6,346 matches
-
Ticu! Ticu! Da’ ce e, mă? Zic: O abdicat regele! Cum așa? Uite-acuma o spus la radio. Deci ăsta a fost primul moment politic din viața mea care m-a afectat: abdicarea regelui. Și pe urmă... atuncea fiecare comună, dom’ne, își avea: prostul, tăntălăul și săracul satului... Ei, și din ăștia toți s-au trezit președinți de colectiv, președinți de sfat... toți au fost puși pe trepte înalte. Și fără pregătire... că nici să scrie nu știau, domnule. Și-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o traduce mai literar. Și m-a chemat pe mine. Am văzut, am citit... era un manifest care se adresa intelectualilor, muncitorilor și țăranilor și care concluziona că dușmanul comun și al ungurilor și al românilor este unul singur: comunismul. Dom’ne, zic, eu pot să o traduc, dar nu mă ocup... Dom’ne, în acea perioadă eram îndrăgostit, am fost la prima mea dragoste și n-am vrut să renunț la aceasta. ăsta a fost adevărul... Era cu 9 ani
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am citit... era un manifest care se adresa intelectualilor, muncitorilor și țăranilor și care concluziona că dușmanul comun și al ungurilor și al românilor este unul singur: comunismul. Dom’ne, zic, eu pot să o traduc, dar nu mă ocup... Dom’ne, în acea perioadă eram îndrăgostit, am fost la prima mea dragoste și n-am vrut să renunț la aceasta. ăsta a fost adevărul... Era cu 9 ani mai mare ca mine doamna de care eram îndrăgostit... Și rezultatul a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
întreabă: Ce cauți puiule? Zic: Am avut ceva hârtii și nu știu, nu le găsesc. Zice: Ascultă, de unde ai tu hârtiile alea? Eu n-am mințit-o pe mama în viața mea, n-am avut niciodată secrete față de ea. Și dom’le, îi spun: Păi o fost domnu’ Faliboga duminică, i le-o dat lu’ tata și io l-am tradus. Zice: Să știi că l-am ars. Mamă, zic, ce-am făcut eu, gata, l-ai ars da’ dă-mi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
l-am tradus. Zice: Să știi că l-am ars. Mamă, zic, ce-am făcut eu, gata, l-ai ars da’ dă-mi înapoi originalul cel puțin, ca să-l dau ’napoi la Faliboga să se spele pe cap cu el. Dom’le, părinții mei nu s-au certat și nu i-am văzut certându-se în viața lor. Când a venit tata acasă s-au certat foarte tare și mama a zis: Acum să pleci, să-l duci înapoi lu’ Faliboga
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
30 de studenți, băieți numai, care făceam paza facultății... Am mers la facultate și-a trecut toată noaptea fără niciun eveniment. Era un rond care se făcea din când în când prin jurul și în perimetrul facultății și cu-asta basta. Dom’le, dimineața când ajung acasă, mama spune: Mă puiule, fii atent că ceva nu e în regulă. Zic: De ce? Uite-acolo, vis-à-vis, peste drum, sub poarta aceea stau trei inși și tot aici se uită, la poartă și la geamul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
oprit la vitrina de la cinematograf și vedeam în spate... Și îi văd pe toți trei că apar. Se opresc acolo... Eu stau și mă uit la fotografiile de la film. Merg mai departe prin centru, traversez, trec în partea cealaltă și, dom’ne, vine autobuzu’. Și am sărit în autobuz tocmai când ăla voia să închidă ușile. Și ce văd? ăștia trei fug după autobuz! Da’ era prea târziu, eu am plecat... Și m-am dus la facultate, m-am dat jos
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
-s amator de futbol, da’ mă duc la un meci de futbol. Ei, între timp, s-au apucat și au ars tot ce-am avut noi: acte, hârtii, inclusiv certificatele de refugiat... tot ce părea compromițător. No, și pe urmă, dom’ne, a urmat inevitabilu’. Seara, la ora nouă, cioc-cioc-cioc, numa’ doișpe inși au intrat... În numele legii, sunteți arestați! Mai țineți minte data arestării? Cum să nu? Am fost arestat de două ori. Prima dată a fost în 4 noiembrie 1956
