4,726 matches
-
nostru. Pentru aceasta în prima ședință care va avea loc în această perioadă, tovii care fac parte din comisie, vor primi sarcini concrete. 2.Materialul de partid ce va fi predat celulelor spre prelucrare, va fi bine pregătit și adânc frământat în cadrul comisiei de Înv. de Partid, prin studierea întregului material bibliografic. Vorbitorii din celulă vor fi aleși de către biroul organizației, dintre cei mai capabili din celula respectivă, iar dacă nu se găsește un astfel de tov., se va da sarcină
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Noi am cerut un tovarăș consilier sovietic în acest sector, ne-ar fi de mare ajutor prezența sa, ne-ar ajuta foarte mult la întărirea și dezvoltarea legalității noastre populare, folosind experiența vastă a Uniunii Sovietice. O altă problemă care frământă corpul judecătoresc este și problema încadrării. Un președinte de tribunal de raion căruia noi îi cerem conștiință, să lucreze cu mult devotament, să aprecieze în mod just hotărârile care le dă, are o salarizare extrem de mică. Încadrarea celor din Procuratură
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Codul de Procedură Penală sunt 112 articole modificate, luați ce s-a lucrat până acum, dați la tovarăși să vadă și să facă propuneri de modificări, de îmbunătățiri, să le vadă și pe acestea ca să nu înceapă acum să-și frământe capul și să vină cu o treabă care de fapt a fost de câteva luni rezolvată. Multe dintre ele s-au discutat la nivelul tovarășului Emil Bodnăraș și multe dintre ele le avem clarificate, urmând să fie cumulate cu celelalte
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
într-un dialog artistic provocat de scenariul cehovian, încrucișat cu marile culmi de încercare ale textelor shakespeariene. Cât dramatism și ce frumusețe sunt adunate în marea poezie a acestor texte, ce cu migală, răbdare și aplomb (ca în tinerețe), le frământă cu cei doi magicieni ai scenei românești. Scriu aceste gânduri pentru o carte ce va fi mărturie a autorității artistice a lui Alexa Visarion, remarcă pe care am făcut-o de la început. Am avut bucuria să pornesc în câteva "călătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Pintilie, Ciulei. Nu-i poți separa... nu-i poți imagina decât împreună... Mulțumesc domnule Profesor pentru direcția pe care mi-ați arătat-o. Mulți spun că e foarte bună. Toată dragostea mea! Răzvan VASILESCU Pereții... cu fire verzi Mă tot frământ de ceva timp încercând să aștern în câteva rânduri ce a însemnat pentru noi, cei din Teatrul Odeon astăzi, "Giulești" de atunci, întâlnirea cu Alexa Visarion. În profesia noastră cred că de mare importanță e să ai noroc! Poți să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
am întrebat totuși dacă aceasta este adevărata problemă. Poate că mijloacele mele s-au consumat deoarece am jucat mult în aproape toate teatrele din țara. Ce mai aduc nou? Ce mai pot inventa? Ce nu am înțeles? Întrebari care ma frământau. Aceasta era starea mea când am ajuns la Sibiu. Fusesem invitat să particip la repetițiile scenariului Noaptea Bufonilor în regia lui Alexa Visarion. Nu mai lucrasem niciodată pe scenă împreună. Câteva tentative de a ne întâlni mai avuseseră loc în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de oportunitatea translării ei cinematografice. Fără a fi ecranizări, unele din filmele noastre se apropie totuși de zona de interes pe care o discutăm. Ați citat Croaziera care e, în felul său, un roman cinematografic. Da, fiindcă regizorii care se frământă și vor să "puncteze" în conflicte, în tensiunea unei epoci cum e epoca noastră contemporană, care este tensionată pentru om și pentru întreaga umanitate încearcă să existe cu lucruri foarte, foarte personale. Câteodată, această dorință de a fi foarte, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ecranului, colective teatrale și instituții de învățământ artistic superior, școli naționale de teatru din Europa și din Statele Unite. Cu ce imprresii ai rămas în urma acestor contacte umane și profesionale? Până a începe să lucrez în străinătate tot timpul m-a frământat gândul cum ar trebui să lucrez, cum ar trebui să arate reprezentațiile mele în al context existențial. Înspăimântat de necunoscut, mi-am dat seama că singura soluție este să rămân eu însumi și să-mi fac spectacolele așa cum simt. