12,690 matches
-
eminesciene, „Cronica română”, 2001, 9 mai; Constantin Cubleșan, Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001, 183-189; Geo Vasile, Pluralul românesc. Cartea, cu prețul vieții, București, 2001, 106-111; Nicolae Manolescu, Spre o nouă ediție Eminescu, RL, 2002, 7; Gavril Istrate, Ediții și editori, CL, 2003, 1; Marin Mincu, Accente, „Cotidianul”, 2003, 19 ianuarie; Studii eminescologice, coordonatori Viorica S. Constantinescu și Cornelia Viziteu, Cluj-Napoca, 2003, 165-186. V.F.M.
GEORGESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
, Niculae (14.X.1929, București), istoric literar și editor. Este fiul Profirei (n. Budișteanu) și al lui Gheorghe Gheran, cerealist. A absolvit Facultatea de Limbă și Literatură Română a Universității din București (1959). Între anii 1950 și 1990 desfășoară o bogată activitate editorială, parcurgând toate treptele ierarhiei: secretar, apoi
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
Colaborează la „Contemporanul”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Steaua”, „Polemici” (New York), „Adevărul literar și artistic” ș.a. Debutul editorial este reprezentat de monografia Gh. Brăescu (1963), scriitor căruia G. îi îngrijește și câteva ediții din operă. Este un prim exercițiu al editorului și mai ales al istoricului literar. În bună tradiție clasică, sunt înfățișate viața și opera, urmărindu-se meandrele adesea aventuroase ale biografiei și etapele creației, care evidențiază valoric, scoțând în prim-plan, pe autorul de schițe, situat în descendența lui
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
în interpretarea sociologistă a unor scrieri. Din anii ’60 G. începe cercetarea operei lui Liviu Rebreanu, în vederea realizării unei ediții critice. La primele trei volume a colaborat cu Nicolae Liu. Aparatul critic, notele și comentariile ample, variantele reconstituie geneza operei, editorul identificând modelele, raporturile dintre tipuri și prototipuri, împrejurări biografice, nume de locuri și personaje, forma primară a unor capitole, receptarea critică. Opera lui Liviu Rebreanu se înfățișează astfel cu toate ramificațiile și substructurile ei, scoțându-se la iveală vastul șantier
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
LCF, 1987, 10; Nicolae Manolescu, Bi(blio)grafie, RL, 1989, 26; Florin Faifer, Amiaza creației, CRC, 1989, 29; Constantin Ciopraga, „Amiaza” lui Liviu Rebreanu, CL, 1989, 9; Constantin Crișan, Istoria literară ca roman, ST, 1990, 11-12; Teodor Tanco, Niculae Gheran - editor al operei lui Liviu Rebreanu, TR, 1992, 49; Dicț. scriit. rom., II, 380-381. Al.S.
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
locuitor al oglinzii, Editura Dacia, Cluj, 1994, proză, Premiul național al festivalului de carte Cluj, 1994. Traduceri: Zbiegniew Brzezinski, Marele eșec. Nașterea și moartea comunismului În secolul XX, Editura Dacia, Cluj, 1993, Filosofia americană, volumul I. Filosofia americană clasică (contribuții), editor Andrei Marga, Editura ALL, București, 2000. Ovidiu Pecican, prozator, eseist și critic literar. Doctor În istorie (1998) și profesor universitar la Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A publicat romanele Eu și maimuța mea (1990), Razzar (1998
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din New York, 1995-1996. Bursier Ron Brown, University of North Carolina at Chapel Hill, 2001-2003. Masterat luat la University of North Carolina at Chapel Hill, School of Journalism and Mass Communication, 2003. Doctorat obținut la Facultatea de Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, 2004. Editor-șef la Ziarul Financiar - ediția de Transilvania, 2004. Volume de autor: Obsesii sociale, Editura Institutul European, Iași, 1998; Mass-media și politica, Editura Institutul European, Iași, 1999; 911. Ziua În care a murit democrația, Editura Dacia, Cluj, 2003; Ochiul și corpul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
, M. Ion (26.IX.1947, Brătești, j. Argeș), poet, prozator, traducător și editor. Este fiul Corneliei (n. Gheorghiu) și al lui Mihai Dumitru, preot. Frecventează o școală de meserii la Șuici și Curtea de Argeș, apoi, din 1962 până în 1967, este elev al Liceului „Negru Vodă” din același oraș; în 1966 și 1967, urmează cursurile
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
