. 27-29. Drăghicescu, D., Partide politice și clase sociale, București, 1922. Drăghicescu, D., Evoluția ideilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr.1, p. 26; Jaques de Launay, op. cit., pp. 93, 98; Valeriu Florin Dobrinescu, "1917-1939:Basarabia în raporturile româno-sovietice", în Dosarele Istoriei, 2000, nr. 6, p. 37; Valeriu Florin Dobrinescu, Diplomația României. Nicolae Titulescu și Marea Britanie, Editura Moldova, Iași, 1991, p. 26-27; Ion Calafeteanu, op. cit., p. 229. 787 "Mișcarea", nr. 963, 6 aprilie 1934, pp. 1-2; Gh. Buzatu, op. cit., p. 241. 788 Ibidem; Gheorghe I. Brătianu, Problemele politicii noastre externe, Editura
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
I. Brătianu, Problemele politicii noastre externe, Editura Mișcarea, București, 1934, p. 8. 789 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 49/ 1934, f. 1. 790 Gh. Buzatu, op. cit., p. 240. 791 Ion Clalfeteanu, op. cit., p. 247-248; V. F. Dobrinescu, Diplomația României. Nicolae Titulescu și Marea Britanie, Editura Moldova, Iași, 1991, p. 27. 792 "Mișcarea", nr. 1081, 1095; 22 septembrie, 10 octombrie 1934; pp. 1, 1; Gh. Buzatu, op. cit., p. 240. 793 Emilian Bold, Ilie Steftiuc, România sub lupa diplomației sovietice, Editura
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
V. F. Dobrinescu, Diplomația României. Nicolae Titulescu și Marea Britanie, Editura Moldova, Iași, 1991, p. 27. 792 "Mișcarea", nr. 1081, 1095; 22 septembrie, 10 octombrie 1934; pp. 1, 1; Gh. Buzatu, op. cit., p. 240. 793 Emilian Bold, Ilie Steftiuc, România sub lupa diplomației sovietice, Editura Junimea, Iași, 1998, p. 103; Gh. Buzatu, op. cit., p. 245; Alex Mihai Stoenescu, op. cit., vol. 3, pp. 75, 76. 794 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 26/ 1935, f. 1. 795 Idem, f. 3-4; "Monitorul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să-i ceri nimic. Domnul de Talleyrand se ținea de câteva deprinderi și de câteva maxime pentru folosul sicofanților și al indivizilor dubioși din intimitatea lui. Toaleta sa pentru public, copiată după aceea a unui ministru de la Viena, era triumful diplomației sale. Se lăuda cu faptul că nu este niciodată grăbit; susținea că timpul este dușmanul nostru și că trebuie ucis: pe temeiul acesta se lăsa pre ocupat de ceva numai câteva clipe. Numai că, până la urmă, Domnul de Talleyrand, nereușind
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
se trag, din trecerea violentă de la starea de normalitate la morbiditate și la minciună. Minciună a fost rolul Partidului Comunist Român în schimbarea de alianță din 23 august 1944, care a fost, în realitate, o lovitură de stat, pregătită de diplomația românească, susținută de Aliați și realizată de Regele Mihai, lovitură de stat devenită necesară în urma dezastrului armatei germane. Minciună, marele entuziasm revoluționar - în realitate, așa cum știe toată lumea, Partidul Comunist Român era practic inexistent, în 1944; majoritatea membrilor săi s-au
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
o constantă a scrisului jurnalistic eminescian. Războiul diplomatic vizând demersurile marilor puteri pe lângă Poartă, pentru încheierea păcii și acordarea de drepturi popoarelor aflate sub stăpânirea sa, constituie un alt subiect dezbătut pe larg de Eminescu în paginile Curierului de Iași. Diplomația europeană se distinge în viziunea jurnalistului prin practicile birocratice, în opoziție cu puterea otomană care vede soluționarea problemelor pe calea armelor. Imperiul Otoman respinge însă propunerile Marilor Puteri și, astfel, în 12/24 aprilie 1877, Rusia declară război Porții. Proclamarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Porții. Proclamarea Independenței României, în 9 mai 1877, este prezentată ca un moment esențial în istoria țării noastre, urmare firească a derulării evenimentelor: "Drept că în realitate era altfel, căci România n-a fost niciodată vasală Turciei; dar în ochii diplomației engleze și a unei părți din jurnalistica austriacă România era ceea ce e și după opinia lui Savfet Pașa: parte integrantă a Imperiului otoman"211. În articolele "România și cestiunea Orientului" și "România și cestiunea orientală", jurnalistul dezbate pe larg revendicările
