6,149 matches
-
comandamentelor constituite pe timpul conflictelor militare cât și a armatei , pentru apărarea integrității și suveranității țării sau recuperarea unor zone ocupate temporar de unele state vecine cu pretenții de acaparare teritorială, mai puțin Marea Neagră, pe care unii eroi intenționează să o doneze și aceasta la străini, sub diferite pretexte absurde de "securitate teritorială", sau mai sigur pentru afirmare. Așezarea geografică a româniei la intersecția unor imperii, momentele de conjunctură din anumite perioade istorice, au făcut ca în toate vremurile existenței noastre, să
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
reântâlnim săptămâna viitoare, tot aici, să aflu și eu despre călătoria voastră. Cum ați ajuns și voi la toamna vieții, așa cum arătați acum. Când va veni vremea culesului de struguri, am să vă invit la mine la cules, să vă donez câte o damingeană de vin de la crama mea. Vă salut cu respect și aștept să ne revedem joia viitoare. Iată povestea unui militar obișnuit, nu tare interesantă, dar plăcută, poate că data viitoare ne va spune și alte întâmplări din
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a fost cumpărată în februarie 1883, dar, din documentele din arhivă, rezultă că numitul Iordache Diaconescu nu ar fi avut voie să înstrăineze ceea ce nu-i aparținea. De asemenea, prin contribuția celor 13 cetățeni înscriși într-o listă care au donat în total 15 lei s-a putut cumpăra un Molitfelnică de la părintele ieromonah Gherontie Iliescu, la 26 ianuarie 1884. De-a lungul timpului, bisericuța veche, din lemn, a mai fost reparată la acoperiș și la pereți, iar locuitorii, nu numai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a Pârâului Roșu (Dunaviciorul). Casa, încă din copilăria mea, a rămasă pustie și s-a risipit. Acolo a fost învățătoare înaintea tatălui meu, Virgil Cernat, Lizuca Boteanu Rosetti, căsătorită Mihăilescu, la Galați. Pentru construcția școlii, proprietara Sofia Boteanu Rosetti a donat 1.790m2 și 28 ari pentru folosința directorului școlii. Între multele hârtii ale tatălui meu am găsit și citit tabelele cu cetățenii care au contribuit cu bani și muncă pentru construcția școlii. Școala avea o singură sală de clasă 9
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Știrbu - secretar organizației Tineretului sătesc, M. Bârgăoanu - U.F.D.R., Dumitru Laza - Frontul Plugarilor. Raportul prezentat atunci a scosă în evidență donațiile făcute de locuitori pentru școală (1178 lei), dar și de Spiridon Manolache, administratorul proprietății lui Iliescu - Brânceni, care a donat 3 care de lemne de foc; U.F.D.R.istele (Uniunea Femeilor Democrate din România) au prestat 20 de zile de muncă voluntară, s-au făcut lucrări de reparații și de întreținere a școlii și lotului școlar care a fost împrejmuit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
uimirea și disperarea elevilor. Toți se așteptau ca profesorul să izbucnească, dar a zâmbit și a spus: Ce, mă Dudule, ți-au venit rudele ?! Scoateți pasărea!” Singura avere a profesorului Marinescu a fost o bibliotecă cu 6.000 de volume, donată școlii. Un alt profesor, poetul „modernist”, atunci, George Bacovia, preda desenul, era sensibil, tăcut, gânditor și trezea, prin poezia sa, aversiunea profesorului Gh. Marinescu, care spunea elevilor: „Cum, mă? Să plouă plumb?” S-a dovedit că se poate! colile Normale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldova. Învățătorul Virgil Cernat a fost numit (atunci învățătorii primeau repartiție pe post, mare parte fiind trimiși în Ardeal și Basarabia) la școala Slobozia - Filipeni; era școală fără local propriu. Cu sprijinul locuitorilor (am văzut listele de subscripție) care au donat bani și au făcut zile de muncă, pe un teren dat de Sofia Rosetti Boteanu, s-a construit o școală constând dintr-o sală de clasă, o cancelarie și locuința pentru învățător. Timp de 40 de ani, învățătorul Virgil Cernat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
virtuți de apărare împotriva răului: duhuri, moroi, cotoroanțe, muma pădurii etc. Alte plante strânse și păstrate de leacă erau mierea ursului, coada șoricelului, codelnița, floarea Paștelui, tămâia Maicii Domnului; altele, care conțineau otrăvuri - barba ursului, cucuta, capul șarpelui, mătrăguna (Bela Dona - care dilată pupila ochilor, folosită la țară în alte scopuri), măsălarița, ciumăfaia erau folosite cu precauție, cu asistența unei „babe doftoroaia”. Altele erau mai blânde, culese în mijlocul verii: cicoarea, cimbrișorul, osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, mușețelul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
