5,981 matches
-
înaintașilor, ci, fără să le ignore, așa cum nu ignoră nici alte contribuții în domeniu privind spațiul moldovenesc ori celelalte zone etnofolclorice, este construită cu deosebire pe fondul documentar existent la Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași, unde se află documente privitoare la obiceiurile maritale provenind din aproape șase sute de localități moldovene, fond la alcătuirea căruia autoarea a contribuit substanțial, prin cercetări directe pe teren. Ceea ce personalizează studiul este unghiul de vedere
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
CISMAȘ, Angela (16.V.1936, Românești, j. Tighina), editoare și traducătoare. Este fiica Olimpiei (n. Tăcu) și a lui Ioil Scurtu, funcționar CFR. A absolvit Facultatea de Filologie din București, secția franceză, iar din 1959 a funcționat că redactor, apoi redactor-responsabil al domeniului francez în cadrul Editurii pentru Literatură Universală, ulterior Editură Univers. A inițiat și a îngrijit ediții de autor aparținând clasicilor literaturii franceze precum Balzac, Flaubert, dar
CISMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286279_a_287608]
-
CIREȘ, Lucia (20.XII.1943, Ustia, j. Chișinău), etnolog și istoric literar. Este fiica Tatianei (n. Gatcina), funcționară, și a lui Iuliu Cireș, preot. Face studiile secundare (1957-1961) la Salonta și Cluj, iar pe cele universitare, la Facultatea de Filologie din Iași (1963-1968), după care este încadrată cercetător științific la Institutul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din Iași, în cadrul căruia contribuie, printr-o îndelungată și laborioasă investigație de teren, la alcătuirea Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei. A
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
îndelungată și laborioasă investigație de teren, la alcătuirea Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei. A primit, împreună cu colectivul care a elaborat Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Cluj-Napoca (1997), cu teza Colindatul și colindele în Moldova. Colaborează cu studii și articole de specialitate la reviste academice și de cultură - „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de lingvistică și știință literară”, „Dacia literară”, „Revista română
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
t. XXVII, 1979-1980; Radu Răutu, Lucia Cireș, Lucia Berdan, „Descântece din Moldova”, REF, 1983, 1; N. Bot, Caietele „Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei”, AAF, 1987, 435-437; Datcu, Dicț. etnolog., I, 170-171; Silvia Ciubotaru, Lucia Cireș, „Buletinul Institutului de Filologie Română «A. Philippide»”, 2003, 4. I.D.
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
, Mihai (3.IX.1942, Larga, j. Edineț), critic și istoric literar. Este fiul Anei (n. Habureac) și al lui Ilie Cimpoi, țărani. Urmează cursurile primare și medii în satul natal. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1965), este redactor la revista „Nistru” (până în 1972), consultant la Uniunea Scriitorilor, redactor la editurile Cartea Moldovenească și Literatura Artistică, secretar literar la Teatrul de Stat „Mihai Eminescu” (1982-1983) și la Teatrul Liric „Alexie
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
, Oscar Walter (6.XII.1897, București - 30.V.1966, București), traducător. Fiu de comerciant, C. frecventează Liceul evanghelic din orașul natal (trecându-și examenul de bacalaureat în 1917), iar la München audiază cursuri de filologie (germanistică) și istoria artei (1921-1923), fără a-și încheia studiile universitare. Atestarea aptitudinilor intelectuale, a vocației pentru scris o dobândește prin lucrări literare și publicistice, fiind prezent cu variate contribuții în paginile revistelor „Cuget românesc”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
Mircea (pseudonim al lui Mircea Sandu; 13.V.1940, București - 22.IV.1996, București), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Răportaru) și al lui Gheorghe Sandu, constructor. După absolvirea Liceului „Dimitrie Cantemir” din București, face studii de filologie slavă, începându-le la Iași, în 1959, și terminându-le la București, în 1964. Este redactor la Agerpres (1965-1966), la Editura pentru Literatură (1967-1969), la Editura Eminescu și la Cartea Românească (de la înființarea acesteia, în 1970). După 1989 este redactor
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
Este fiica Mariei (n. Ostroveanu), profesoară, și a lui Ioan Ciurea, ofițer de aviație. În primii ani de viață locuiește succesiv în mai multe localități, în funcție de perindarea tatălui prin diferite garnizoane. Face studii universitare la București, luându-și licența în filologie în 1957. Debutează (nesemnificativ, ulterior repudiindu-și acest debut) ca poetă în „Viața românească” (1952). Urmează, în 1952-1954, în paralel cu liceul și, respectiv, facultatea, Școala de Literatură „M. Eminescu”. A fost căsătorită cu Nichita Stănescu între 1962 și 1981
