5,938 matches
-
care se află Centre de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil. Cu: Alexandru Fifea, Katia Pascariu, Mihaela Rădescu, Andrei Șerban și Silviana Vișan. Textul și regia: Alice Monica Marinescu și David Schwartz. Scenografia: Adrian Cristea. Muzica: Cătălin Rulea. Facilitare documentare: Simina Guga. Mulțumiri speciale: Bashar Al-Kishawi, Margareta Eschenazy, Valentina Ivanov, Ahmad Marwi, Sana Rahimo. Partenerii proiectului sunt Stagiunea de Teatru Politic, Casa de Cultură a Studenților Timișoara (Teatrul Thespis), Spațiul Platforma, Casa de Cultură Șomcuta Mare, ADO SAH-ROM. Migration Stories
”Nu ne-am născut în locul potrivit” la teatrul Thespis din Timișoara / duminică / 26 octombrie / ora 18.00 () [Corola-website/Science/295704_a_297033]
-
alternativă de dezvoltare durabilă a Văii Jiului? O alternativă care să ofere atât pentru oamenii din regiune, cât și pentru mediu un viitor fără cărbune și totodata uman. Mergem la fața locului ca să înțelegem mai bine. Dorim să producem un documentar ambițios, combinând elemente textuale, vizuale și audio, dincolo de stereotipurile din media mainstream. Vrem să prezentăm rezultatele cercetărilor de la fața locului sub forma unui site web tematic - în română și în germană. Dorim să descriem în detaliu orașele fantomă ale huilei
Proiectul „Răsună valea”: Orașele fantomă ale huilei () [Corola-website/Science/295721_a_297050]
-
scris acel comentariu dintr-un exces de grandomanie, fiind flatat din cale afară de un așa articol măgulitor. Ei, și? Care e problema? E un motiv suficient să dai un om afară din spectacol, după două luni și mai bine de documentare și repetiții doar pentru că a "shareuit" un articol în care e lăudat? De altfel, blamatul Toma a pus cam toate articolele referitoare la Tigrul sibian pe pagina lui de wall, nu doar pe cel al doamnei Papp. Le-a pus
Punctul mort () [Corola-website/Science/295726_a_297055]
-
care văd filmul își dau seama că el este structurat pe scene în care nu există nicio intervenție externă, care „vorbesc” de la sine, iar interviurile sunt folosite ulterior scenelor, minimal, în directă relație cu ceea ce dezvăluie scenele de sine stătătoare. Documentarul este doar o dramatizare justificată a realității. Evident, există intenție artistică, dar eu cred că în documentar este esențial ca esteticul să fie subsumat eticului. Așa că nu ne-au interesat stereotipurile, nici de o parte, nici de alta, și nici
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
intervenție externă, care „vorbesc” de la sine, iar interviurile sunt folosite ulterior scenelor, minimal, în directă relație cu ceea ce dezvăluie scenele de sine stătătoare. Documentarul este doar o dramatizare justificată a realității. Evident, există intenție artistică, dar eu cred că în documentar este esențial ca esteticul să fie subsumat eticului. Așa că nu ne-au interesat stereotipurile, nici de o parte, nici de alta, și nici senzaționalul. De multe ori am exclus la montaj declarații care ar putea părea scandaloase, momente de rasism
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
cu” ei înșiși, si care folosește cuvintele lor. Pentru publicul din Sânto André, piesa asta era chiar povesetea lor. Această intimitate a declanșat o implicare problematică, dar până la urmă productivă, recalibrând spectacolul la intersecția dintre un eveniment estetic și un documentar al propriilor vieți. [caption id="attachment 1196" align="aligncenter" width="216"] Laurențiu Ridichie. Fără titlu, 2012.[/caption] Povestirile critice în practică teatrală: O’Neal, Lacy, Boal Nu toate povestirile sunt eliberatoare. Poveștile personale pot fi folosite pentru a ajunge la orice
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
universitare din țară, și practic cerințele lor nu aveau niciun fel de reprezentare la nivelul întregii societăți. Ca dovadă că, inclusiv în București, minerii au fost aplaudați de foarte mulți locuitori, muncitori manuali și intelectuali deopotrivă. De altfel, inclusiv în documentarul După revoluție, al lui Calciu - mă uitam recent la filmările cu Ion Rațiu - vedeai, în sărăcia cruntă care era în România atunci, un tip îmbrăcat ultra-elegant, la patru ace, cu haine scumpe și papion, vorbind româna cu accent britanic, care