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Evenimentele generează pericolul unei intervenții otomane directe, cel al desfacerii Unirii, la care se adaugă și alte probleme cauzate de manevrele diplomatice ale marilor puteri. Situația de criză este depășită ca urmare a implicării responsabililor politici interni, precum și a proaspetei diplomații românești. De altfel, în ciuda luptelor interne pentru putere, oamenii politici români și, nu în ultimul rând, Principele Carol I de Hohenzollern, valorifică fiecare ocazie care ar fi putut aduce mai aproape momentul modificării statutului internațional al țării, prin desprinderea de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu Europa este cea a opoziției timide, apoi îndîrjite, pe care cea mai mare parte a țărilor o vor opune amenințărilor pe care pretențiile la hegemonie ale Regelui-Soare le fac să apese asupra lor. Acesta își sprijină ambiția pe o diplomație activă și mai ales pe o armată permanentă pe care Michel Le Tellier și Louvois, secretari de stat la Ministerul de război, au știut să o facă cea mai numeroasă și cea mai bună din Europa. Pe de altă parte
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din Brumar, instaurează principiul lui Sieyes: "Autoritatea vine de sus și încrederea de jos", dar de data aceasta în favoarea lui Bonaparte. Ea stabilește într-adevăr un Consulat în care puterea aparține unui Prim Consul care are inițiativa legilor, discută bugetul, diplomația, războiul, numește aproape în toate funcțiile și nu lasă celorlalți doi consuli decît funcțiile onorifice. Puterea legislativă se diluează între patru adunări care se neutralizează și sistemul electoral teoretic revenit la sufragiul universal nu servește decît la stabilirea listelor cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al XIX-lea nu se afirmă numai prin expansiunea colonială. Dacă emigrația este slabă, influența culturală este favorizată de prestigiul intelectual și artistic al Parisului, de răspîndirea limbii franceze, limbă a elitelor în Europa ca și în America latină, limbă a diplomației de asemenea. De la sfîrșitul secolului încoace, expansiunea financiară franceză este considerabilă: cei care au strîns capitaluri le exportă. În 1913, împrumuturile către stat, valori "sigure", reprezintă mai mult de jumătate din plasamentele din străinătate. Aliatul rus atrage, dar și Austro-Ungaria
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fi însărcinat cu aceasta. Ea va vrea ca guvernanții săi să guverneze, ca funcționarii săi să nu înșele prin intermediul funcțiilor lor, ca soldații săi să se ocupe doar de apărarea sa, ca magistrații săi să facă o justiție adevărată, ca diplomația sa să nu se teamă de nimic altceva decît de a-i servi rău interesele. A IV-a Republică franceză va voi să fie servită și nu folosită. Mai mult, ea va aboli toate coalițiile de interese sau de privilegii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
putea spune că omul care prezintă un coeficient ridicat al I.E. este o persoana inteligentă dar și foarte abilă În relaționarea În plan social, un om capabil să comunice eficient cu ceilalți, să-i coordoneze, să rezolve abil și cu diplomație diverse conflicte și situații problematice. Deci, ca o concluzie de moment, cele mai multe lucrări de specialitate au răspândit În ultima vreme foarte mult ideea că exista clar doua categorii principale În care poate fi Împărțită inteligența: cea cognitivă (analitică, logică) și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
