4,884 matches
-
loc în peștera Sattapanni, din apropierea orașului Rajagriha și a avut obiectivul de a păstra spusele lui Buddha (sūtrele) și normele de disciplină monahală (Vinaya). Sūtrele au fost recitate de călugărul Ananda, iar Vinaya a fost recitat de Upali, un alt discipol al lui Buddha. Potrivit unor surse, scrierile cum este Pitaka Abhidhamma, au fost incluse. De asemenea Sangha (comunitatea budistă) a luat decizia unanimă de a păstra toate regulile ce țin de Vinaya, fie ele importante sau minore. După aproape 100
Concilii budiste () [Corola-website/Science/329021_a_330350]
-
Paulo Coelho. El a dorit să tragă foloase pentru mujahedini din această carte și a decis „să rescrie cea mai mare parte a ei, să îndepărteze unele excese și să o completeze cu versete ("ayaturi"), "hadithuri" și povestiri din viețile discipolilor”. Unele capitole se referă la ambuscade, tactici militare etc.
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
să se cunoască și să se înțeleagă pe sine, în schimb încearcă să-l înțeleagă pe Dumnezeu și pe ceilalți oameni.” În 1996 Swami Rama a încetat din viață, iar elevii săi continuă transmiterea cunoștințelor și preceptelor sale. Unul dintre discipolii săi, Swami Veda Bharati, călătorește de peste 60 de ani în toată lumea pentru a împărtăși înțelepciunea și practica Tradiției Himalaiene de Meditație Yoga, precum maestrul său, Swami Rama.
Swami Rama () [Corola-website/Science/324396_a_325725]
-
grecă: "Κυρήνη, Kyrēnē"; în prezent Shahhat, Libia), a fost o colonie grecească din nordul Africii și un important centru cultural al regiunii, deoarece aici se găsea o școală de filozofie întemeiată în secolul al III-lea î.Hr. de Aristippus, un discipol al lui Socrate. Numele regiunii istorico-geografice libiene Cirenaica provine de la orașul . Cirene a fost fondată în 630 î.Hr., după spusele lui Herodot, de grecii din insula Thera (Santorini) de Battus. Oracolul din Delphi hotărăște ca Apollo să fie zeul patron
Cirene () [Corola-website/Science/326933_a_328262]
-
" [Clasicul Purității]" (溝一靜經) este - cu excepția scrierilor lui Lao zi, întemeietorul daoismului și acelea lui lui Zhuang zi, discipolul lui - unul din cele mai timpurii texte clasice daoiste. El a fost atribuit de către unele autorități în materie lui Lao zi însuși, dar este mult mai probabil opera lui Ge Xuan, care a trăit în timpul dinastiei Wu [吴] (222 277
J’ing jing Jing () [Corola-website/Science/326453_a_327782]
-
în Țara Fericită a Nemuririi. El este patronul sfânt al dramei și simbolurile sale sunt o pereche de castaniete și un evantai cu pene. Li Tie Guai. Un cerșetor cu o cârjă. Despre el se zice că a fost un discipol al lui Lao zi, care-l invită în Cer, sfătuindu-l să și lase trupul în grija unui copil. În timpul cât a lipsit, copilul fu chemat la căpătâiul mamei sale aflate pe moarte și trupul încredințat lui a fost considerat
Da guangyao shi () [Corola-website/Science/326454_a_327783]
-
sfântul patron al farmaciștilor. Han Zang Ce. Cărturar, poet și cunoscător al învățăturii transcendentale. Despre el se zice că a fost în stare să facă să crească flori dinaintea ochilor privitorilor (acestea putând simboliza florile spirituale ale sufletului). A fost discipolul lui Lu Dong Bin, și a fost instruit de el să se cațere într-un piersic, după care căzu de pe ramurile acestuia și deveni nemuritor. Este sfântul patron al muzicanților și simbolul său este flautul, fiind reprezentat cântând la acesta
Da guangyao shi () [Corola-website/Science/326454_a_327783]
-
japoneză veche: "O" înseamnă "cu multă recunoștință, iubire, gratitudine" dar și "echilibru, armonie". "Sho" înseamnă "extinderea multidimensionala a conștiinței" și "total binecuvântat de existență". Osho a decedat la 19 ianuarie 1990; fără să fie resemnat sau fatalist, el a explicat discipolilor săi că: Existența a hotărât că i-a venit timpul". Pentru el devenise limpede că a rămâne în limitele trupului nu era lucrul cel mai important pentru dezvoltarea operei sale. Înainte de a muri, a mai spus: "Vă las visul meu
Osho () [Corola-website/Science/326465_a_327794]
-
operei sale. Înainte de a muri, a mai spus: "Vă las visul meu." Osho nu are ceea ce poate fi numit o operă scrisă, el nu a scris propriu-zis nicio carte. Cărțile publicate sub numele său sunt transcrieri ale discursurilor sale, datorate discipolilor săi. În timpul vieții sale, aceste transcrieri au fost făcute sub îndrumarea și atentă să supraveghere. Discursurile lui Osho acoperă domenii foarte largi ale cunoașterii, de la psihologie la filosofie, fără să constituie propriu-zis un sistem, deoarece Osho însuși a fost împotriva
