KorAP: Find »[drukola/base=dominație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...186 187 188 ...262 >

6,536 matches

Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

1878-1887 / 324 Chestiunea Orientală, 1887-1897: un deceniu de calm relativ / 330 Concluzii. Mișcările naționale: un secol de împliniri / 334 Bibliografie / 338 Indice / 348 Lista hărților 1. Harta reliefului Balcanilor / 15 2. Grecia antică și Balcanii / 18 3. Ținuturile dunărene sub dominația romană / 21 4. Imperiul Bizantin / 25 5. Bulgaria în Evul Mediu / 28 6. Serbia în timpul dinastiei Nemanja / 31 7. Croația în 1070 / 34 8. Bosnia medievală / 36 9. Imperiile balcanice medievale / 38 10. Imperiul Otoman în secolele al XVI-lea

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ei ca obiect al rivalității internaționale, cu o nouă listă de combatanți, a crescut după 1945. Trăind într-o regiune de tensiuni internaționale, firește că popoarele din Balcani se aflau sub o constantă presiune din afară. Nedorind să accepte înlocuirea dominației Imperiului Otoman cu cea a altor puteri, liderii naționali balcanici luptau împotriva oricărei încercări de anexare sau dominare din afară. Ei erau totodată atrași extrem de mult de realizările materiale și culturale ale statelor europene. Astfel, în ciuda faptului că mișcările naționale

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
din Europa Occidentală. Tot în cadrul acestor eforturi s-a manifestat clar atitudinea ambivalentă față de influențele străine. Cu toate că, lipsite de capitalul, resursele, specialiștii și de experiența necesară, statele balcanice aveau nevoie de ajutor, ele se temeau de exploatarea străină sau de dominația imperială. Subiectul atracției conflictuale și de respingere a influenței politice, ideologice și economice străine a constituit un element constant de-a lungul întregii istorii a Balcanilor. Cu toate acestea, deși societățile balcanice, fie de bunăvoie, fie forțat, au acceptat multe

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
o oarecare măsură citite separat. Primul volum începe cu o introducere generală asupra evenimentelor istorice majore din secolul al șaptesprezecelea, dar prezintă în amănunțime secolele al optsprezecelea și al nouăsprezecelea. Aici s-a pus accent pe temele referitoare la natura dominației otomane și habsburgice și la mișcările naționale ulterioare. Volumul se încheie cu înfăptuirea independenței Greciei, Muntenegrului, României și Serbiei și a autonomiei Bulgariei și cu instituirea noilor guverne. În privința relațiilor internaționale, volumul I acoperă evenimentele cuprinse între încheierea în 1699

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
lor și, în mod special, măsurile luate de aceste națiuni în lumea modernă ca să fie la înălțimea enormelor probleme politice, sociale și economice cu care se confruntau ele. Dificultățile provocate de permanentul amestec din afară al marilor puteri și de dominația acestora, probleme foarte importante în secolele anterioare, sînt și ele prezentate pînă aproape de zilele noastre. Multitudinea limbilor și varietatea ortografierilor folosite în secolele trecute constituie o serie de obstacole greu de trecut pentru istoricul care studiază Balcanii. În cartea aceasta

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
viața economică a unui vast imperiu implica avantaje evidente. Producția agricolă a crescut, iar minele de aur, argint, fier și plumb erau exploatate. În special Iliria, partea de apus, a beneficiat de o perioadă de reală prosperitate. În timpul secolelor de dominație romană, populația a fost în foarte mare parte romanizată. O parte a ei a intrat în armată și în administrație; au fost acceptate modelele de viață romane, inclusiv limba. Bărbați născuți în Balcani ca, de exemplu, împărații Claudiu, Aurelian, Probus

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
al șaptelea. Au fost convertiți la creștinism în a doua jumătate a secolului al nouălea și sînt de atunci încoace ortodocși. Între secolele al optulea și al doisprezecelea, cea mai mare parte a lor au locuit în teritorii aflate sub dominație bulgară sau bizantină. După 1018, cînd Imperiul Bizantin a anihilat independența Bulgariei, căpeteniile sîrbilor au ajuns să dețină o poziție mai bună. În cele din urmă au fost întemeiate două state: Zeta, în zona muntoasă, care avea să constituie mai

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
și Ducatul Arhipelagului (1207-1566), au avut o durată egală cu viața fondatorilor lor. Veneția a avut și ea partea ei de teritorii bogate, inclusiv unele zone de pe coasta dalmată și din Pelopones, ca și insula Creta, care a rămas sub dominația lor pînă în 1669. În Balcanii bizantini, doar statul Epir rămăsese sub control ortodox. Cavalerii Apusului și venețienii dețineau acum ținuturi grecești ca limbă și ortodoxe ca religie. Politica ulterioară a noilor conducători a dus la declanșarea urii populației autohtone

