4,693 matches
-
Eugen Simion (cronică filmului Omul de lângă tine), Iulian Mihu (cronică filmului Povestea anilor înflăcărați), Antoaneta Tănăsescu (considerații despre câteva documentare românești), Ov. S. Crohmălniceanu (un portret Andrei Tarkovski), Ion Popescu-Gopo (pe marginea festivalului cinematografic din Leipzig), Ana Maria Narti (o evocare a începuturilor cinematografului), Marius Teodorescu (50 de ani de la realizarea primului film românesc), Valerian Sava (un reportaj la Buftea), Atanasie Toma (un portret Silvia Popovici), Al. Racoviceanu (retrospectivă filmului Tudor), Dorian Costin (un argument pentru comedia cinematografică). Acumulând an de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
postfață Virgil Nemoianu, București, 1995; Sarea pământului. Cantată pe două voci despre rostul poetic, București, 1978; A fi, a face, a avea, București, 1985; Eu & tu & el & ea... sau Dialogul generalizat, București, 1990; Firul ierbii, Craiova, 1998; Câteva crochiuri și evocări, Craiova, 2000; Filosoficale. Filosofia ca viață, București, 2000; Mai avem un viitor? România la început de mileniu. Mihai Șora în dialog cu Sorin Antohi, cuvânt înainte Sorin Antohi, Iași, 2001. Traduceri: Jean-Jacques Rousseau, Visările unui hoinar singuratic, pref. Vera Călin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
cînd contele Bellegarde, Guvernatorul Bucovinei care semnase ordinul de expulzare a lui Iorga, a murit într-o bătălie în timpul primului război mondial, Iorga și-a amintit de atitudinea îngăduitoare a acestuia față de abjecții țărani români. Iorga (cu capacitatea lui de evocare) își închipuia că poate Bellegarde și-a găsit moartea alături de un țăran român din Bucovina înrolat cu forța în armata austro-ungară207. Păcat că nu și-a putut depăși naționalismul ca să-și dea seama de umanismul lui Bellegarde care-i motiva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintre români și unguri. Carpații sînt prezentați aici nu atît ca o barieră geografică, cît drept o coloană vertebrală a majorității românești de pe marile versante ale lanțului muntos. Serbia eroică și martiră (Vălenii de Munte, 1915) oferă splendide imagini de evocare istorică ale luptei pentru supraviețuire a vecinei de la apus a României. În Popoare turanice parazite (Vălenii de Munte, 1915), Iorga oferă o imagine deloc măgulitoare a "popoarelor turanice parazite": ungurii, turcii și bulgarii. Campania antisemită a "Neamului românesc" scăzuse în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestea, nimeni nu părea să fie atît de devotat ca Paul Gore. Acesta s-a impus începînd din 1905 ca un fel de erou modest, ca un luptător nonviolent. În 1927, cînd Gore a murit, Iorga i-a dedicat o evocare emoționantă, amintindu-și cum acesta își mărturisise sub loviturile de bici (groaznicele nagaici ale poliției rusești) credința în nația sa164. Nu există nici urmă de ură în corespondența lui Gore față de celelalte naționalități din Basarabia, nici măcar față de ruși. După ce Basarabia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pot aborda mai îndeaproape și mai bine adevărul istoric"186. Acuzațiile Noii școli relativ la lipsa de documentație a lui Iorga pot fi respinse ca fiind nefondate. În ceea ce privește concluziile la care a ajuns el, sintezele sale avînd drept obiect trecutul și evocările sale istorice, Iorga a prezentat o cantitate de materiale fără precedent, a căror autenticitate nu poate fi tăgăduită. Dacă vrea cineva să interpreteze astfel aceste materiale, îl privește. A scoate în evidență numeroasele erori mărunte ale lui Iorga pare un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la Cannes din acel an. În perspectiva apropiatei intrări În NATO a Germaniei de Vest ca partener cu drepturi depline, filmul ar fi putut dăuna relațiilor cu alte state (cum spunea protestul oficial, „va tulbura armonia internațională a festivalului prin evocarea emfatică a unui trecut dureros”). Guvernul francez s-a conformat prompt și filmul a fost retras 17. Aceasta nu era doar o anomalie izolată. Ministerul de Interne german avea să interzică până În 1957 filmul Der Untertan (Supusul), realizat În 1951