ceva pentru sufletul său.” Tot acolo se spune: „Revista noastră va avea o nuanță mai mult populară”, iar această „nuanță” este reafirmată în articolul O tradiție și un tipic, unde, cu ocazia schimbării titlului revistei, este precizată din nou intenția editorilor: „Vrem ca modestul început să ducă și în masa mare a poporului, acolo unde e ogor și nu e sămânță, ceva din sufletul nemuritor al gândirii umane.” Dar publicația nu se va bucura de colaborarea unor autori consacrați, ci doar
FAGETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
FĂGEȚEL, C.[onstantin] Ș.[aban] (17.X.1884, Făgețelu, j. Olt - 5.XII.1947, Craiova), critic literar și editor. Învață la școala primară din Stoicănești, apoi la liceele din Slatina, Craiova și Turnu Severin, pentru a-și încheia studiile la Școala Comercială din Craiova, în 1909. Debutează în „Amicul tinerimei” din Târgu Jiu, în 1904, semnând în continuare, în
FAGEŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]
-
FAMILIA ROMÂNĂ, revistă săptămânală ilustrată apărută la Budapesta între 14 februarie și 30 septembrie 1908, sub conducerea lui Lucian Bolcaș, redactor, proprietar și editor; își întrerupe apariția între 20 iunie și 9 august 1908. Nu se anunță un program anume, redacția precizând doar intenția gazetei (ce nu se consideră o continuatoare a „Familiei”) de a oferi cititorilor „tot ce poate să dea de la sine
FAMILIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286944_a_288273]
-
, Victor (26.X.1951, Zăicești, j. Botoșani), istoric literar și editor. Este fiul Mariei (n. Zăiceanu) și al lui Dumitru Durnea, miner. A făcut clasele primare la Vulcan (județul Hunedoara), unde a absolvit și liceul. Între 1970 și 1974, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
ascunse, un poet trăind adevărate „drame ale creației”, pe care caută să le depășească printr-un subtil „ritual” de provocare a Muzei. De o acribie fără cusur și contând pe un exersat fler detectivistic, D. s-a afirmat ca un editor pe care se poate conta. Toaleta filologică a textelor pe care le îngrijește este ireproșabilă, de remarcat fiind și glosările de escortă, unde își fac loc atribuiri, rectificări, câteodată (re)descoperiri (cum ar fi, de pildă, o prelucrare a lui
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
Tudor Vianu, Iași, 1997, vol. II: China. Japonia. America, Iași, 1998; Daniel Combes, Epopeea vinului (De la Noe la anul 2000), Iași, 1996; Guy Petitdemange, Filosofi și filosofii ale secolului al XX-lea, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Noemi Bomher, Carnet de editor (Aventuri și editori), RR, 1998, 3; Nicolae Turtureanu, Anchete literare de-altădată, „Monitorul” (Iași), 1999, 45; Nicolae Manolescu, De ce scrieți?, RL, 1999, 28; Constantin Coroiu, Scriitorul și porumbeii englezești, ALA, 1999, 463; Nicolae Turtureanu, Orizonturi literare, RR, 1999, 4; Al.
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
1997, vol. II: China. Japonia. America, Iași, 1998; Daniel Combes, Epopeea vinului (De la Noe la anul 2000), Iași, 1996; Guy Petitdemange, Filosofi și filosofii ale secolului al XX-lea, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Noemi Bomher, Carnet de editor (Aventuri și editori), RR, 1998, 3; Nicolae Turtureanu, Anchete literare de-altădată, „Monitorul” (Iași), 1999, 45; Nicolae Manolescu, De ce scrieți?, RL, 1999, 28; Constantin Coroiu, Scriitorul și porumbeii englezești, ALA, 1999, 463; Nicolae Turtureanu, Orizonturi literare, RR, 1999, 4; Al. Călinescu, Anchete literare
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
țării: „Acta Ethnographica”, „Ethnographia”, „Jahrbuch für Volksliedforschung”, „Makedonski folklor”, „Nerodopisné actuality”, „Népi Kultúra - Népi Társadalom”, „Néprajzi Látóhatár”. Începându-și activitatea încă în anii studenției, F. și-a consacrat viața cercetării tezaurului folcloric maghiar din România. Culegător, exeget, istoric al folcloristicii, editor de folclor, el publică un număr mare de cărți, studii și articole, preocupându-se constant de baladă, basm, cântec liric și de interferențele folclorice româno-maghiare. Creația populară românească intră, de asemenea, în sfera preocupărilor sale, prin publicarea de culegeri și
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
A mai redactat, în colaborare, dicționare de factură enciclopedică, la care a fost și revizor (Dicționarul enciclopedic ilustrat, 1999, Mic lexicon de nume proprii celebre, 2001 ș.a.). Autor al unor prefețe și postfețe, F. a avut și câteva experiențe de editor. A publicat o plachetă de „stihuri epigramatice” a Margaretei Faifer și un volum de teatru al lui Laurențiu Faifer, o culegere din însemnările lui Arșavir Acterian, un studiu de poetică și stilistică al Irinei Andone. A editat, de asemenea, Didahiile