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
ca drept fundamental al tuturor, instrumentalizarea „străinului” ca țap ispășitor pentru problemele sociale și economice. SubPământ. Valea Jiului după 1989 De: Mihaela Michailov și David Schwartz Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei ȘerbanScenografia: Adrian Cristea, muzica: Bogdan Burlăcianu, documentare: Vlad Petri SubPământ. Valea Jiului după 1989 este un proiect de observație și analiză a existenței cotidiene a unor comunități afectate decisiv de schimbările politice și sociale care au avut loc începînd cu anii ’90. Proiectul își propune să documenteze situația
STAGIUNEA TIR - TEATRUL ISTORIILOR RECENTE // SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE 2014 () [Corola-website/Science/295784_a_297113]
-
fundamental al tuturor, instrumentalizarea „străinului” ca țap ispășitor pentru problemele sociale și economice. SubPământ. Valea Jiului după 1989</b> De: Mihaela Michailov și David Schwartz Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban. Scenografia: Adrian Cristea, muzica: Bogdan Burlăcianu, documentare: Vlad Petri SubPământ. Valea Jiului după 1989 își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. SubPământ</b> este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document, care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate la limita dintre supraviețuire, migrație
Comunicat de presă: PLATFORMA DE TEATRU POLITIC 2015 () [Corola-website/Science/295813_a_297142]
-
mai bună decât altele. Sincer, voiam de foarte mult timp să fac un spectacol despre romi, dar nu știam sigur de unde să încep. Aș fi vrut să vorbesc mai în profunzime, nu direct despre discriminare. Și, când am văzut un documentar despre căsătoriile timpurii, am început să îmi pun tot mai multe întrebări legate de această chestiune - în primul rând, dacă copiii respectivi, în special fetele, chiar își doresc să se căsătorească atât de repede, la 12-13 ani, cum se întâmplă
”M-am gândit că, fiind actriță, artistă, pot să folosesc arta ca instrument în lupta mea” () [Corola-website/Science/295737_a_297066]
-
de identificat pentru toți cei familiarizați cu contextul românesc. Cele trei părți ale filmului documentează semiotica interacțiunilor umane, ceea ce permite spectatorului să-și facă o idee despre cum sunt unii protestatari români în spațiul public. În toată perioada urmărită în documentar, grupurile care trec prin piață se schimbă, sunt puțini cei care rămân pe poziții întreaga perioadă. Doar jandarmii sunt mereu prezenți, dar și atitudinea lor se modifică pe parcurs, în funcție de evoluția mutațiilor de pe scena politică. Dictatura indusă în ianuarie de
”București, unde ești?” - un film de Vlad Petri () [Corola-website/Science/295739_a_297068]
-
prima oara cu Monoloagele vaginului, text deja celebru în State la momentul respectiv, pe la 17-18 ani, pe demult defunctul post Acasă. Pe vremea aia, TV-ul mai avea, din când în când, o zvâcnire-două de viață. Sau poate, de fapt, documentarul bazat pe spectacol realizat de HBO era exact atât de pseudo-feminist și zaharist cât să prindă la gospodinele și fetițele de mahala. Sau poate încă aveam răbdare cu TV-ul, fiindcă n-aveam Facebook. Sau poate încă eram mică. Poate
Vocea din „Monoloagele vaginului” () [Corola-website/Science/295745_a_297074]
-
am propus-o prin proiectul depus la Minister, din păcate ignorat - lucrurile nu se continuă așa cum ar fi de dorit. Interviu realizat de Mihaela Michailov [1] Echipa proiectului: Andrei Sever Bârzan, Andreea Eșanu, Bogdan Georgescu, Alice Monica Marinescu, Sânziana Nicola; documentare: Vlad Georgescu, Bogdan Paraschiv. [:en]Interview with <b><i>Andrei Sever Bârzan, Andreea Eșanu and Alice Monica Marinescu</i></b> “I’m not ashamed to work. We all have the right to work to make ends meet. I wash toilets