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
resurecție a nazismului pentru a-i Împinge pe aliații Germaniei de Vest În direcția dorită. Dacă Aliații doreau ca Germania să contribuie la apărarea Europei, atunci - sugera Adenauer - ar fi fost bine să se abțină de la criticarea comportamentului germanilor sau evocarea trecutului tulbure. Dacă doreau să evite renașterea extremismului, trebuiau să dejoace, alături de Adenauer, planurile sovietice În RDG. și așa mai departe. Aliații vestici au Înțeles perfect tactica lui Adenauer. Însă ei urmăreau și sondajele de opinie. Așa că i-au acordat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
epopteia) participantul contemplă în tăcere un bob de grâu. Prin intermediul grâului se aduceau omagii lui Demeter și destinului paralel al sufletului și al grâului, "supuse în același timp tenebrelor înainte de a accede la lumină"19. Revelația (epopteia) este adesea dedicată evocării zeului mort și reînviat care caracteriza cultele misterelor lui Osiris și ale lui Dionisos. În orice epocă, inițierea nu a avut decât un singur scop, acela de a instrui omul și prin asta, de a slăbi atacul Destinului. Întâlnim zeul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Horia Petra-Petrescu, frumoasele „legende originale” cu subiect religios ale Augustei C. Rubenescu. Îndeajuns de consistente sunt și paginile rezervate criticii literare. Pe lângă cronicile și recenziile care, în rubrica intitulată „Cărți-reviste”, oglindesc prompt și cu perseverență fenomenul literar curent, se publică evocări, articole de sinteză, comentarii tematice despre scriitori clasici sau contemporani. O mențiune aparte merită aici Sabin Veselie, care, în numerele 2-4/1937, comentează pe larg poezia lui Lucian Blaga. Revista dedică un număr special lui Ioan Slavici (12/1935). Chiar dacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
și următoarea (Cum învățăm să trăim, 1977) recomandau un publicist cu aptitudini de reporter și de eseist pe teme civice. Textele de aici sunt montaje dinamice de reportaj, comentariu, interviu, anchetă, incursiune biografică, interferate ingenios. Ulterior, A. este atras de evocarea istorică amplă, minuțios documentată și resuscitând, pe un schelet epic, personaje și evenimente reale. Intervalul de timp subîntins de aceste documente cu tentă literară, situate la granița dintre reconstituirea istorică și roman și având ca liant tematic problema națională, începe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
București, 2000; Sub semnul Crucii, București, 2001; Măștile puterii, Constanța, 2002. Repere bibliografice: Victor Felea, „Cum învățăm să trăim”, TR, 1978, 22; Sergiu Selian, Un moralist modern, TMS, 1978, 9; Victor Felea, Anchetele reporterului, TR, 1979, 7; Mihai Ungheanu, O evocare lucidă: „Toamna pătimirii noastre”, LCF, 1980, 17; Mihai Stoian, Cultivarea faptului de viață, „Presa noastră”, 1981, 10; Mihai Ungheanu, Vartan Arachelian, „Duminică, după infern”, LCF, 1984, 40; C. S.[tănescu], Ultimul deceniu înainte de comunism, ADV, 1999, 2973. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
Întâia serie a revistei este politică; informația e corectă, tonul ponderat. Numerele din ianuarie-februarie și martie-aprilie 1935 sunt consacrate revoltelor țărănești „de odinioară”. Aron Cotruș publică fragmente din ciclul Horia, Ion Th. Ilea dă poemul Horea, Méliusz József figurează cu evocarea Năpraznica moarte a lui Gh. Doja, Stoia-Udrea are studii despre răscoalele țărănești din Banat în secolul al XVIII-lea, protestatar fiind și poemul său Cântecul uzinei, text ilustrativ de altfel și pentru evoluția unui expresionism bănățean (prezent și în Lume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