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
FERARU, Margareta (11.III.1937, Iași), editor. Este fiica Tamarei (n. Jemăneanu), profesoară, și a lui Teofan Feraru, inginer agronom. A absolvit, după studii liceale la Câmpulung, Facultatea de Filologie a Universității din București (1959). A fost redactor la Editura pentru Literatură (1959-1969) și la Editura Minerva
FERARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286983_a_288312]
-
Câmpulung, Facultatea de Filologie a Universității din București (1959). A fost redactor la Editura pentru Literatură (1959-1969) și la Editura Minerva (1970-1993). Debutează editorial în 1967, îngrijind două volume de Scrieri alese de V. Demetrius. Excelent redactor, F. este un editor de o acribie și conștiinciozitate exemplare, notele și comentariile ei, bogat informate, apte să restituie imaginea unui moment literar, fiind aproape fără cusur. Ilustrativă în acest sens este cu deosebire ediția F. Aderca, Contribuții critice, din care au apărut două
FERARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286983_a_288312]
-
FIERĂSCU, Constantin (21.IX.1902, București - 13.V.1988, București), publicist și editor. Urmează liceul la București, unde va absolvi, în 1926, și Facultatea de Litere și Filosofie. Între 1927 și 1967 a avut o carieră de profesor în învățământul secundar, la Roșiori de Vede, Târgu Mureș, Călărași, Ploiești și București, lucrând o
FIERASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
strălucitul său predecesor, Chesarie. Tipărește Mineiele pentru lunile februarie și martie, pregătite de Chesarie, și continuă, în 1780, traducerea celorlalte șase volume până în luna septembrie, alături de mai vechi colaboratori: Anatolie ierodiacon, Rafail monahul sau Iordan Cappadochianul grămătic. Făcând operă de editor și tălmăcitor al mineielor, punând la contribuție traduceri din vieților sfinților făcute de Dosoftei, Radu Greceanu și episcopul Damaschin, F. este original în transpunerea literară a „cântărilor” religioase și rămâne autorul incontestabil al prefețelor. În prefața pe aprilie, înalță un
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
FĂT-FRUMOS, revistă de literatură și folclor apărută la Suceava între ianuarie-februarie 1926 și septembrie-decembrie 1933, apoi la Cernăuți între ianuarie-februarie 1934 și mai-iunie 1940, între iulie-august 1941 și iunie 1944, și la Râmnicu Vâlcea între iulie și decembrie 1944. Editori erau Leca Morariu și Bucur Orendovici; redactor și, din 1930, director - Leca Morariu, secretar de redacție - Octavia Lupu-Morariu. Începând cu primul număr din 1928, subtitlul revistei este „Literatură, artă, știință, viață socială”. Ca revistă de orientare tradiționalistă, F.-F. își
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
Volk und Kultur”, „Literatur und Kritik”, „Revue des études sud-est européennes”, „Neue Literatur”, „Exil”, „Beiträge zur deutschen Kultur”, „Convorbiri literare”, „Karpaten Rundschau”, „Orizont”, „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, „Banatica”, „Südostdeutsches Archiv” și în mai multe volume colective de studii apărute în Germania. Este editor și coeditor la alte culegeri de studii despre cultura, limba și literatura germanilor din România și din spațiul est-european. A editat, tot în colaborare, antologia Eminescu în critica germană (1985), a tradus amintirile lui Mite Kremnitz și, de asemenea în
FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
, Domnica (15.IX.1928, București), istoric literar și editor. Este fiica Filotheii (n. Boldeanu) și a lui Gheorghe I. Filimon, ofițer. Urmează școala primară la Focșani și București, gimnaziul și liceul la București, Ploiești și Sibiu. Va absolvi în 1951 Facultatea de Filologie a Universității din București, funcționând apoi
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
al revistei „Manuscriptum” (1985) pentru edițiile consacrate lui Titu Maiorescu. A mai semnat Domnica Filimon și Domnica Stoicescu. Într-o activitate de aproape patruzeci de ani, F.-S. s-a făcut cunoscută în viața literară românească în primul rând ca editor de vocație, competent, harnic, eficient. A prefațat și îngrijit numeroase ediții din clasici, pentru toate categoriile de cititori, de la elevi până la istoricii literari cei mai pretențioși. Într-un fel sau altul, a contribuit la restituirea riguroasă a scrierilor lui Calistrat
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]