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
aveau instituții autonome respectate de succesivele puteri ocupante. Guvernul se afla în mîinile unor consilii alcătuite din cetățenii de vază din partea locului. Limba comerțului și a administrației, latina pe vremea romanilor, a devenit acum italiana; limba italiană și-a menținut dominația pînă de curînd. Situația aceasta nu a împiedicat totuși dezvoltarea literaturii croate, al cărei centru era în secolul al cincisprezecelea Dalmația. Statele care rîvneau la dominarea teritoriului Dalmației luptau și pentru obținerea controlului asupra Bosniei. Situată între bisericile rivale ale

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
rurale bosniace din apropierea lor au devenit centre ale culturii islamice. Nobilii, musulmani ca religie, dar slavi ca limbă și origine etnică, controlau la vremea aceea mediul sătesc. Au existat convertiri și în rîndul țăranilor și al orășenilor. Pe tot parcursul dominației otomane, imigrarea administratorilor și a oamenilor de arme otomani în zonă a fost desigur constantă. În ciuda faptului că elementul musulman nu depășea numeric populația creștină, membrii ei dețineau cele mai importante poziții politice, sociale și economice. Imperiul Otoman a atins

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
înaintarea. În 1529, în timpul primului asediu al Vienei, ele nu au reușit să cucerească acest oraș important. Deși aveau să mai fie înfăptuite cuceriri în nordul și estul peninsulei sub alți sultani, expansiunea spre vest luase practic sfîrșit. Rezistența față de dominația otomană În ciuda faptului că Imperiul Otoman stăpînea Balcanii, centrele de rezistențe au continuat să apară în cadrul peninsulei și la granițele de nord ale acesteia. Din cauza naturii extrem de complicate a acestor acțiuni, doar trei sînt descrise aici: revolta lui Scanderbeg (al

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ei, iar o parte dintre aceștia cooperau cu ocîrmuirea otomană. Scanderbeg, care este eroul național al Albaniei, a murit în 1468, dar rezistența a continuat. Centrul ei erau zonele muntoase înalte, iar ajutorul venea din partea statelor italiene și a papalității. Dominația otomană totală a fost realizată abia în secolul următor. În acest moment, ținuturile albaneze erau devastate. Din cauza situației interne precare, mii de albanezi au emigrat. Deosebit de importantă a fost stabilirea unui mare număr din ei în regatul Neapolelui, unde locuiau

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Situația aceasta s-a schimbat abia la sfîrșitul secolului al șaptesprezecelea. Ulterior, coalițiile europene, ai căror membri de frunte au fost Rusia și Imperiul Habsburgic, au reușit să dea lovituri serioase puterii otomane. După cum era de așteptat, perioada îndelungată a dominației otomane a avut o influență decisivă asupra desfășurării ulterioare a istoriei Balcanilor și a evoluției societății balcanice. Cu excepția minorității aflate sub dominație habsburgică, toții locuitorii din Balcani erau la vremea aceasta supuși autorității otomane. Dintre creștinii ortodocși, numai rușii erau

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
și Imperiul Habsburgic, au reușit să dea lovituri serioase puterii otomane. După cum era de așteptat, perioada îndelungată a dominației otomane a avut o influență decisivă asupra desfășurării ulterioare a istoriei Balcanilor și a evoluției societății balcanice. Cu excepția minorității aflate sub dominație habsburgică, toții locuitorii din Balcani erau la vremea aceasta supuși autorității otomane. Dintre creștinii ortodocși, numai rușii erau independenți. Activitățile sîrbilor ortodocși și cele ale românilor din cadrul statului austriac "beneficiau" de restricții serioase. În secolele următoare, populația balcanică de sub dominație

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
dominație habsburgică, toții locuitorii din Balcani erau la vremea aceasta supuși autorității otomane. Dintre creștinii ortodocși, numai rușii erau independenți. Activitățile sîrbilor ortodocși și cele ale românilor din cadrul statului austriac "beneficiau" de restricții serioase. În secolele următoare, populația balcanică de sub dominație otomană avea să fie administrată conform unui sistem destul de diferit de cel în vigoare în Europa Occidentală, dar care îi acorda drepturi foarte mari de autoguvernare locală. Cel mai evident efect imediat al ocupației otomane asupra vieții politice a fost

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
cu regimurile contemporane europene. Statul otoman fusese întemeiat pe conceptul Războiului Sfînt; țelurile lui erau extinderea și apărarea Islamului. Lumea era privită ca fiind împărțită în două sfere: domeniul credinței, darülislâm, și cel al războiului, darülharb. Datoria conducătorului era extinderea dominației Islamului asupra unui teritoriu cît mai întins posibil. În ciuda accentului pus pe războiul religios, obiectivul nu era distrugerea darülharb-ului sau a popoarelor acestuia, ci cucerirea și dominarea lor într-o manieră avantajoasă pentru Islam. Într-un oraș sau într-o

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
statul otoman musulman manifesta cu siguranță o toleranță remarcabilă. După cum am menționat deja, cu excepția unor cazuri izolate sau excepționale, convertirile nu erau impuse. Nu a existat nici un echivalent al Inchiziției catolice. Așa cum vom vedea, pe tot parcursul lungilor ani de dominație otomană, societățile creștină și musulmană au conviețuit în relativă pace și înțelegere, deși se excludeau reciproc în foarte mare măsură. Prăbușirea sistemului Secțiunea anterioară a prezentat felul în care ar fi trebuit să funcționeze sistemul otoman. Nici o organizare politică nu