căutătorul de esențe pentru că, în eterul sondabil al ideii, el află cheia de boltă: dacă materia stă sub osânda vremelniciei, spiritul dăinuie, renăscând în perpetuitate. Scrisorile către Simon Bayer, trimise între 1955 și 1959, sunt, în unduiri proustiene, o sensibilă evocare a unor crâmpeie din copilărie. Dar și un eseu, de o rară calitate a introspecției, despre fluidul imprevizibil al memoriei. Pentru C., „totul are un sens”, detectabil, dincolo de ceea ce se vede, prin „intuiția suprarealității”. În „heraldica” de mitice rezonanțe a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
fr.wikipedia.org http://www.humanitas.ro http://www.larousse.com http://www.larousse.fr http://www.linternaute.com http://www.mediadico.com http://www.rfi.ro În colecția EFIGII au apărut: Maria CHETAN Ștefan Aug. Doinaș Ipostaze ale operei: evocări, proza, teatru, aforisme Dumitru LAVRIC De la ultimul fanariot la ultimul Caragiale Maria OCTAVIAN PAVNOTESCU O viziune a poeziei Alina-Iuliana POPESCU O poetica a deconstrucției. Neomodernismul: Ana Blandiana Adrian-Dinu RACHIERU Românul politic și pactul ficțional Theodor Codreanu în imaginarul criticii Ediție
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poezia lui Panait Cerna, a lui Octavian Goga, motivele religioase din poezia lui Mihai Eminescu (Eminescu și Sf. Lucia și Eminescu și cultul Maicii Domnului). Un număr întreg (20/1938) este închinat lui Octavian Goga, la moartea acestuia, articolele și evocările fiind și ulterior foarte numeroase. În perioada de la Alba Iulia se reproduc în revistă poezii de Andrei Mureșanu, Mihai Codreanu, N. Iorga, V. Voiculescu, Mircea Dem. Rădulescu, I.U. Soricu, Romeo Dăscălescu, Mihai Beniuc. Articolele vorbesc acum despre „tragedia învățământului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
realiste, expresie a vieții sociale, explorând toate mediile, mai ales cele periferice, mizerabiliste, pe de altă parte, avem partizanii unei "estetici idealiste". Reacția la materialismul grosier și meschinul vieții burgheze reprezintă o notă comună a curentelor fin de siècle pentru ca evocarea ei să spună ceva nou, iar climatul generat de înfrângerea Franței în războiul cu Prusia din 1870 contribuie la generalizarea unui pesimism difuz, a unei stări de discomfort, de nemulțumire latentă care califică perioadele de criză. Această atmosferă își găsește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decadenți folosesc arta "corespondențelor" în scop hedonist, ca formă superioară de juisanță, uneori calificată psihotrop sau ca deschidere inițiatică. Mateiu Caragiale ilustrează excelent capacitatea unui tablou de a distorsiona realitatea prin contaminare mimetică, așa cum madelainele proustiene suscită nu numai nevoia evocării, dar reprezintă și resortul intim al scriiturii proustiene. Teoria corespondențelor reia pe un alt plan o mai veche epistemă de secol XVI regăsită acum sub forma doctrinelor spiritiste, a ezoterismelor care subîntind aria preocupării estetice, investind-o cu o pondere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