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Atunci mi-au luat șireturile, mi-au luat cureaua, mi-au luat tot, o făcut un proces verbal cu ce mi s-a luat, și m-au băgat într-o celulă unde eram singur. Și am stat singur în celulă, dom’ne, o zi, două, trei, patru... nici nu mai știu. Nimeni n-a stat de vorbă cu mine, nimeni nu m-a chemat... Eram atât de supărat... Dom’ne, cel puțin să mă întrebe de ce sunt acolo... Ce mă deranja
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
într-o celulă unde eram singur. Și am stat singur în celulă, dom’ne, o zi, două, trei, patru... nici nu mai știu. Nimeni n-a stat de vorbă cu mine, nimeni nu m-a chemat... Eram atât de supărat... Dom’ne, cel puțin să mă întrebe de ce sunt acolo... Ce mă deranja mai tare era că știam că și doamna mea-i amestecată în toată treaba... și nu știam de soarta ei nimica. A patra sau a cincea zi, sunt
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
soarta ei nimica. A patra sau a cincea zi, sunt scos la anchetă. Era un locotenent major, nici nu-i mai știu numele, deși se prezenta. Și-ncepe: No, ia spune, tinere! Ce să spun? Pentru ce ești aici? Zic: Dom’ne, dacă m-ați adus, dumneavoastră să-mi spuneți pentru ce, nu io să vă spun de ce, că io nu știu. Ia gândește-te! Și uite-așa m-a’ luat, domnule, o săptămână... Sâmbăta după-masa și duminica nu erau anchete
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
domnule, banalități... Îți punea o întrebare și spunea: No, gândește-te! Și el ieșea afară. Și eu stăteam acolo, pe taburetu’ ăla... Și venea: No, te-ai gândit? Zic: La ce? Hai, nu fă pe prostu’! Și chestii din astea... Dom’ne, efectiv să mă întrebe despre manifest, să mă întrebe despre ceva... da’ absolut nimic. Nimic! Generalități din acestea, că ce știu. Nu știu, dom’ne, nimic, nu știu pentru ce sunt... Spuneți-mi! Și asta a mers până... Dom
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
te-ai gândit? Zic: La ce? Hai, nu fă pe prostu’! Și chestii din astea... Dom’ne, efectiv să mă întrebe despre manifest, să mă întrebe despre ceva... da’ absolut nimic. Nimic! Generalități din acestea, că ce știu. Nu știu, dom’ne, nimic, nu știu pentru ce sunt... Spuneți-mi! Și asta a mers până... Dom’ne, și într-o sâmbătă, când nu erau anchete, pe la ora două jumate, trei - că noțiunea timpului o aveam, da’ dup-aceea dispare - dom’ne
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Dom’ne, efectiv să mă întrebe despre manifest, să mă întrebe despre ceva... da’ absolut nimic. Nimic! Generalități din acestea, că ce știu. Nu știu, dom’ne, nimic, nu știu pentru ce sunt... Spuneți-mi! Și asta a mers până... Dom’ne, și într-o sâmbătă, când nu erau anchete, pe la ora două jumate, trei - că noțiunea timpului o aveam, da’ dup-aceea dispare - dom’ne, sunt scos la anchetă. Sunt băgat într-o cameră de anchetă, unde erau vreo șase
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
știu, dom’ne, nimic, nu știu pentru ce sunt... Spuneți-mi! Și asta a mers până... Dom’ne, și într-o sâmbătă, când nu erau anchete, pe la ora două jumate, trei - că noțiunea timpului o aveam, da’ dup-aceea dispare - dom’ne, sunt scos la anchetă. Sunt băgat într-o cameră de anchetă, unde erau vreo șase sau șapte persoane pe care în viața mea nu le-am văzut, cred că erau străini. Dom’ne, și au început să-mi pună
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
timpului o aveam, da’ dup-aceea dispare - dom’ne, sunt scos la anchetă. Sunt băgat într-o cameră de anchetă, unde erau vreo șase sau șapte persoane pe care în viața mea nu le-am văzut, cred că erau străini. Dom’ne, și au început să-mi pună tot felul de întrebări, da’ alandala, deci n-aveau legătură una cu alta... Unu-mi punea o întrebare, trebuia să-i răspund, altu-mi punea altă întrebare, trebuia să-i răspund... Zice: Dom’ne
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
străini. Dom’ne, și au început să-mi pună tot felul de întrebări, da’ alandala, deci n-aveau legătură una cu alta... Unu-mi punea o întrebare, trebuia să-i răspund, altu-mi punea altă întrebare, trebuia să-i răspund... Zice: Dom’ne, noi pentru asta suntem aicea, să te întrebăm, nu dumneata să ne pui întrebări... Chestii de-astea... Și la un moment dat, mă rog, era deja sâmbăta seara și îmi pune întrebarea: Cine crezi c-au fost cei mai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