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
intime aspecte ale vieții unei femei. Copii nedoriți capătă simbolic și un nume: „Decrețeii”, copiii decretului nr. 770. Această imagine a femeii în rolul său de reproducătoare a fost consolidată de povești și mituri care circulau peste granițele țării, de documentarele și reportajele de după '90. „Oamenii civilizați” din afara granițelor aflau cu groază și fascinație despre copiii din orfelinate, nedoriți de către un stat, nu-i așa, totalitar. În acest context, filmul lui Mungiu se înscrie într-un orizont de așteptare, înfățișând privirii
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
Documentarul Girl Model (regia David Redman și Ashley Sabin) e ca o vitrină plină de hălci de carne numerotate. O vitrină făcută zob, pe măsură ce numerele pătrund în economia care cuantifică fiecare bucată de șold atent ținută sub control. Nadia, adolescenta de
Girl Model - Corp dator pe piața japoneză () [Corola-website/Science/295633_a_296962]
-
definit, care trăiește din abuzul de putere, camuflat în misiune salvatoare. Tigran, impresar de modele, spune: “Așa cum Noe a salvat animalele, eu le salvez pe fete. Pentru mine e o chestiune religioasă”. Alături de Tigran, un rol extrem de important în construcția documentarului îl are Ashley, fostă model, care selectează adolescente din toată Europa pentru piața japoneză. Poziția lui Ashley este păstrată într-un regim al ambiguității. Pe de o parte, vedem o Ashley epuizată și extrem de vulnerabilă, care locuiește singură într-o
Girl Model - Corp dator pe piața japoneză () [Corola-website/Science/295633_a_296962]
-
a da un nume nu e un gest inocent. Când vrem să-i facem rău cuiva, îi inventăm, adesea, un nume. În spectacolul pe care l-am prezentat la București, am vrut să relaționez teatrul și filmul, ceea ce ține de documentar și de ficțional. Anul trecut împreună cu ceilalți doi artiști care și-au schimbat, ca și mine numele, am făcut filmul: Numele meu este Janez Janša. Eu sunt Tay Tong Cu cât suntem mai mulți, cu atât mai repede ne vom
Cine-i prim-ministrul? () [Corola-website/Science/295635_a_296964]
-
disponibilizări, privatizarea și delapidarea principalelor fabrici din zonă, incursiuni repetate ale minerilor spre București.” (David Schwartz, Capete înfierbântate - Valea Jiului) Regie: David Schwartz Scenariu: Mihaela Michailov Distribuție: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban Muzica: Bobo Burlăcianu Video și documentare video: Vlad Petri Scenografie: Adrian Cristea Un eveniment organizat în parteneriat cu Facultatea de Istorie - Universitatea din București Mai multe detalii despre spectacolul de teatru SubPământ pe teatrusubpamant.wordpress.com Mai multe detalii despre proiectul CRIM pe www.militiaspirituala.ro
”subPământ - Valea Jiului după 1989” - la Facultatea de Istorie București () [Corola-website/Science/295638_a_296967]
-
2013: Munca și muncitorii. Reprezentări, contexte și relații în instituțiile artistice. Întâlnirile G.A.P. vor avea loc în fiecare sâmbătă la Dianei 4 (strada Dianei numărul 4, București). Sâmbătă, 23 Martie, la orele 15.00, va avea loc proiecția filmului documentar Manufactured Landscapes (Canada, 2006, regia: Jennifer Baichwal). Filmul va fi urmat de o discuție. Durata film: 90 minute. Pornind de la documentarea activității fotografului Edward Burtynsky în China, filmul Manufactured Landscapes prezintă o viziune de ansamblu asupra peisajelor industriale afectate de
Întâlnirile G.A.P. – Proiecție de film documentar: Manufactured Landscapes () [Corola-website/Science/295637_a_296966]
-
e departe de a fi gata. Lăură Căpățână-Juller le-a însoțit pe Ani și pe Sanda timp de trei ani, urmărind cu delicatețe și talent frământările unor copile devenite adolescente în absență părinților. “aici... adică acolo” este primul ei lung-metraj documentar. Un film despre o problemă globală văzută la microscop. Vă așteptăm! Gazeta de Artă Politică este o publicație trimestriala independența și autofinanțată. G.A.P. se distribuie gratuit.