particulară din bulevardul Haussmann și abația Chaalis din Oise Institutului Franței. La fel s-a întîmplat și cu reședința Camondo, o familie de bancheri evrei, de asemenea fără descendenți. "Ultimul Camondo", pentru a relua titlul unei monografii de Pierre Assouline, dona casa familiei, cu deschidere direct spre parc, Uniunii Centrale a Artelor Decorative [Assouline, 2003]. Vizitarea acestui muzeu readuce la viață casa unui mare senior din secolul al XVIII-lea, așa cum membrii familiei Camondo au înțeles să o reconstituie pentru viața
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
împotriva acestei dărâmări 39. Atunci, profesorii Irimescu și Tiberiu Crudu au chemat la Liceul A.T. Laurian din Botoșani pe cei interesați și au hotărât a se trimite o delegație care să propuie d-nei și d-lui Papadopol [...] de a dona casa, așa cum se găsește, pentru un muzeu al marelui poet40. La prefectul județului, Demostene Vizanty, proprietara dă următoarea declarație, scrisă și iscălită la 3 august 1924: subsemnata Marie D. Papadopol, proprietara moșiei Ipotești, declar prin aceasta să consimt de bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se găsește, pentru un muzeu al marelui poet40. La prefectul județului, Demostene Vizanty, proprietara dă următoarea declarație, scrisă și iscălită la 3 august 1924: subsemnata Marie D. Papadopol, proprietara moșiei Ipotești, declar prin aceasta să consimt de bună voie a dona (s.n.) casa mea din Ipotești, sau mai bine zis locul unde s-a aflat această casă cu condițiunea expresă de a se ridica pe acest loc o clădire identică cu materialul ce se află azi pe aceste ruine și care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
condițiunea expresă de a se ridica pe acest loc o clădire identică cu materialul ce se află azi pe aceste ruine și care clădire nu va putea avea altă destinație decât a fi un muzeu național cu titlul "Mihail Eminescu donat de Maria Papadopol născută Isăcescu", care va putea avea și o sală de lectură; nici într-un caz nu va putea servi ca local de școală 41. Se reține din actul citat buna intenție a proprietarei, precum și remarca din final
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
iau însă o întorsătură neașteptată. Actul de donație al Mariei Papadopol nu se va autentifica. Și aceasta nu numai din neglijență, cât mai ales din orgoliul prefectului Irimescu, succesorul lui Vizanty, căruia nu-i convenea situația creată: proprietara intenționa să doneze jumătate din curte și casa, în scopul amintit, iar ea să-și facă alături o altă casă; or, faptul acesta nu fusese prevăzut de susnumitul prefect. Atunci au început complicațiile. Un protest al țăranilor din comuna Cucorăni este adresat către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și corespondența purtată cu ea, lămurește cum stau lucrurile: Domnule Prefect, La adresa Dv. nr. 7677 din 13 august 1927, avem onoarea a vă înainta în original declarația d-nei Maria Papadopol, din 3 august 1924, prin care consimte de bunăvoie a dona casa sa din Ipotești cu dorința expresă de a ridica acolo un muzeu național cu titlul de "Mihai Eminescu" (s. n.) Această declarație ne-a fost încredințată nouă, chiar imediat după campania dusă prin presă împotriva d-nei și d-lui Papadopol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
peatră 5. Că lucrurile s-au petrecut astfel, stau mărturie alte câteva informații din 1909. Această biserică nu posedă nici o avere, ea se întreține de enoriași, iar preoții cari au servit au fost: întâi Preoții călugări [...] trimiși spre administrarea moșiei donate de Ipatie schitului Gorovei 6. Au slujit pe urmă acestui lăcaș: preoții Vasile, Nicolae Cocoranul, Enacache Leca și Mihai Georgeanu, despre care aflăm că a fost caterisit și condamnat la 6 luni și o zi închisoare pentru cununie fără acte7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în intervalul 1888-1902. Locuia aproape de chilia Fevroniei, era isteață, darnică și se pricepea la administrație. Sofia se călugărește și ea pe la 1840, tot la Agafton, unde moare în chilia ei, în 1878, la 57 de ani. Aproape tot ce lucra, dona mănăstirii. Până și Safta, căsătorită cu Vasile Velisar din Bacău, a intrat la bătrânețe în monahism împreună cu fiica sa, Xenia tot la Agafton. Iachift (sau Iachint, iar pe numele laic, Iancu) este cel mai original între toți: hirotonisit arhimandrit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Isăcescu a cumpărat la licitație Ipoteștii-Eminovici de la succesorii Marinovici. Prin această cumpărare, el a ajuns să stăpânească Ipoteștii-Isăcescu (în indiviziune cu nepoții săi), cealaltă jumătate din Ipotești-Isăcescu fiind proprietatea statului. La 1 septembrie 1895, Alexandru Isăcescu, care locuia