5,416 matches
-
מְיָה לַלָּשׁוֹן הָעִבְרִית, HaAkademya laLashon ha'Ivrit) este, potrivit legilor din Statul Israel, instituția supremă consacrată cultivării și studiului limbii ebraice Ea a fost înființată de guvernul israelian în anul 1953, fiind continuatoarea „Comitetului limbii ebraice” existent din 1905. În anul 1889 Eliezer Ben-Yehuda (1858-1922) și alți promotori ai reînvierii limbii ebraice vorbite din organizația Safá brurá („Limba limpede”) au înființat
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
ָעִבְרִית, HaAkademya laLashon ha'Ivrit) este, potrivit legilor din Statul Israel, instituția supremă consacrată cultivării și studiului limbii ebraice Ea a fost înființată de guvernul israelian în anul 1953, fiind continuatoarea „Comitetului limbii ebraice” existent din 1905. În anul 1889 Eliezer Ben-Yehuda (1858-1922) și alți promotori ai reînvierii limbii ebraice vorbite din organizația Safá brurá („Limba limpede”) au înființat la Ierusalim , în timpul dominației otomane, un comitet literar care și-a propus adunarea și publicarea
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
Statul Israel, instituția supremă consacrată cultivării și studiului limbii ebraice Ea a fost înființată de guvernul israelian în anul 1953, fiind continuatoarea „Comitetului limbii ebraice” existent din 1905. În anul 1889 Eliezer Ben-Yehuda (1858-1922) și alți promotori ai reînvierii limbii ebraice vorbite din organizația Safá brurá („Limba limpede”) au înființat la Ierusalim , în timpul dominației otomane, un comitet literar care și-a propus adunarea și publicarea de cuvinte ebraice. Comitetul s-a dizolvat în 1891, si a fost resuscitat abia în anul
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
1905. În anul 1889 Eliezer Ben-Yehuda (1858-1922) și alți promotori ai reînvierii limbii ebraice vorbite din organizația Safá brurá („Limba limpede”) au înființat la Ierusalim , în timpul dominației otomane, un comitet literar care și-a propus adunarea și publicarea de cuvinte ebraice. Comitetul s-a dizolvat în 1891, si a fost resuscitat abia în anul 1905,din inițiativa Asociației profesorilor și învățătorilor din Eretz Israel (Palestina istorică), sub numele de „Comitetul limbii ebraice” - „Vaad halashon haivrit”. Acesta era format din Eliezer Ben-Yehuda
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
care și-a propus adunarea și publicarea de cuvinte ebraice. Comitetul s-a dizolvat în 1891, si a fost resuscitat abia în anul 1905,din inițiativa Asociației profesorilor și învățătorilor din Eretz Israel (Palestina istorică), sub numele de „Comitetul limbii ebraice” - „Vaad halashon haivrit”. Acesta era format din Eliezer Ben-Yehuda, profesorul și filologul David Yellin (1864-1941), profesorul Eliyahu Sapir (1869-1911), medicul dr.Aharon Meir Mazya (1858-1930), rabinul și activistul sionist Yehiel Michal Pines (1843-1913) și profesorul Hâim Arye Zuta (1868-1939) care
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
noi adoptate de comitet. În anii 1912-1928 dezbaterile Comitetului și listele de cuvinte au apărut într-o publicație proprie „Zikhronot Vaad Halashon” (Procesele verbale ale Comitetului limbii). Comitetul a dezbătut asupra pronunțării limbii și a principiilor de stabilire a termenilor ebraici ce urmau să înlocuiască pe cei străini. Prima lista de cuvinte publicată a cuprins nume de plante, articole de îmbrăcăminte, alimente, piese de mobilă, si geografie. Primul război mondial care a afectat Palestina ca parte a Imperiului Otoman beligerant a
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
timp el s-a numit Midrash Halashon (Școală limbii). În timpul regimului Mandatului britanic pentru Palestina, pe care Regatul Unit l-a primit de la Liga Națiunilor în baza unei platforme care prevedea instituirea unui Cămin Național pentru poporul evreu în Palestina, ebraica a căpătat statutul de limbă națională a evreilor în Palestina. Drept consecință ea a fost recunoscută de autoritățile mandatare britanice că limba oficială a Palestinei, alături de arabă și engleză. Totuși Comitetul limbii ebraice nu a beneficiat de un suport financiar
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
Cămin Național pentru poporul evreu în Palestina, ebraica a căpătat statutul de limbă națională a evreilor în Palestina. Drept consecință ea a fost recunoscută de autoritățile mandatare britanice că limba oficială a Palestinei, alături de arabă și engleză. Totuși Comitetul limbii ebraice nu a beneficiat de un suport financiar din partea forurilor conducătoare ale colectivității evreiești palestiniene Ishuv, ci era finanțat prin donații. Decesul lui Ben-Yehuda a paralizat activitatea Comitetului până în 1924, cănd poetul Hâim Nahman Bialik s-a așezat în Palestina și