Întâlnirile G.A.P. – proiecție de film documentar: #034;aici... adică acolo#034; (regia: Laura Căpăţână- Juller) () [Corola-website/Science/295644_a_296973]
-
pericol”. (p. 23) De ce era Moore o țintă? Publicase cumva caricaturi cu profetul Mahomed? Buclucul a început în prima săptămînă a războiului din Irak, în 2003, cînd filmul lui, Bowling for Columbine, a cîștigat premiul Oscar pentru cel mai bun documentar. La Academy Awards, pe 23 martie, Moore a spus întregii lumi: „I‑am invitat cu noi pe scenă și pe ceilalți colegi, autori de documentare nominalizate. Sunt aici, solidari cu mine, pentru că ne place filmul non‑ficțional. Ne place non
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
2003, cînd filmul lui, Bowling for Columbine, a cîștigat premiul Oscar pentru cel mai bun documentar. La Academy Awards, pe 23 martie, Moore a spus întregii lumi: „I‑am invitat cu noi pe scenă și pe ceilalți colegi, autori de documentare nominalizate. Sunt aici, solidari cu mine, pentru că ne place filmul non‑ficțional. Ne place non‑ficțiunea, dar trăim în vremuri pline de ficțiune. Trăim într‑o perioadă în care avem rezultate fictive ale unor alegeri fictive, cîștigate de un președinte
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
Lânăriei nr. 93-95, București). Intrarea este liberă și se face pe bază de rezervare. SubPământ. Valea Jiului după 1989 De: Mihaela Michailov și David Schwartz Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban. Scenografia: Adrian Cristea, muzica: Bogdan Burlăcianu, documentare: Vlad Petri SubPământ. Valea Jiului după 1989 își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. SubPământ este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document, care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate la limita dintre supraviețuire, migrație, dispariție
Comunicat: SubPământ. Valea Jiului după 1989 () [Corola-website/Science/295845_a_297174]
-
Intrarea este liberă și se face pe bază de rezervare.</b><b></b></p> SubPământ. Valea Jiului după 1989 De: Mihaela Michailov și David Schwartz Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban. Scenografia: Adrian Cristea, muzica: Bogdan Burlăcianu, documentare: Vlad Petri SubPământ. Valea Jiului după 1989 își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. SubPământ este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document, care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate la limita dintre supraviețuire, migrație, dispariție
Comunicat: SubPământ. Valea Jiului după 1989 () [Corola-website/Science/295851_a_297180]
-
pentru filmul Valea Plângerii, produs de Mihai Andrei Leaha, care este de asemena voluntar în proiectul Susținerea supraviețuitorilor romi deportați în Transnistria. Regizorii Mihai Andrei Leaha, Andrei Crișan și Iulia Elenă Hossu au mers în Transnistria și Ucraina pentru realizarea documentarului. Filmul are mai multe planuri și prezintă interviuri cu supraviețuitori care erau copii la momentul respectiv, precum și interviuri cu martori din satele învecinate. Filmul a fost difuzat în cadrul atelierului „Naționalism, Fascism and the Holocaust în Romanian History - A Critical Approach
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]