5,695 matches
-
Grigorie Palama, această vedere al luminii necreate nu poate fi echivalată cu teologia negativă. În cea de a doua fază a apofazei, sufletul părăsește cele ale lumii, intră într-o stare de deplină liniște a minții și poate experimenta întunericul dumnezeiesc, care este supralumină. A treia etapă poate fi descrisă ca un apofatism complet, nu este o maximă negare în toate planurile, un apofatism gol. În prima fază a teologiei negative se experimentează doar un model cu caracter anticipativ a vederii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este supralumină. A treia etapă poate fi descrisă ca un apofatism complet, nu este o maximă negare în toate planurile, un apofatism gol. În prima fază a teologiei negative se experimentează doar un model cu caracter anticipativ a vederii luminii dumnezeiești, nefiind totuși lumina necreată însăși, ci o vedere exterioară a întunericului divin în care locuiește Dumnezeu. Distincția care se dovedește implicată aici este între vederea întunericului din afară, când mintea își folosește propriile capacități, ocultând adevărata vedere, și intrarea, pătrunderea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
înfățișeze ca mărime inteligibilă analogic. Bizantinii au acordat de asemenea un rol important analogiei în actul de cunoaștere, însă au făcut o altă lectură a lui Aristotel, și aceasta a fost nuanțată prin Dionisie, care întrun pasaj din Despre Numirile Dumnezeiești își prezintă accepțiunea sa asupra uzanței acestui procedeu: „Pe lângă acestea trebuie cercetat cum cunoaștem noi pe Dumnezeu, care nu este nici inteligibil, nici sensibil, nici în general ceva din cele ce sunt? Nu cumva e drept să spunem că pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
spunem că pe Dumnezeu îl cunoaștem nu din firea lui (căci aceasta este necunoscută și mai presus de orice rațiune și minte), ci din ordinea tuturor celor ce sunt, ca proiectate din El; și având chipurile și asemănările modelelor lor dumnezeiești, urcăm prin putere dincolo de toate, pe calea și ordinea lor, prin negarea și depășirea tuturor, la cauza tuturor?”. Un astfel de text a fost înțeles de bizantini ca nesusținând valabi¬litatea neasemănării analogice ca metodă cognitivă, utilizată de scolastică. Felul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
genere, ci ca rod al unei persoane concrete. Prin complementaritatea catafazei cu apofaza în ascensiunea cognitivă se ajunge la o stare a cunoașterii ce îmbracă caracterele iconicului, căci în fond realitățile contemplate în treptele superioare ale înaintării minții în supralumina dumnezeiască au un caracter paradoxal dincolo de raționalitate sau iraționalitate. Iconicul înseamnă putința de a indica fără a descrie, sau mai bine spus, a indica ceea ce nu se poate descrie. Așa cum scrie Yannaras, apofatismul ca iconism analogic constituie o transcendere a metodologiei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pentru filosofie sunt ample, punându-se în discuție o serie de aspecte cheie ale profilului unui demers filosofic, de la antropologie la etică. Deși s-a vorbit de părăsirea categoriilor rațiunii în experiența luminii și mai cu seamă în a întunericului dumnezeiesc, această afirmație trebuie înțeleasă mai degrabă ca o maximă prezență a facultăților rațiunii care iau forma supraraționalului. De aceea spiritualitatea bizantină a fost mereu preocupată de satisfacerea exigențelor pe care raționalitatea vechii filosofii grecești le impunea. Chiar sintagma pe care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fost puse în balanță două înțelegeri creștine ale experienței luminii venind din partea a doi autori extrem de bine exersați în modalitatea grecească de a filosofa: Evagrie Ponticul și Grigorie de Nyssa. Evagrie, urmând o filiație origenistă, consideră că putința vederii luminii dumnezeiești este proprie vouq-ului, că mintea omenească are capacitatea de a contempla într-o gnoză esențială lumina Treimii. În această stare, în care mintea însăși devine lumină, se ajunge la simultana percepție în care intelectul se vede pe sine în timp ce are
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ș. a. Dincolo de acestea, a fost și mai neplăcut surprins de o afirmație a celor ce practicau această cale spirituală, anume faptul că se susținea că în ultima experiență, pe cea mai înaltă treaptă are loc o „vedere”, cea a luminii dumnezeiești. În ambianța rafinamentului de secol XIV, și având în vedere și felul în care Valaam a înțeles contextul acestor afirmații, i-a apărut acestui umanist cu rădăcini apusene în formația sa mentală — deși gândea din interiorul spațiului culturii răsăritene — că