Osho () [Corola-website/Science/326465_a_327794]
-
de gandire. Gândirea să era în viziunea sa o "cale", prin care Osho a încercat să adapteze învățăturile tradiționale orientale contextului specific al lumii contemporane. Discursurile sale sunt fie conferințe tematice fie răspunsuri uneori foarte dezvoltate la întrebări puse de discipolii săi. Tematica acestora este întotdeuna un pretext pentru a contura propria gândire (sau cum o numește Osho în titlul uneia dintre cărți - "Calea Mea, Calea Norilor Albi") fie că este vorba de comentarii pe marginea scrierilor tradiționale (precum Dhammapada atribuită
Osho () [Corola-website/Science/326465_a_327794]
-
Gardner, Witch" (Gerald Gardner, vrăjitor). Cartea i-a fost atribuită lui , unul din adepții lui Gardner, dar în realitate fusese scrisă de Shah. Conform spuselor lui , Shah a folosit numele lui Frederic Lamond pentru că „nu dorea să îi deruteze pe discipolii săi prin faptul că se arăta interesat de o altă tradiție ezoterică decât sufilsmul.” Lamond spunea că Shah a ajuns să pară oarecum deziluzionat de Gardner. Tot acesta i-a spus, într-o zi pe când se afla în vizită la
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
în presă un articol, ce descria vizita autorului la o mănăstire secretă din Asia centrală, unde aparent erau predate metode foarte asemănătoare cu metodele lui Gurdjieff. Mănăstirea neatestată avea, se pare, un reprezentant în Anglia. Reggie Hoare, unul din primii discipoli ai lui Ouspensky, făcea parte din mișcarea lui Gurdjijeff încă din anul 1924. Acesta l-a contactat pe Shah prin intermediul articolului mai sus menționat. Hoare „a asociat o semnificație specială la ceea ce Shah i-a zis despre simbolul (eng., Enneagram
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
cum că Shah ar avea o misiune importantă în occident iar noi ar trebu să îl ajutăm sa o îndeplinească. Shah i-a dat lui Bennett o „Declarație a Oamenilor Tradiției” și l-a autorizat să o împărtășească cu alți discipoli de-ai lui Gurdjieff. Documentul anunța faptul că exista oportunitatea transmiterii „unei forme de cunoaștere secretă, ascunsă, specială, superiora”; alături de impresia personală pe care Bennett și-o formase depsre Shah, acest ultim pas l-a convins pe Bennett că Shah
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
1288) la Bagnols-sur-Cèze în Provența, de aceea a mai fost numit de francezi și Leon din Bagnols. A trăit în sudul Franței și a locuit în Orange și Avignon; a fost înmormântat (1344) conform tradiției în orașul Metz. A fost discipolul lui Néocles. A scris comentarii (Ralbag al haTanakh) la Iov, Cântarea Cântărilor, Ecleziastul, Cartea lui Rut, Cartea Esterei, cele cinci cărți ale Torei, Primii Profeți, Cartea Proverbelor, Cartea lui Daniel și Cartea lui Neemia Comentariul său la Iov a fost
Gersonide () [Corola-website/Science/326515_a_327844]
-
de cântece și romanțe din culegerile și creațile lui Anton Pann. Studiile sale teologice i-au permis accesul la scrierea psaltică în care erau notate melodiile. A realizat acest proiect în strânsă colaborare cu muzicologul George Georgescu Breazul, al cărui discipol era, în anul 1954, exemplificat pentru printr-un recital cântecele prezentate în conferința profesorului ținută la filarmonica bucureșteană și repetată la Sala Dalles, la Uniunea Compozitorilor și la Academia Română. În același an Dan Moisescu înregistra cântece din culegerile lui Anton
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
cale să urmeze, Tenar află că Moss e pe moarte și vrea să o vadă. Împreună cu Ged și Therru pornește spre Re Albi, dar se dovedește că mesajul a fost o capcană întinsă de vrăjitorul local, Aspen. El este un discipol al învinsului Cob, care îi disprețuiește pe Ged și Tenar și se teme de Therru. Vrăjile lui Aspen îi lasă fără puteri pe Ged și Tenar, dar Therru scapă și își descoperă adevărata natură: este o ființă jumătate-om, jumătate-dragon
Tehanu () [Corola-website/Science/323143_a_324472]
-
nationaux roumains"), bazată în cea mai mare parte pe repertoriul lui Nicolae Picu. Între piesele din repertoriul său, notabile sunt: „Hora cea cu flori la pălărie", „Hora în ghe mol", „Arcanul", „Buciumul" etc. Din 1851, Nicolae Picu îl ia ca discipol pe violonistul Grigore Vindereu. Moare la data de 2 octombrie 1864 la Suceava, în vârstă de 75 de ani.
