KorAP: Find »[drukola/base=estetică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...186 187 188 ...253 >

6,312 matches

Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434

practicile artistice actuale. Simplificarea metodologică a complexului teoretic la o teorie deschisă a post-esteticii studiilor vizuale contemporane permite analiza dinamică a protocoalelor de observație și de reflecție realizate de către o serie de teoreticieni ce propun investigarea unor noi tipuri de estetici cu consecințe accentuat post-estetice. Dacă studiile vizuale reprezintă un câmp transdisciplinar și inter-metodologic de cercetare, care permite abordarea practicii artistice din perspectiva celor mai variate domenii ale acțiunii, de la filosofie și știință (sociologie, psihologie, antropologie, etnologie) la economie și politică

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
încercări de a înțelege noile condiții culturale în care acționează individul ca artist, spectator, critic, teoretician ori istoric. Constatarea întrețeserii experiențelor estetice cu o multitudine de experiențe cotidiene oferă ocazia unei depășiri teoretice analizată prin instrumentarul criticii culturale. Câtă vreme estetica tradițională punea problema receptării și judecării unui obiect (artistic sau natural, frumos sau sublim), având ca limită a întrebuințării "judecata de gust", post-estetica pune problema depășirii strictei raportări față de obiectul frumos și convoacă "judecata socială", "judecata politică", "judecata economică" ori

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
care surprindeau atribute relevante pentru descrierea unei epoci: teoria (post)estetică situațională a lui Victor Burgin, teoria (post)estetică comunicațională a lui Fred Forest, teoria (post)estetică relațională și teoria (post)estetică post-productivă ale lui Nicolas Bourriaud, precum și teoria (post)estetică post-media ori procesuală a lui Lev Manovich. O prezentare a analizei pe care fiecare dintre acești teoreticieni au exercitat-o în câmpul deschis al practicii artistice recente va clarifica caracterul post-estetic al studiilor vizuale contemporane. Într-o epocă a reconsiderării

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
post-estetic al operei de artă ar trebui să se concentreze pe ideea investigării unei situații artistice mai curând decât pe ideea constatării unei situații politice. O altă teorie estetică care analizează consecințele post-estetice ale receptării operei de artă contemporane este estetica comunicațională propusă de teoreticianul și artistul francez Fred Forest 34. Propunând această nouă formă de estetică, care să corespundă noilor cerințe de receptare și reflectare create în condițiile accentuării caracterului comunicativ al producției artistice, Fred Forest sesizează importanța conștientizării implicării

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
mai curând decât pe ideea constatării unei situații politice. O altă teorie estetică care analizează consecințele post-estetice ale receptării operei de artă contemporane este estetica comunicațională propusă de teoreticianul și artistul francez Fred Forest 34. Propunând această nouă formă de estetică, care să corespundă noilor cerințe de receptare și reflectare create în condițiile accentuării caracterului comunicativ al producției artistice, Fred Forest sesizează importanța conștientizării implicării active în analiza și critica societății contemporane, luând distanță față de presiunile economice impuse de forțele pieții

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
importanța conștientizării implicării active în analiza și critica societății contemporane, luând distanță față de presiunile economice impuse de forțele pieții de artă și față de sistemele instituționale. Având ca obiect de studiu "universul accesibil percepției" contemporane, supus în timp fenomenului de aculturație, estetica comunicațională tinde să integreze diferite tipuri de experiență atât din științele sociale, cât și din cele naturale, ținând cont de interdependența fenomenelor biologice, psihologice, sociale și de mediu. Nevoia de a reformula conceptul de realitate, prin modificarea progresivă a sistemului

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
după cum observa Marshall McLuhan, ritmul devine mult mai important decât obiectul care îl produce. Urmărind acest ritm se constată că interconectarea și interdependența universală a fenomenelor, precum și natura dinamică intrinsecă a întregii realități, ar constitui temele de referință ale unei estetici care apare ca fiind extensia naturală și logică a "artei sociologice" propuse de Forest la sfârșitul anilor '60. Preocupat, apoi, la începutul anilor '80, de relațiile pe care omul și le stabilește mai curând cu întreaga lume decât cu societatea

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
experimentării societății industriale și atingerii apogeului societății de consum, se constată activarea unui al treilea stadiu social, acela al societăți comunicaționale, care ar promite emanciparea individului prin raportarea sa critică față de mașinăria politică și ideologii. În relație cu acest context, estetica comunicațională își propune ca obiectiv înțelegerea realității prin intermediul conștientizării modificării modului de a percepe și a felului în care această percepție determină identificarea unor noi valori 35. Această estetică comunicațională, descrisă de Fred Forest, propune ideea integrării la nivelul percepției