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
1908-1910), iar gimnaziul și liceul la „Dimitrie Cantemir”, apoi la „Gh. Lazăr” (1910-1916), iar o clasă în particular la Liceul Internat din Iași, trecându-și bacalaureatul la Liceul „Mihai Viteazul” din București (1917). Se înscrie în 1919 la secția de filologie modernă și filosofie de la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, pe care o va absolvi în 1923. În timpul studenției a fost subbibliotecar al Facultății, paleograf și bibliotecar la Arhivele Statului. După examenul de licență în limba și literatura
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
din noiembrie 1949, la Institutul de Istorie Literară și Folclor, va fi aici director din 1951 până la moarte. În 1948, fusese ales membru titular al Academiei Române. În 1960, devine profesor onorific la Catedra de istoria literaturii române a Facultății de Filologie din București, ceea ce echivalează cu o întoarcere doar formală la învățământul universitar; reușește să țină în ultimii doi ani de viață cursuri speciale despre Eminescu și Creangă. A condus publicațiile „Tribuna poporului” (1944- 1945), „Lumea” (1945-1946) și „Națiunea” (1946-1949) și
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
, Constantin (22.I.1926, Tecuci - 15.XII.1996, București), folclorist. După studii liceale la Tecuci (1937-1945) și studii la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1945-1949), devine profesor de liceu la Cluj (1949-1950), redactor și secretar de redacție la „Gazeta învățământului” (1950-1951), consilier tehnic și director la Biblioteca Academiei Române (1951-1954), cercetător și secretar științific la Institutul de Istorie Literară și Folclor
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
Gazeta învățământului” (1950-1951), consilier tehnic și director la Biblioteca Academiei Române (1951-1954), cercetător și secretar științific la Institutul de Istorie Literară și Folclor din capitală (1954-1960), profesor secundar la București (1960-1964), profesor la Universitatea din Galați, până la pensionare. Este doctor în filologie la Universitatea din Iași, cu teza Povestea lui Archirie filosoful (1972). Colaborează la „Almanahul literar”, „Ateneu”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, „Steaua” ș.a. În Povestea lui Archirie filosoful. Carte populară din secolul al
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
Aruncuta, j. Cluj), critic literar, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Baciu) și al lui Alexandru Cistelecan, țăran. C. urmează școala generală (1958-1966) în satul natal, apoi Liceul „Ady-Șincai” din Cluj (1966-1970). După bacalaureat devine student al Facultății de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1970-1974). Ca student, este redactor la „Echinox” (1973-1974) și, tot aici, cronicar literar. Profesor (1974-1975) la Cehu Silvaniei (județul Sălaj), instructor la Casa de Cultură din orașul Ștei (1975-1980) și din Oradea (1980-1987
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
același oraș, coordonând seria „Poetica”. Lector (din 1994) la Universitatea „Transilvania” din Brașov, predă cursuri de literatură română contemporană și la Cluj și Alba Iulia, iar din 2001 la Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș. Obține titlul de doctor în filologie cu teza Ion Pillat și pillatismul (2000), la Universitatea din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri (1972) și critică literară (1973) în revista „Echinox”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Calende”, „Luceafărul”, „Interval”, „Apostrof”, „Arca” (Arad), „Euphorion”, „Discobolul
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
, Alexandru Nicolae (10.V.1942, București), clasicist. Este fiul Virginiei (n. Bălescu), profesoară, și al lui Alexandru Gustav Cizek, funcționar, și frate cu Eugen Cizek. A făcut studii de filologie clasică la Universitatea din București (1960-1965); și-a luat doctoratul în 1973, cu lucrarea Eroi politici ai Antichității. Modele ideologice și literare. La Universitatea din Münster va mai obține un doctorat în filologia latină a Evului Mediu (1987). Este asistent
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
cu Eugen Cizek. A făcut studii de filologie clasică la Universitatea din București (1960-1965); și-a luat doctoratul în 1973, cu lucrarea Eroi politici ai Antichității. Modele ideologice și literare. La Universitatea din Münster va mai obține un doctorat în filologia latină a Evului Mediu (1987). Este asistent universitar la Universitatea din București până în 1975. Pleacă din țară și lucrează la Institutul de Limbi Romanice al Universității din Groningen (1975-1978) și la Institutul de Latină al Universității din Münster (1978-1992 și
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