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în Logosul divin. Între Logos, ca Unul din Treime și ^oyoi ale ființelor există o legătură de esență, căci ^oyoi ale ființelor nu sunt altceva decât manifestări ale ^oyoi divine care sunt înțelese de Maxim ca svspysia, ca energii, lucrări dumnezeiești. Maxim va înțelege aceste ^oyoi care prin lucrarea divină se imprimă în felul de a fi al oricărei creaturi definindu-o, nu în forma ideilor platoniciene, sau a principiului aristotelic activ al formei. Lucrurile sunt create din nimic prin energiile
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
divină în locul termenului de energii. Argumentul cu care Palama își justifică afirmațiile este oferit de episodul evanghelic al Schimbării la Față. Deși apostolii l-au văzut pe Hristos așa cum arăta ca om, iar apoi în timpul transfigurării au văzut acea lumină dumnezeiască ce cu greu putea fi privită cu ochii trupești, totuși și înainte și după, Hristos era Același, singura diferență fiind capaci¬tatea lor de a sesiza în mod temporar atributele dumnezeirii lui Iisus. Despre această lumină Palama spune că este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
numeroase argumente în acest sens. Să pornim însă de la pasajul cheie din Despre Ierarhia cerească în care Dionisie oferă înțelegerea sa asupra ierarhie: „Ierarhia este, după mine, o sfințită rânduială și știință și lucrare asemănătoare, pe cât este cu putință, modelului dumnezeiesc, și înalță spre imitarea lui Dumnezeu prin luminările date ei de la Dumnezeu pe măsura ei. Iar frumusețea dumnezeiască, simplă, bună, este originea desăvârșirii, cu totul neames¬tecată cu orice neasemănare cu ea și împărtășind fiecăruia după vrednicie din lumina ei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
oferă înțelegerea sa asupra ierarhie: „Ierarhia este, după mine, o sfințită rânduială și știință și lucrare asemănătoare, pe cât este cu putință, modelului dumnezeiesc, și înalță spre imitarea lui Dumnezeu prin luminările date ei de la Dumnezeu pe măsura ei. Iar frumusețea dumnezeiască, simplă, bună, este originea desăvârșirii, cu totul neames¬tecată cu orice neasemănare cu ea și împărtășind fiecăruia după vrednicie din lumina ei. Ierarhia desăvârșește prin slujirea cea mai dumnezeiască, potrivit ei, în mod armonios, chipul celor ce participă la cele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
prin luminările date ei de la Dumnezeu pe măsura ei. Iar frumusețea dumnezeiască, simplă, bună, este originea desăvârșirii, cu totul neames¬tecată cu orice neasemănare cu ea și împărtășind fiecăruia după vrednicie din lumina ei. Ierarhia desăvârșește prin slujirea cea mai dumnezeiască, potrivit ei, în mod armonios, chipul celor ce participă la cele desăvârșite. Deci scopul ierarhiei este asemănarea și unirea cu Dumnezeu, pe cât e cu putință, avându-l pe El drept călăuză în sfânta știință și lucrare. Căci, privind neclintit spre
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
asemănarea și unirea cu Dumnezeu, pe cât e cu putință, avându-l pe El drept călăuză în sfânta știință și lucrare. Căci, privind neclintit spre frumusețea lui atotdumnezeiască, ea se face întipărită de ea în părtașii ei ca unii ce sunt dumnezeiești, ca în niște oglinzi atotstrăvezii și nepătate primitoare ale strălucirii luminii începătoare și dumnezeiești; chipuri umplute de strălucirea dăruită, pe care o împărtășesc iarăși celor următori, potrivit rânduielilor dumnezeiești. Deci cel ce spune ierarhie, numește în general o anumită rânduială
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
călăuză în sfânta știință și lucrare. Căci, privind neclintit spre frumusețea lui atotdumnezeiască, ea se face întipărită de ea în părtașii ei ca unii ce sunt dumnezeiești, ca în niște oglinzi atotstrăvezii și nepătate primitoare ale strălucirii luminii începătoare și dumnezeiești; chipuri umplute de strălucirea dăruită, pe care o împărtășesc iarăși celor următori, potrivit rânduielilor dumnezeiești. Deci cel ce spune ierarhie, numește în general o anumită rânduială sfântă, un chip al frumuseții dumnezeiești, săvârșind în sfintele trepte ierarhice taina iluminării proprii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
face întipărită de ea în părtașii ei ca unii ce sunt dumnezeiești, ca în niște oglinzi atotstrăvezii și nepătate primitoare ale strălucirii luminii începătoare și dumnezeiești; chipuri umplute de strălucirea dăruită, pe care o împărtășesc iarăși celor următori, potrivit rânduielilor dumnezeiești. Deci cel ce spune ierarhie, numește în general o anumită rânduială sfântă, un chip al frumuseții dumnezeiești, săvârșind în sfintele trepte ierarhice taina iluminării proprii ei și asemenea făcându-se căpeteniei ei, pe cât îi este îngăduit. Căci desăvârșirea fiecăruia din