la Botoșani, donează în mod irevocabil lui Gheorghe Isăcescu, fiul natural al fratelui său decedat, Iordache Isăcescu, atât Ipoteștii-Eminovici, cumpărați la licitație publică de la moștenitorii lui Cristea Marinovici, cât și partea sa indiviză, adică partea pe care a stăpânit-o mai întâi în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe Ipoteștii-Isăcescu, exceptând, desigur, pătrimea donată schitului Gorovei de către călugărul Isăcescu (devenită proprietatea statului). Prin actul de donație, autentificat de Tribunalul Botoșani sub nr. 8691 din 9 septembrie 1920 și transcris cu nr. 2162 din aceeași dată, Gheorghe Isăcescu a donat moșia Ipotești, care i-a rămas după exproprierea făcută potrivit decretului de lege din 1918, fiicei sale, Maria Isăcescu. La 11 iunie 1921 Maria Isăcescu contractează căsătoria cu medicul Constantin V. Papadopol și-și constituie dotă moșia Ipotești, obținută prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ajutoare la mănăstirile de la Locurile Sfinte. În multe locuri este scris că s-a construit cu ajutorul românilor. Și pe Muntele Tabor, și pe Muntele Eleon s-au făcut biserici și mănăstiri cu ajutorul românilor. Multe daruri prețioase din aur au fost donate. Românii au fost darnici și milostivi. Cei din trecut, nu cei de azi. Și trăiau mai simplu, mai modest. Astăzi confortul ne-a orbit, credința a slăbit și mereu ne plângem. Ehei, vor veni timpuri grele, că prea ne-am
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
construit, alții au dărâmat și tot așa, locul a trecut prin multe vitregii ale vremurilor. Dar astăzi pe acel loc sfințit este Înălțată o superbă biserică. Această strălucitoare biserică este Împodobită cu icoane bizantine mari și frumoase. Multe țări au donat icoane frumoase acestei biserici. Și România se numără printre donatori. Așa că ai ce vedea În această imens de mare biserică. Ai ce admira. Afară, În spatele bisericii, aproape sub zidul ei este atelierul lui Iosif. Se vede În atelier. Este Împrejmuit
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
acum ne găzduiau grecii și ei se bucurau, că aveau venit de la ai noștri. Acum s-a ivit o ocazie. O măicuță pe nume Nicodima din județul Botoșani, satul Vlădeni, a avut o moștenire la Ierihon, o grădină. Ea a donat-o Bisericii noastre Ortodoxe din Ierusalim. Părintele arhim. Ieronim Crețu care este reprezentantul Bisericii noastre la Sfintele Locuri a primit cu mare bucurie grădina, a mai cumpărat câteva sute de metri pătrați alături și a pornit acest nou așezământ atât
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Înaintașii noștri români. Dar la finalizarea ei n-au mai avut cu ce o termina și ne-au luat-o rușii. Deși multe obiecte de cult și foarte prețioase au dus domnitorii noștri români acolo. Foarte multe daruri scumpe au donat. Dar ce să zic? Ne iau alții... din multe motive ne Înving. Acolo maica stareță e rusoaică. Sunt și vreo 80 de măicuțe, din care vreo 6 sunt românce: Maica Petronela, Maica Isidora, Maica Ecaterina, Maica Doroteea și Maica Marta
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Alexandria, unui vechi colaborator al fratelui meu, Anton Dumitrescu, a cărui ieșire din spital o sper pe curând și - În fine - Muzeului tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” , creația fratelui meu (Buc., str. Candiano Popescu nr.2) căruia i s-a donat biblioteca fratelui meu. Am promisiunea de a vi se trimite, direct de către acest muzeu, din exemplarele pe care le am În mai multe numere. Aș dori să vă parvină o fotocopie a diplomei sale de la Șc.(oala) Sup. tehnică din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ne scrim și mă invită la Iași să mă plimb peste tot și chiar la Fălticeni. O dată cu această scrisoare, primiți și invitația ei, cu 2 fotografii. Prin faptul că Începuturile ei se datoresc orașului nostru, cred că ar putea să doneze câteva lucrări recente, Muzeului fălticenean. Cum credeți? Eu v-aș ruga să-mi Înapoiați corespondența ei, cu cele 2 fotografii. Cred că nu vă sunt necesare. Adresa ei este: Iași, str. Talpalari 18, Piața Unirii. Eu vă mulțumesc pentru grija
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
regiunii Moldovei, cu locuința În București. Alătur chiar, scrisoarea lui de răspuns, În care veți găsi ceea ce vă trebuie. Tot acum am scris și graficienei Cateluța Petrovici-Pop din Iași, str. Talpalari 18, Piața Unirii, În care o rog să vă doneze ceva pentru Muzeu, să intre În corespondență cu Dvs. I am dat și adresa dvs. din Suceava, așa că trebuie să vă așteptați. Îmi pare rău că și la dvs. (soția și dvs.) sănătatea nu este la normal. Munca excesivă și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]