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
membri și colaboratori, între editori, ziariști, filologi și scriitori. Începând din 1928 el a publicat revista trimestriala Leshonenu (Limba noastră) și a publicat liste și vocabulare profesionale cuprinzând 30,000 de termeni în 60 de domenii profesionale. Activitatea Comitetului limbii ebraice a fost tulburata în anii Războiului arabo-evreiesc în Palestina în anii 1948-1949, mai ales că cartierele evreiești ale Ierusalimului s-au aflat mult timp blocate de forțele arabe. În timpul războiului în octombrie 1948 un comitet preliminar a fost însărcinat să
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
arabo-evreiesc în Palestina în anii 1948-1949, mai ales că cartierele evreiești ale Ierusalimului s-au aflat mult timp blocate de forțele arabe. În timpul războiului în octombrie 1948 un comitet preliminar a fost însărcinat să pregătească întemeierea unei Academii a limbii ebraice, după modelul unor academii ale limbii din alte țări. În ianuarie 1949 premierul israelian David Ben Gurion a asistat la inaugurarea instituției academice oficiale, care a fost instituționalizata prin lege abia în august 1953. În fruntea Academiei s-a aflat
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
țări. În ianuarie 1949 premierul israelian David Ben Gurion a asistat la inaugurarea instituției academice oficiale, care a fost instituționalizata prin lege abia în august 1953. În fruntea Academiei s-a aflat ebraistul Naftali Herz Tur Sinai, profesor la Universitatea Ebraica și președintele până atunci al Comitetului limbii ebraice. Se pare ca decalajul până la adoptarea legii s-a datorat disputelor aprige în jurul numelui ales pentru acest for oficial al limbii ebraice. Ben Gurion, ca și Moshe Sharet, se opuneau numelui străin
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
Gurion a asistat la inaugurarea instituției academice oficiale, care a fost instituționalizata prin lege abia în august 1953. În fruntea Academiei s-a aflat ebraistul Naftali Herz Tur Sinai, profesor la Universitatea Ebraica și președintele până atunci al Comitetului limbii ebraice. Se pare ca decalajul până la adoptarea legii s-a datorat disputelor aprige în jurul numelui ales pentru acest for oficial al limbii ebraice. Ben Gurion, ca și Moshe Sharet, se opuneau numelui străin de „academie”, în timp ce alte personalități precum Yosef Ghedalya
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
a aflat ebraistul Naftali Herz Tur Sinai, profesor la Universitatea Ebraica și președintele până atunci al Comitetului limbii ebraice. Se pare ca decalajul până la adoptarea legii s-a datorat disputelor aprige în jurul numelui ales pentru acest for oficial al limbii ebraice. Ben Gurion, ca și Moshe Sharet, se opuneau numelui străin de „academie”, în timp ce alte personalități precum Yosef Ghedalya Klausner nu vedeau drept o scădere folosirea în acest caz a unui termen internațional. În cele din urmă membrii Academiei au pus
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
urmă membrii Academiei au pus în vedere guvernului că legea prevede dreptul instituției de a se auto-denumi. În 1953 cînd a fost adoptat numele de , ea cuprindea 15 membri. Sediul Academiei se află în campusul din Ghivat Ram al Universității Ebraice din Ierusalim. Statutul Academiei cuprinde trei obiective principale: Din anul 1993 președintele Academiei limbii ebraice este profesorul Moshe Bar-Asher. numără între 15-23 membri proper. De asemenea ea mai cuprinde și un numar de membri consilieri și membri de onoare, majoritatea
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
se auto-denumi. În 1953 cînd a fost adoptat numele de , ea cuprindea 15 membri. Sediul Academiei se află în campusul din Ghivat Ram al Universității Ebraice din Ierusalim. Statutul Academiei cuprinde trei obiective principale: Din anul 1993 președintele Academiei limbii ebraice este profesorul Moshe Bar-Asher. numără între 15-23 membri proper. De asemenea ea mai cuprinde și un numar de membri consilieri și membri de onoare, majoritatea din străinătate. Membri sunt ales din rândurile ebraiștilor - linguiști sau filologi, de asemenea scriitori, poeți
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
gramatică, cel pentru terminologia științifică și tehnică și comitetul pentru cuvinte de uz general. De asemenea există comitete profesionale pentru diferite domenii. Toate propunerile sunt aduse spre aprobare adunării generale a membrilor. Academia posedă și un personal de cercetători ai ebraicei și ai limbilor înrudite cu ea, care participă la proiectul Dicționarului Istoric al Limbii Ebraice, de asemenea un secretariat științific, care comunică cu marele public. Secretariatul furnizează publicului și radiodifuziunii opiniile Academiei.