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
că în sferele înalte ale moralei el se situa mult deasupra cuceritorilor lui. În viața lui de zi cu zi, țăranul din Balcani era înconjurat de simboluri creștine, de cruci și icoane, nu de lucruri care să-i amintească de dominația otomană. Pe lîngă aceasta, jurisdicția civilă a bisericii, în special controlul ei asupra problemelor de familie, asigura un amestec minim între religii și naționalități. Toate organizațiile religioase interziceau căsătoriile mixte. Fetele creștine aparținînd naționalităților balcanice ajungeau într-adevăr să facă

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
șanse de convertire de la islamism la creștinism, întrucît un astfel de act era pedepsit cu moartea. În general, atît autoritățile creștine cît și cele musulmane erau interesate în menținerea unui statu-quo religios. Patriarhia apăra ortodoxia și împotriva altor confesiuni. În timpul dominației otomane, dușmanul principal era considerat a fi biserica catolică. Catolicismul era realmente inamicul numărul unu, fiind gata să lupte cu armele în mînă și intolerant față de alte credințe. Ortodoximul considera preferabilă stăpînirea otomană dominației catolice. În privința aceasta, interesele patriarhului coincideau

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ortodoxia și împotriva altor confesiuni. În timpul dominației otomane, dușmanul principal era considerat a fi biserica catolică. Catolicismul era realmente inamicul numărul unu, fiind gata să lupte cu armele în mînă și intolerant față de alte credințe. Ortodoximul considera preferabilă stăpînirea otomană dominației catolice. În privința aceasta, interesele patriarhului coincideau cu cele ale Porții, ai cărei dușmani principali au fost la început catolicii habsburgi și venețieni. Cu toate că Franța catolică era aliată cu Imperiul Otoman, statul acesta nu a devenit un instrument important al penetrației

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
și pe instituțiile creștine corespunzătoare. Ocîrmuirea otomană dispunea și de o rețea foarte diversificată de conduceri provinciale, ale căror omologe creștine erau comunitățile sătești cu organizarea lor tradițională. S-au produs multe schimbări în instituțiile provinciale în timpul întregii perioade a dominației otomane; acest aspect va fi tratat foarte detaliat, paralel cu problemele istorice specifice. Deocamdată, e suficient să menționăm că Peninsula Balcanică, care era considerată drept o unitate administrativă compactă, era împărțită în sectoare numite în diferite perioade eyaleturi, vilaieturi sau

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
STĂPÎNIREA OTOMANĂ Problemele discutate în secțiunile anterioare guvernul otoman, administrația ecleziastică și locală creștină și marile războaie ale secolului au afectat toate popoarele balcanice. Este necesar să examinăm mai amănunțit acum evenimentele din teritoriile locuite de creștini aflate nemijlocit sub dominație otomană: grecii, albanezii, muntenegrenii, sîrbii și bulgarii. Sînt avute în vedere aici situația generală din aceste regiuni, ca și efectele specifice ale slăbirii autorității otomane și ale războaielor dezastruoase. Grecii Așa cum am văzut, prin secolul al optsprezecelea, statutul cel mai

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
sistemul ecleziastic. Puterea principală era în mîinile notabililor locali, numiți arhoni, care erau creștini și mari proprietari funciari sau persoane ce dețineau monopolul perceperii impozitelor. Aceștia dominau adunările și senatul din Pelopones. Siguri de privilegiile lor, ei nu se opuneau dominației otomane, motiv pentru care erau sever criticați ca grup. De foarte multe ori lipsiți de scrupule, ei erau adesea asupritorii membrilor mai săraci și mai slabi ai propriei lor comunități. Departe de a fi uniți ca pătură socială, notabilii erau

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
a început să se pună bază mai mult pe cutume și pe legile pămîntului. Ca și cele din alte părți ale Balcanilor, organizațiile comunale grecești erau extrem de importante în menținerea separatismului local. Guvernele locale nu erau centre de rezistență față de dominația otomană, ci de apărare efectivă a oricărui grec față de asimilarea acestuia de către o comunitate mai mare. Ele constituiau totodată un scut pentru individ în mediile neprotejate de lege și violente, mai ales atunci cînd a început declinul guvernului central. După

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
puterea acesteia a început să scadă. Ravagiile bătăliei pentru Creta s-au abătut asupra insulei între 1654 și 1669. Acest conflict de durată a secătuit resursele negustorilor orașului și a marcat începutul declinului Veneției ca putere mediteraneană. În ciuda faptului că dominația venețiană reprezenta controlul unei puteri europene și creștine, ea nu se bucura de sprijinul populației grecești. Principala fricțiune avea la bază aspectul religios. Spre deosebire de islamism, credința catolică era militantă și încerca să facă prozeliți. Am menționat deja că principalul inamic

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]