provine și din verticalele făcute de firul care suspendă o plasă și a corpului subțire al bărbatului. În cazul celeilalte pânze, Fiul risipitor, gestul mâinilor îl găsim repetat la pescar, gest de frângere a mâinilor de o mare putere de evocare. O anumită melancolie răzbate din aceste tablouri, melancolie ce se erijează într-un liant al compoziției. Rapetti consideră acestă melancolie ca fondatoare pentru viziunea artistică a lui Puvis de Chavannes, în acord cu pesimismul veacului. Plasarea subiectului său într-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Din lumea basmelor. Este clar că interesul criticului și a criticii în general se orientează către aceste panouri decorative de mari dimensiuni: "Panoul decorativ ocupă peretele din fund al "sălii de onoare", și are o neobicinuit de mare putere de evocare"214. Printre expozanți se mai află Dem. Hârlescu, St. Luchian, D.N. Mantu, D. Palady, D. Sanielevici, Jean Steriadi, Pătrașcu, Verona, D. Aricescu, D.Basarab, Cecilia Cuțescu-Stork, Artachino, Șt. Popescu, Paciurea cu Beethoven și Brâncuși cu Pasărea Măiastră. Cum se poate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ascunderii plânsului sau a tristeții, dar și a unui rapel către propria interioritate. Ascunsă vederii și descifrării, melancolia se reflectă la nivelul posturii care preia întregul potențial de expresivitate pe care-l avea chipul. Absența chipului transferă posturii capacitatea de evocare a celor dispăruți, tensiunea afectului în cazul Proiectului de monument funerar (amintiri triste), sau frumuseții corpului, un nud. În cazul monumentului funerar de la cimitirul Bellu, o figură feminină aflată la picioarele unui postament pe care se află un bust al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care conduce la o nouă definiție decorativă în arta sa, așa cum remarcă și Serafina Bruckner: Într-adevăr, încă din epoca țigăncilor și a contemplativilor, întâlnim figuri realizate dintr-un amestec de elemente ale artei hinduso-egiptene și a celei bizantine, cu evocări ale picturii alexandrine. Sub influența acestei picturi, ea ajunge la stilizarea draperiilor cu pliuri lungi, încadrate de linii luminoase, făcând eforturi pentru a realiza o armonie ce pare să sfideze anumite teorii estetice"462. Povestea se construiește în interiorul picturii fără
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se transformă într-un fel de microclimate pentru plantele de seră întruchipate de chiar locuitorii lor. În cazul de față, sera a fost incorporată decorativ într-o frescă, gradul maxim de stilizare a luxurianței vegetale. Serafina Brukner subliniază nu doar evocarea tropicelor și a unei atmosfere de o deschidere spațială maximă către mările sudului și insulele din Pacific, ci și faptul că această junglă pictată constituie debutul artistei în pictura decorativă. Prin urmare, primul pas în acest sens Cecilia Cuțescu-Storck îl
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
M-ai ascultat pe gânduri..." Ideea că marile momente ritualice ale vieții se constituie din gesturi simple și că În substanța acestora se ascund tainele sacre ale vieții, timpului, iubirii și morții, este sugerată, În poem, printr-o enumerare de evocari nostalgice, menite să sugereze, ideea perisabilității acestora. Vârstele ființei, momentele grave ale vieții, eterna rotire a anotimpurilor, vremurile vechi cu „poteri și haiduci” sau timpurile noii sensibilități „simboliste”, sunt popasuri ale timpului făcute În eterna lui devenire. Nu este de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Negruzzi desfășoară o bogată activitate literară și culturală, cu preocupări multiple și remarcabile (poet, prozator, dramaturg, publicist, traducător) reprezentativă nu numai pentru opera lui, ci, În multe privințe, ilustrativă pentru evoluția ulterioară a literaturii române. Mihai Eminescu Îl aprecia pentru evocarea trecutului: „Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne”. („Epigonii”) Creator al nuvelei istorice, C. Negruzzi a deschis drumul epicului de inspirație istorică, așa cum recomanda M. Kogălniceanu În articolul său program, numit mai sus, În „Dacia literară”. În timpul vieții sale a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]