te întrebăm, nu dumneata să ne pui întrebări... Chestii de-astea... Și la un moment dat, mă rog, era deja sâmbăta seara și îmi pune întrebarea: Cine crezi c-au fost cei mai mari oameni care-au schimbat fața lumii? Dom’ne, zic, primu’ pe care-l consider, a fost Hristos. Cum așa? Păi, așa, dom’ne, a fost din toate punctele de vedere, că s-a folosit și de momentul psihologic și de situația socială de-atunci, și-așa mai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dat, mă rog, era deja sâmbăta seara și îmi pune întrebarea: Cine crezi c-au fost cei mai mari oameni care-au schimbat fața lumii? Dom’ne, zic, primu’ pe care-l consider, a fost Hristos. Cum așa? Păi, așa, dom’ne, a fost din toate punctele de vedere, că s-a folosit și de momentul psihologic și de situația socială de-atunci, și-așa mai departe. Și-al doilea, zic, Lenin. Ia te uită ce asociere! Zic: Da, dom’le
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
așa, dom’ne, a fost din toate punctele de vedere, că s-a folosit și de momentul psihologic și de situația socială de-atunci, și-așa mai departe. Și-al doilea, zic, Lenin. Ia te uită ce asociere! Zic: Da, dom’le, același lucru s-a-ntâmplat: în plin feudalism, apare Lenin cu, mă rog, o nouă ideologie... Hristos a fost cu bunătatea, el a vrut cu schimbarea. Și această revoluție care-a-nceput atuncea, zic, merge și-n ziua de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mergem la tovarășul ofițer, care îți va da hârtia de eliberare. Și m-a dus la etaj. Spre surpriza mea acolo mă întâlnesc cu un ofițer de Securitate, căruia îi plăcea foarte mult jocul de polo. Eu jucam polo și, dom’ne, la toate meciurile era și el acolo, și-l cunoșteam din vedere, că îl vedeam cu ăștia ai noștri, și știam că-i ofițer de Securitate. Și-atuncea erau care-i periau pe ăștia care erau ofițeri de Securitate
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu ăștia ai noștri, și știam că-i ofițer de Securitate. Și-atuncea erau care-i periau pe ăștia care erau ofițeri de Securitate, mai ales dacă erau în relații... Și-l văd pe ăsta și m-am bucurat: Uite, dom’le, un om pe care-l știu. Și zice: No, domnu’ Maier, să știi că pleci acasă... Tovarășii așa au hotărât. Te rog să vezi ce vorbești! Aici nu te-ai întâlnit cu nimeni, n-ai văzut pe nimeni, că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
vorbești! Aici nu te-ai întâlnit cu nimeni, n-ai văzut pe nimeni, că în caz contrar, dacă divulgi... nu știu ce vei suferi. Era o hârtie bătută la mașină, și zice: Asta tre’ s-o semnezi, și dacă greșești, atuncea... Bine, dom’ne. Am semnat-o, mi-a dat un bilet, m-a dus jos, acolo mi-au dat buletinu’ și m-au însoțit până am ieșit pe poarta Securității. Era o duminică, nu știu cât noiembrie... pe la ora unșpe. Era o zi splendidă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Era o zi splendidă: rece, friguroasă, da’ cu un soare strălucitor. Am ieșit afară, m-am uitat în stânga, m-am uitat în dreapta, foarte puțină lume umbla pe stradă... și-am luat-o spre casă. Mă gândeam: Ce-oi găsi acasă? Dom’le, parcă tot îmi venea să întârzii momentul întâlnirii cu familia. Tot tergiversam, încetineam pasul... da’ tot am ajuns, că eram la vreo patru sute de metri de Securitate. Am ajuns în fața porții, am intrat și bat la ușă. Vine mama
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
taburetul ăla, care era fixat în podea, și-un scaun din acesta curbat, lângă el. Zice: Ia loc! Zic: Pe care? Aicea-i întrebarea... Dacă ești nevinovat, te așezi pe ăla curbat. Dacă ești vinovat, te așezi pe taburet. Zic: Dom’ne, dacă m-aduceți a doua oară aicea, tot tre’ să am o vină. Spuneți-mi dumneavoastră ce am. Eu, ca să fiu sigur, mă așez pe taburet și lămurim pe parcurs. Și-am luat scaunu’ și zic: Unde să-l
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]