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
asemenea există comitete profesionale pentru diferite domenii. Toate propunerile sunt aduse spre aprobare adunării generale a membrilor. Academia posedă și un personal de cercetători ai ebraicei și ai limbilor înrudite cu ea, care participă la proiectul Dicționarului Istoric al Limbii Ebraice, de asemenea un secretariat științific, care comunică cu marele public. Secretariatul furnizează publicului și radiodifuziunii opiniile Academiei.
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
a fost publicat de Hachette între 1863 și 1872 pentru prima ediție și între 1873 și 1877 pentru ediția a doua în cinci tomuri, dintre care un supliment, urmat de un dicționar etimologic al tuturor cuvintelor de origine orientală (arabă, ebraică, persană, turcă, malaieză) de Marcel Devic. Dicționarul oglindește starea limbii franceze clasice și folosirea corectă a limbii literare între secolele al XVII-lea și al XIX-lea. Articolele prezintă o etimologie a fiecărui cuvânt (așa cum era cunoscută sau presupusă în
Dictionnaire de la langue française (Littré) () [Corola-website/Science/327020_a_328349]
-
(în ebraică:עמק החולה) este o vale situată în nordul Israelului, care a fost drenată și cultivată mai ales în cursul secolului al XX-lea. Din vechime regiunea a cuprins Lacul Hula, chemat în antichitate Lacul Semehonit, înconjurat de numeroase mlaștini. e
Valea Hula () [Corola-website/Science/326498_a_327827]
-
Levi ben Gershon (în ebraică, לוי בן גרשון, n. 1288 - d. 1344), cunoscut sub numele latinizat , Gershonide sau s, precum si RaLBaG (Rabi Levi ben Gershon), a fost un filozof, Talmudist, matematician, medic, astronom și astrolog evreu. A fost unul dintre reprezentanții de seamă ai filozofiei
Gersonide () [Corola-website/Science/326515_a_327844]
-
לוי בן גרשון, n. 1288 - d. 1344), cunoscut sub numele latinizat , Gershonide sau s, precum si RaLBaG (Rabi Levi ben Gershon), a fost un filozof, Talmudist, matematician, medic, astronom și astrolog evreu. A fost unul dintre reprezentanții de seamă ai filozofiei ebraice medievale. Potrivit Colettei Sirat, « el este deseori considerat ca cel mai mare filosof evreu după Maimonide ». S-a născut (1288) la Bagnols-sur-Cèze în Provența, de aceea a mai fost numit de francezi și Leon din Bagnols. A trăit în sudul
Gersonide () [Corola-website/Science/326515_a_327844]
-
al haTanakh) la Iov, Cântarea Cântărilor, Ecleziastul, Cartea lui Rut, Cartea Esterei, cele cinci cărți ale Torei, Primii Profeți, Cartea Proverbelor, Cartea lui Daniel și Cartea lui Neemia Comentariul său la Iov a fost una dintre primele cărți tipărite în ebraică (Ferrara, 1477). Comentariul său la Ecleziastul a fost redactat în 1328. În 1340 și-a scris comentariul filosofic și ezoteric privitor la "Sir Hasirim". Comentariile sale ale Bibliei constituie opera unui filosof profund. Era extrem de abil în analizarea unui text
Gersonide () [Corola-website/Science/326515_a_327844]
-
( ספר תולדות ישו din ebraică, cu sensul de Viața lui Iisus sau Istoria lui Iisus) este o lucrare medievală de proporții reduse care "pretinde că narează viața lui Iisus" din perspectiva iudaică. Ar fi fost compilată pentru prima oară prin secolul al V-lea. Lucrarea
Toledoth Yeshu () [Corola-website/Science/323534_a_324863]
-
(sau pentru evrei,Samuel 1) este o carte din Vechiul Testament. Cele două cărți ale lui Samuel (ebraică: Sefer Sh'muel ספר שמואל) fac parte dintr-o serie de cărți istorice (Iosua, Judecători, Samuel și Regi) care alcătuiesc o istorie teologică a israeliților care afirmă și explică legea lui Dumnezeu pentru Israel sub îndrumarea profeților. sau 1 Samuel
Cartea întâi a Regilor () [Corola-website/Science/323556_a_324885]
-
(1 Regi sau 1 Împărați) este o carte din Vechiul Testament. Cartea Împăraților (1 și 2 Regi) (ebraică: "Sepher M'lakhim", ספר מלכים) este formată din două cărți, care inițial formau o singură carte. Ea prezintă o istorie narativă a regatelor antice Israel și Iuda de la moartea lui David până la eliberarea succesorului său Ioiachin dintr-o închisoare din
Cartea a treia a Regilor () [Corola-website/Science/323561_a_324890]