putea spune că omul care prezintă un coeficient ridicat al I.E. este o persoana inteligentă dar și foarte abilă În relaționarea În plan social, un om capabil să comunice eficient cu ceilalți, să-i coordoneze, să rezolve abil și cu diplomație diverse conflicte și situații problematice. Deci, ca o concluzie de moment, cele mai multe lucrări de specialitate au răspândit În ultima vreme foarte mult ideea că exista clar doua categorii principale În care poate fi Împărțită inteligența: cea cognitivă (analitică, logică) și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
un profesor apreciat, îndrăgit de elevii săi poate spera din partea lor la o activitate temeinică, serioasă. Elevii nu apreciază profesorii care nu dau dovadă de seriozitate în exercitarea profesiei care nu știu să se apropie de ei cu delicatețe și diplomație, care caută cu orice preț să devină plăcuți elevilor. Rezumând, se poate afirma că formele de exprimare și intensitatea manifestărilor de autonomie ale elevilor sunt dependente în mod cert și semnificativ de modul în care se exercită autoritatea cadrelor didactice
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
elementului maghiar și sas, tradițiile istorice ale acestora, ar fi contrabalansat majoritatea numerică a românilor; în schimb spiritul aparte al regiunii, tradiția toleranței, ar fi fost garanția echilibrului în teritoriu. Gömbös Gyula, în planul său, conceput la 1934 și trimis diplomației italiene, a fost și mai concret: pe harta întocmită de colaboratorii săi luase în calcul reanexarea teritoriilor frontaliere locuite de maghiari, pe care le-ar fi întregit din punct de vedere hidrografic (izvorul Tisei - Tisza forrása, Valea Mureșului - Maros völgye
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
neutru valoarea problemei - dar cum am putea-o face? - și nu am lua în considerare faptul că partenera Ungariei în această partidă a fost una din dictaturile cele mai întunecate din istoria Europei continentale, atunci ar trebui să admitem că diplomația ungară și guvernul ungar au procedat onorabil în acele săptămâni. Căci, în tot acest răstimp, și-au menținut comunicarea și cu marile puteri anglo-saxone, explicându-le deciziile adoptate. Foarte curând materiale propagandistice ale guvernului ungar năpădeau și anumite oficii de la
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
unguresc: Szörényvár), situat pe malul Dunării de jos. La tratativele începute pe 16 august 1940, delegația ungară alcătuită din diplomați și ofițeri - care călătoreau pe vasul cu aburi Zsófia (Sophia) - a fost condusă de diplomatul Hory András. Hory reprezenta, în diplomația ungară, linia de mijloc, stabilă și de încredere; născut la Cluj, ambasador la București, Roma și Belgrad, în culmea carierei la mijlocul anilor treizeci, el devenise locțiitorul permanent al ministrului Afacerilor Externe - expus veșnicelor ironii, peste măsură de sarcastice, ale șefului
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a diplomaților retrași cu un statut de disponibilitate. Noua însărcinare l-a găsit în mijlocul lucrărilor de renovare a vilei sale, pe malul lacului Balaton (la Balatonkenese), drept care a și plecat spre Budapesta destul de indispus. Și Hory, ca în general toți diplomații, își supraevalua adesea propriu rol, dar, în același timp era mânat și de conștiinciozitatea și de rutina diplomatică necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a acestui rol. Memoriile sale conțin o descriere plastică a derulării tratativelor. Nu același lucru se poate afirma
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Externe vroia să pună capăt imediat tratativelor. Regele României numise drept "obrăznicii" pretențiile ungare care se ridicau la două treimi din Transilvania. Pop însă a votat în favoarea continuării lucrărilor. Tactica lui consta în demonstrarea, în fața lumii întregi, a justeței cauzei diplomației române și a incapacității ungurilor de a ajunge la înțelegere. Conform punctului de vedere al părții române, ideea schimbului de populație trebuia să se afle în centrul dezbaterilor. Dacă partea ungară accepta aceasta, abia după aceea s-ar fi putut
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]