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
critică față de mașinăria politică și ideologii. În relație cu acest context, estetica comunicațională își propune ca obiectiv înțelegerea realității prin intermediul conștientizării modificării modului de a percepe și a felului în care această percepție determină identificarea unor noi valori 35. Această estetică comunicațională, descrisă de Fred Forest, propune ideea integrării la nivelul percepției a operelor de artă, a informației și sistemelor de artă care ar trebui să devină instrumentele de comunicare ale unei arte a acțiunii. Potrivit lui Forest, arta acțiunii, bazată pe

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
și spații specifice care crează o rețea complexă pe unde informația circulă în toate direcțiile de-a lungul diferitor circuite conectate. Cu toate acestea, Fred Forest constată o puternică rezistență instituțională la schimbare atât în pofida traversării diferitelor stadii de la o estetică a imaginii la o estetică a obiectului și până la o estetică a gestului și a evenimentului (în happening), care ar indica o tendință de "dematerializare" și "dezintegrare" a obiectului de artă, cât și în pofida sondării productive a terenului social prin intermediul

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
o rețea complexă pe unde informația circulă în toate direcțiile de-a lungul diferitor circuite conectate. Cu toate acestea, Fred Forest constată o puternică rezistență instituțională la schimbare atât în pofida traversării diferitelor stadii de la o estetică a imaginii la o estetică a obiectului și până la o estetică a gestului și a evenimentului (în happening), care ar indica o tendință de "dematerializare" și "dezintegrare" a obiectului de artă, cât și în pofida sondării productive a terenului social prin intermediul noilor tehnologii ale informației 38

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
circulă în toate direcțiile de-a lungul diferitor circuite conectate. Cu toate acestea, Fred Forest constată o puternică rezistență instituțională la schimbare atât în pofida traversării diferitelor stadii de la o estetică a imaginii la o estetică a obiectului și până la o estetică a gestului și a evenimentului (în happening), care ar indica o tendință de "dematerializare" și "dezintegrare" a obiectului de artă, cât și în pofida sondării productive a terenului social prin intermediul noilor tehnologii ale informației 38. Participarea interactivă dintre artist, teoretician și

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
tehnologiei informaționale, nu mai produce obiecte, ci mai curând biți informaționali organizați sub forma unor mesaje ori sub forma unor "situații comunicaționale", astfel încât artei îi revine rolul de a transmite, recepționa, organiza și devia informațiile și mesajele. În aceste condiții, estetica comunicațională apare ca o reflecție asupra naturii, circulației și reprezentării mesajelor în cadrul comunicării sociale actuale 40. Atunci când propune producerea de semnificații (înscrise într-un anumit număr de mesaje) ca legitimare a întregii activități sociale, ceea ce ar implica aproprierea diferitor mijloace

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
fenomene ar fi supusă la rândul său provocărilor, Fred Forest observă că în locul conceptelor tradiționale de obiect distinct, limită și unitate a locului ne raportăm mai curând la concepte precum interfață, comutare, arborescență, intermitență, modularitate și simultaneitate. Apariția acestei noi estetici, a cărei obiect se află dincolo de vizibil, are loc pe fundalul unei experiențe cotidiene care se formează în câmpul interacțiunilor și evenimentelor create prin intermediul mijloacelor electronice și care crează condițiile reorientării percepției către noi forme de informație 42. Într-o

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
pe fundalul unei experiențe cotidiene care se formează în câmpul interacțiunilor și evenimentelor create prin intermediul mijloacelor electronice și care crează condițiile reorientării percepției către noi forme de informație 42. Într-o colecție de eseuri având ca temă comună investigarea unei estetici relaționale, teoreticianul francez Nicolas Bourriaud pune aceeași problemă a reconsiderării vocabularului și discursului teoretic din perspectiva dinamicii practicii artistice 43. Preocupat de provocările efective ale artei contemporane și de legăturile ei cu societatea, istoria și cultura, Bourriaud afirmă că sarcina

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
printr-o expresie a lui Bourriaud, ca materialism din întâmplare. Acest tip de materialism s-ar inspira din caracterul contingent al lumii a cărei origine și a cărui sens ar fi indiscernabile. Pornind de la aceeași presupoziție slabă, Bourriaud afirmă că estetica relațională nu ar reprezenta o teorie a artei, ci mai curând o teorie a formei 48. Aceasta nu este însă decât o afirmație teoretică dintr-o serie de observații teoretice care alcătuiesc protocolul prin care Bourriaud își construiește teoria sa

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
dintr-o serie de observații teoretice care alcătuiesc protocolul prin care Bourriaud își construiește teoria sa critică asupra artei. Caracterul aspectual, de teorie a formei, pe care îl ia teoria sa artistică, ce încearcă să descrie un anumit tip de estetică, analizând diferite practici artistice relaționale, nu poate fi confiscat de această delimitare intențională a autorului aflat în situația de a utiliza o accepțiune îngustă a teoriei artei. Înțelegând teoria artei ca un discurs care ar trebui să ofere o perspectivă