Nicolae Picu () [Corola-website/Science/324253_a_325582]
-
Allăhu ʿalay-hi wa-sallam). Restul curentelor nu trebuie să fie acceptate. Așadar, dacă voi (imamii) nu veți avea grijă de aceasta, îi faceți comunității noastre un mare rău. Celor care vin la moschee imamul trebuie să le aducă aminte ai cui discipoli sunt și trebuie să-i determine să respecte obligațiile lor. Rudele și apropiații acestor persoane trebuie întrebate de ce fiul lor nu își face rugăciunea. Oare ei nu recunosc sfinții noștri? Strămoșii voștri recunoșteau și urmau sfinții. Iar voi, voi de ce
Ramzan Ahmatovici Kadîrov () [Corola-website/Science/324342_a_325671]
-
Omului și a fost membru în Curtea Internațională de Justiție de la Haga. Haim Cohen a fost cel dintâi președinte al Asociației israeliene pentru Drepturile Omului, de asemenea a dat numele său asociației pentru apărarea legală a drepturilor omului înființată de discipolul său, avocata Erna Lin. De asemenea a activat în mișcarea Tehila pentru laicism evreiesc în Israel. În 1960 a refuzat propunerea premierului David Ben Gurion de a prezida procesul criminalului nazist Adolf Eichmann, deoarece, personal, se opunea aplicării pedepsei cu
Haim Cohen () [Corola-website/Science/326623_a_327952]
-
(n. 1578 la Brescia - d. 9 aprilie 1643 la Roma) a fost un matematician italian. S-a născut ca Antonio Castelli și a obținut numele "Benedetto" în 1595 la intrarea în Ordinul benedictin. A fost discipol al lui Galileo Galilei. Matematica a fost una din preocupările sale predilecte. A fost profesor de matematică la Universitatea din Pisa, apoi la Colegiul della Sapienza din Roma, unde a funcționat până la sfârșitul vieții. A devenit stareț la o mănăstire
Benedetto Castelli () [Corola-website/Science/326704_a_328033]
-
(n. 1913 - d. 1989), un discipol britanic al lui Charles Fort, a publicat nouă cărți pe tema astronautului antic, prima carte apărând cu patru ani mai devreme decât "Amintiri despre viitor" (1968) de Erich von Däniken. Mulți scriitori despre farfuriile zburătoare de la mijlocul anilor 1950, cum
W. Raymond Drake () [Corola-website/Science/326901_a_328230]
-
-o în toamna anului 1927 cu mențiunea “foarte bine”. Figura reprezentativă a învățământului tehnologic chimic în Școala Politehnică din acea perioadă era Profesorul Dr. Ing. Paul Staehelin, de origine elvețiană care, așa cum avea să-și amintească peste ani fostul său discipol Emilian Bratu, avea o excepțională pregătire teoretică și tehnico-inginerească în industria chimică, inclusiv privind fazele grele ale unei creații industriale (proiectarea și punerea în funcțiune), dovedită prin finalizarea unor proiecte importante și din industria românească a timpului. La recomandarea profesorului
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
Fizică a României mai întâi, iar din 1949 devine titularul disciplinei de Geomorfologie, creând la Iași o adevărată școală de geomorfologie aplicată. A uimit prin veridicitatea și credibilitatea argumentelor etalându-le cu har și cu entuziasm contagios. A avut numeroși discipoli, numeroși doctoranzi (a fost investit cu sarcina de a conduce doctoratul începând cu anul 1968), pe care i-a îndrumat cu grijă pentru a descifra trăsăturile calitative și cantitative ale reliefului. Temporar a mai predat și cursuri de Hidrologie generală
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
pătruns pe rând în fiecare, a cercetat, s-a documentat căutând să-I orienteze și pe alții. Dacă în scurtul timp cât a lucrat la catedra de geografie a universității ieșene nu a putut să creeze o ”școală”, să formeze discipoli, el a desțelenit un drum, a pus o sămânță în ogorul unei noi discipline-noi pentru vremea de atunci-geografia. Cei care l-au urmat au dus făclia aprinsă de el, tot mai sus, tot mai departe.
Ștefan D. Popescu () [Corola-website/Science/324688_a_326017]
-
germană se acordă un interes deosebit lucrării "Glossaria Latino-Theodisca". Un comentariu, "Super Porphyrium", tipărit de Cousin în 1836, între "inédits Ouvrages d'Abelard" și atribuit atât de editor și de Haurau lui Hrabantis Maurus, este acum considerat drept opera unui discipol. În 2006, la aniversarea 1150 ani de la moartea lui a fost sărbătorit în Germania, în special în Mainz și Fulda. Unul dintre punctele culminante ale festivităților a fost de afișare a "Codex Vaticanus latinus Reginensis 124", un împrumut al unei
Rabanus Maurus () [Corola-website/Science/324857_a_326186]