și al lui Mihai Gheorghiu, funcționar de tribunal. Urmează clasele primare (1942-1945), gimnaziul și liceul (1945-1952) în orașul natal. Chiar dacă de pe acum pictura prinde să exercite asupra-i un irezistibil apel, sub presiunea unei anumite conjuncturi tânărul se orientează către filologie, devenind student al facultății de profil a Universității ieșene (1953-1957). După absolvire este încadrat ca desenator la „Flacăra Iașului” (1957-1967), de unde se transferă la revista „Cronica” (1967- 1976) și apoi, tot în funcția de redactor, la Editura Junimea (1976-1985). Înainte de
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
Ion (21.XI.1930, Șimleu Silvaniei - 11.V.2004, București), prozator. Este fiul Elenei-Viorica (n. Hulea) și al lui Victor Gheție, director de bancă. A urmat liceul la Arad și la Cluj, între 1941 și 1949. După terminarea Facultății de Filologie a Universității „Victor Babeș” din Cluj (1953), lucrează în calitate de cercetător științific în cadrul Institutului de Lingvistică din București, îndeplinind și funcția de șef de sector. Din 1967 este doctor în filologie, în urma susținerii tezei Opera lingvistică a lui Ion Budai-Deleanu, impunându
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
la Cluj, între 1941 și 1949. După terminarea Facultății de Filologie a Universității „Victor Babeș” din Cluj (1953), lucrează în calitate de cercetător științific în cadrul Institutului de Lingvistică din București, îndeplinind și funcția de șef de sector. Din 1967 este doctor în filologie, în urma susținerii tezei Opera lingvistică a lui Ion Budai-Deleanu, impunându-se ulterior prin numeroase contribuții de mare valoare în domeniile filologiei și lingvisticii. Ca scriitor, a debutat în 1980, la „Luceafărul”, cu proza Nașterea pruncului, iar prima lui scriere literară
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
științific în cadrul Institutului de Lingvistică din București, îndeplinind și funcția de șef de sector. Din 1967 este doctor în filologie, în urma susținerii tezei Opera lingvistică a lui Ion Budai-Deleanu, impunându-se ulterior prin numeroase contribuții de mare valoare în domeniile filologiei și lingvisticii. Ca scriitor, a debutat în 1980, la „Luceafărul”, cu proza Nașterea pruncului, iar prima lui scriere literară apărută în volum este romanul Drumul (1983). Drumul a impus mai ales prin stil: sobru, laconic, deloc patetic, deși subiectul s-
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
ALEXANDRESCU, Sorin (18.VIII.1937, București), teoretician literar, eseist și traducător. Este fiul lui Constantin Alexandrescu, magistrat, și al Ilenei Alexandrescu (n. Eliade), soră a lui Mircea Eliade. A urmat Liceul „Mihai Viteazul” din București (1944-1955), apoi Facultatea de Filologie (1955-1959). Între 1959 și 1962, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Academiei Române, iar între 1963 și 1966 e încadrat cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor. În 1962 funcționează, ca asistent, la Catedra de literatură universală și teorie literară de la
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
1959 și 1962, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Academiei Române, iar între 1963 și 1966 e încadrat cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor. În 1962 funcționează, ca asistent, la Catedra de literatură universală și teorie literară de la Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1966 fiind promovat lector. Din noiembrie 1969, predă în Olanda, ca lector la Universitatea din Amsterdam, Facultatea de Litere, departamentul de franceză și română, ca și la Universitatea din Groningen. În 1971 inițiază la Amsterdam
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
1930, Cernăuți - 28.VII.1991, București), prozatoare. Este fiica avocatului Emil Epureanu, prieten cu Mihail Ralea și Ionel Teodoreanu, și a Ștefaniei Alexandru (n. Hotinceanu), învățătoare. Urmeză cursurile primare, gimnaziale și liceale la București, în 1948 intrând la Facultatea de Filologie, pe care a absolvit-o în 1952. Debutează în presă cu un reportaj de la Bumbești-Livezeni, Bucuria muncii. A lucrat ca redactor la revistele „Femeia” și „Căminul” (1948-1950), apoi, mai bine de două decenii, la „Săteanca”. Prima ei carte, romanul Racul
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
ALMĂJAN, Ion Marin (pseudonim al lui Ion Marin; 16.XI.1940, Dalboșeț, j. Caraș-Severin), prozator. Este fiul lui Petru Lala, miner, și al Ioanei Almăjan (n. Marin), muncitoare. A absolvit Colegiul „C. Diaconovici-Loga” și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1965), devenind redactor la ziarul „Drapelul roșu” (1966-1979), directorul Editurii Facla (1979-1989), bibliotecar (1989-1991) și șef al departamentului cultural al ziarului „Renașterea bănățeană” (din 1991). A primit Premiul pentru excelență pe anul 1995 al Asociației Scriitorilor
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]