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
de artă are statutul unui ansamblu de unități coerente care ar trebui să fie reactivate de către un spectator-manipulator, în măsura în care forma lucrării de artă contemporană nu este decât un element de legătură, un principiu al aglutinării dinamice 50. Configurând modelul (post)esteticii sale pe baza poeticii materialismului democritian, care l-a inspirat, la rândul său, pe cel marxist, Bourriaud constată faptul că formele se dezvoltă unele din altele în măsura în care producerea unei forme inventează posibile întâlniri, iar receptarea unei forme crează condițiile unui

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
punctelor de vedere prin procesul producerii imaginilor, arta post VCR nu mai e o artă a documentației pe bandă video, ci o formă nomadică și fluidă ce ar accentua deconcertarea societății 56. În câteva "note asupra unor posibile extensii ale esteticii relaționale", în care își propune să vorbească despre cohabitări ca posibile modalități de facilitare a construirii unei politici a formelor, Bourriaud abordează o serie de teme importante în contextul eforturilor teoretice de a înțelege arta recentă. Astfel, reconstituind o tipologie

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
analiză socială, politică și culturală a conținutului proiectului artistic. Bourriaud recunoaște în cele din urmă faptul că valoarea de expoziție a unui proiect vizual se amestecă cu valoarea sa de întrebuințare. În final, autorul francez accentuează ideea caracterului experimental al esteticii relaționale care "construiește situații" în interstiții sociale, reactualizând astfel teoria Situaționismului Internațional în raport cu lumea artei 57. În urma acestei incursiuni, care indică nodurile de articulare a analizei întreprinse de Bourriaud, se constată faptul că teoreticianul francez asociază artei relaționale o estetică

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
esteticii relaționale care "construiește situații" în interstiții sociale, reactualizând astfel teoria Situaționismului Internațional în raport cu lumea artei 57. În urma acestei incursiuni, care indică nodurile de articulare a analizei întreprinse de Bourriaud, se constată faptul că teoreticianul francez asociază artei relaționale o estetică descriptivă pe care o contrapunctează cu reflecțiile critice ale unei post-estetici implicite. Atunci când pune în discuție reprogramarea artistică a lumii din perspectiva scenariului postproducției, Bourriaud păstrează linia acestei abordări post-estetice a artei recente, accentuând ideea întrebuințărilor (artistice) multiple ale elementelor

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
readymade și operă originală. Sarcina artiștilor postproductivi (cu un număr mare de DJs și programatori) devine aceea de a propune obiecte deja informate de alte obiecte culturale, selectându-le pentru a le insera în noi contexte 59. Bourriaud vede teoria esteticii postproductive ca pe o continuare a teoriei esteticii relaționale, în măsura în care ambele se referă la mutațiile produse în spațiul mental prin inserarea unor noi forme de artă la nivelul sensibilității colective. Prin întrebuințarea operelor preexistente, ca instrumente ale conectării indivizilor, se

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
un număr mare de DJs și programatori) devine aceea de a propune obiecte deja informate de alte obiecte culturale, selectându-le pentru a le insera în noi contexte 59. Bourriaud vede teoria esteticii postproductive ca pe o continuare a teoriei esteticii relaționale, în măsura în care ambele se referă la mutațiile produse în spațiul mental prin inserarea unor noi forme de artă la nivelul sensibilității colective. Prin întrebuințarea operelor preexistente, ca instrumente ale conectării indivizilor, se produc noi relații culturale care determină apariția a

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
caracterul de receptacol al viziunii artistului 63. Propunându-și să discute despre trei niveluri ale întrebuințării, despre utilizarea obiectelor, a formelor și a lumii, Bourriaud își pune problema felului în care se constituie condițiile locuirii culturii globale și ale receptării esteticii după apariția formatelor electronice. Utilizarea de către artiști a obiectelor produse de alții ar putea fi explicată din perspectiva marxistă a înțelegerii consumului ca mod de producție. Această perspectivă a fost nuanțată mai târziu de către teoreticianul francez Michel de Certeau, potrivit

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
uzând de tehnicile și instrumentele disponibile 72. Realizând o scurtă incursiune în istoria recentă a artei, Bourriaud constată faptul că materialele folosite în sculptura minimalistă făceau referință la tehnologia industrială, că iconografia artei Pop făcea trimitere la epoca consumului, că estetica contractuală și administrativă a artei conceptuale a marcat începutul economiei serviciilor și că arta anilor '80 a criticat noțiunea de autor și de semnătură fără însă a le aboli. În fine, cultura globală actuală pare a face un efort considerabil

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]