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și nepătate primitoare ale strălucirii luminii începătoare și dumnezeiești; chipuri umplute de strălucirea dăruită, pe care o împărtășesc iarăși celor următori, potrivit rânduielilor dumnezeiești. Deci cel ce spune ierarhie, numește în general o anumită rânduială sfântă, un chip al frumuseții dumnezeiești, săvârșind în sfintele trepte ierarhice taina iluminării proprii ei și asemenea făcându-se căpeteniei ei, pe cât îi este îngăduit. Căci desăvârșirea fiecăruia din cei chemați în ierarhie constă în a fi fost înălțat la imitarea lui Dumnezeu, pe măsura lui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Dumnezeu în modul lui propriu.” Justificarea ierarhiei ține la Dionisie de înfățișarea ipostatică a lumii. Dimensiunea personală a perspectivării ierarhiei schimbă în mod esențial scopul acesteia. Lumea nu este creată din vreo necesitate sau slăbiciune, ci ca expresie a bunătății dumnezeiești, a dorinței lui Dumnezeu de a împărtăși bucuria Sa, și este creată din nimic. Ierarhia nu este altceva decât o scară prin care creația este necontenit pătrunsă de binele dumnezeiesc, și atrasă necontenit către acesta. Inepuizabilitatea și infinitatea naturii dumnezeiești
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
din vreo necesitate sau slăbiciune, ci ca expresie a bunătății dumnezeiești, a dorinței lui Dumnezeu de a împărtăși bucuria Sa, și este creată din nimic. Ierarhia nu este altceva decât o scară prin care creația este necontenit pătrunsă de binele dumnezeiesc, și atrasă necontenit către acesta. Inepuizabilitatea și infinitatea naturii dumnezeiești face ca această mișcare pe care împărtășirea ierarhică necontenit o săvârșește să aibă și ea un caracter infinit. Comunicare și comuniune sunt doi termeni de care trebuie să se țină
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mai înalte” este de a putea facilita o mai adâncă participare la Bine, pentru că nu e aici vorba de o transmitere în felul electricității printr-o rețea, ci o continuă preluare și transmitere mai departe la modul personal a luminii dumnezeiești (fiecare ființă adăugând de fapt în transmitere felul său personal de a experia lumina primită, numai în acest fel transmițând-o, sau mai bine spus, comunicând-o celorlalți). Chiar și treapta cea mai înaltă, cea a heruvimilor nu înseamnă o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
numai comunică, ci și face cu putință comunicarea în felul ce îi este propriu, iar pentru aceasta este nevoie de o pregătire, de a face pe cei ce trebuie să primească să fie apți pentru actul de comunicare al strălucirii dumnezeiești. De aceea această întreită lucrare este de purificare, iluminare și unire. Dacă este o ordine în transmiterea proprie logicii propuse de ierarhie, acest fapt este pentru Dionisie rezultatul măsurii, a felului în care fiecare existență personală se înalță în chip
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fapt, pe această cale se poate depista principalul suport teoretic a ceea ce numim ideologie bizantină. Să ne reamintim defi¬nirea dionisiană a ierarhiei: “Ierarhia este, după mine, o sfințită rânduială și știință și lucrare asemănătoare, pe cât e cu putință, modelului dumnezeiesc și înălțată spre imitarea lui Dumnezeu prin luminările date ei de la Dumnezeu, pe măsura ei. Iar frumusețea dumnezeiască, simplă, bună, este originea desăvârșirii cu totul neamestecată cu orice nease- mănare cu ea și împărtășind fiecăruia după vrednicie din lumina ei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
defi¬nirea dionisiană a ierarhiei: “Ierarhia este, după mine, o sfințită rânduială și știință și lucrare asemănătoare, pe cât e cu putință, modelului dumnezeiesc și înălțată spre imitarea lui Dumnezeu prin luminările date ei de la Dumnezeu, pe măsura ei. Iar frumusețea dumnezeiască, simplă, bună, este originea desăvârșirii cu totul neamestecată cu orice nease- mănare cu ea și împărtășind fiecăruia după vrednicie din lumina ei. Ierarhia desăvârșește prin slujirea cea mai dumnezeiască, potrivit ei, în mod armonios, chipul celor care participă la cele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
prin luminările date ei de la Dumnezeu, pe măsura ei. Iar frumusețea dumnezeiască, simplă, bună, este originea desăvârșirii cu totul neamestecată cu orice nease- mănare cu ea și împărtășind fiecăruia după vrednicie din lumina ei. Ierarhia desăvârșește prin slujirea cea mai dumnezeiască, potrivit ei, în mod armonios, chipul celor care participă la cele desăvârșite. Deci scopul ierarhiei este asemănarea și unirea cu Dumnezeu, pe cât e cu putință, avându-l pe El drept călăuză în sfânta știință și lucrare”. Găsim aici o seamă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Interesant este felul în care Maxim descrie ceea ce s-a petrecut cu Adam atunci când a consimțit la a mușca din fructul oprit. Filosoful bizantin ne oferă o foarte plastică imagine, atunci când spune că Adam „nerezemându-și ochiul sufletului” în lumina dumnezeiască , ci „pipăind și mângâind ca un orb în întunericul neștiinței cu amândouă mâinile amestecătura materiei, s-a aplecat întreg spre simțire, predându-se ei”. Un simbolism ce am văzut că străbate spiritualitatea bizantină, cel al cuplului lumină-ochi, care își are
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]