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și incapacitatea de a o face; în cazul băieților: dezvoltă comportamente provocatoare, agresive, inclusiv sexuale, de pedepsire a celorlalți. în funcție de contextul situațional dat, strategiile de adaptare ale copilului-victimă pot diferi, chiar la același copil. Prevenirea abuzului sexual. întrebarea care-i frământă pe profesioniști este aceea cu privire la modalitățile eficiente de a preveni abuzul sexual. Ca în toate situațiile amintite anterior, modalitățile cele mai adecvate prin care se poate realiza prevenirea țin de educație. Este importantă în primul rând: educația sexuală a copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ori chiar dispariția acesteia? Cum s-ar putea pierde sau diminua identitatea națională, sau cât de profundă ar trebui să fie transformarea? Cum ar putea ea să fie înlocuită de o identitate europeană? Acestea sunt numai câteva probleme complexe care frământă astăzi conștiințele europenilor 30. Summit-ul de la Laeken, din anul 2001, constituie începutul unei largi dezbateri la nivelul continentului privind viitorul Europei și transformările instituționale necesare. În acest sens, Consiliul European întrunit la 14-15 decembrie 2001 la Laeken 31 a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe nerăsuflate oful. Cum s-a culcat, cum și-a așezat perna sub cap, cum... și dă-i și dă-i. Hahalera îl ascultă și spune aha, după fiecare avalanșă de nădufuri spune aha. O fi cel din colț? se frămîntă Prostul, o fi căierul? Hahalera îi pune Prostului mîna pe umăr și-și apropie gura de urechea-i clăpăugă: te mai îndoiești? nu știi cine fură? și-i sîsîie șerpește: Licheaua, i le-a și dat căierului dimineață să le
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
era pentru mine Punguța cu doi bani, pentru că cocoșul era un personaj puternic și căuta totdeauna diferite soluții ori de cîte ori era în vreo primejdie.La fel trebuie să fie și oamenii, să caute răspunsuri la întrebările care îi frământă. Lectura, pentru mine, este cel mai plăcut mod de a cunoaște lumea și chiar pe mine însumi; din tinerețe, trebuie să te documentezi serios pentru ca atunci când îmbătrânești să le povestești nepoților întâmplări inedite, să le dezvălui tradiții pe care le
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
interferat de multe ori, trimițând semnale ambigue lui Miloseviå despre intențiile aliaților și determinarea lor de a lupta. Generalul Wesley Clark, comandantul forțelor NATO, s-a plâns că deciziile militare erau În mod continuu criticate și amânate, În timp ce europenii se frământau din cauza ramificațiilor legale și politice. „Americanii au pledat Întotdeauna pentru abordarea unor ținte noi și mai importante - a spus Clark - ...și Întotdeauna unii dintre aliați au exprimat dubii și rezerve”59. Clark a oferit o evaluare sobră a operației NATO
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a lipsit timp îndelungat și s-a închegat „prin îndelungatul război al condeielor, al muncitorilor cu tiparul, al cronicarilor și preoților cărturari, al poeților și predicatorilor, care timp de peste 300 de ani (de la Mihai Viteazul - n. ns., I. A.) au frământat necontenit sufletul neamului, l-au trezit, l-au lămurit prin scrisul lor [...], accentuând cu neîntreruptă stăruință că moldovenii și muntenii și ardelenii, fiind de aceeași origine, formează un singur neam”. Marii noștri geografi au procedat la descrierea și caracterizarea acestui
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Horea, au bătut drumul lung al Vienei ca să ceară Împăratului legi mai ușoare, care să-i ocrotească de lăcomia nobililor. De fiecare dată s-au Înapoiat numai cu promisiuni și au așteptat zadarnic mila Împărătească. Iobagii au Început să se frământe. În câteva localități din Apuseni s-au adunat În cete Înarmate, hotărâți să-și facă singuri dreptate. În fruntea cetelor de iobagi răsculați se aflau: Horea, Cloșca și Crișan. Horea Îndemna oamenii să lupte ca să nu mai existe nobili, iar
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Este vorba despre corupția adusă prin păcat, care a despărțit firea noastră de unirea cu Dumnezeu, care o menține în viața normală. (n. s. 2208, p. 1167) 113 În adevăr, gândește-te bine: luând pământ, l-a frământat și a făcut pe om, pământ care nu exista mai înainte de aceasta. Deci cum de pământul s-a făcut om? Și cum pământul care nu exista, s-a făcut? Cum de au ieșit din pământ toate felurile cele nesfârșite de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
precum „bogacii“, descriși de I.A. Bassarabescu ca „respingătoare prăjituri ale săracilor“: „Gurile rele povesteau că în compoziția lor intră toate rămășițele din ajun: resturi de covrigi uscați, de plăcintă cu carne și brânză, de brânzoaice mucegăite ș.a. Erau bine frământate la un loc de mâini îndoielnice, dar viguroase, ce izbuteau să scoată din cuptor o alcătuire marmoreeană, de o culoare tristă, bolnăvicioasă.“ Revenind la mâncărurile țărănești pomenite de Mihai Lupescu, straniu pentru urechile noastre moderne este cuvântul „udătură“; cu sens
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pahare cu vin alb dulce PLACENTA (Plăcinta Romei Antice) Aceasta este strămoașa tuturor plăcintelor de pe bătrânul nostru continent. Se înmoaie crupele în apă și se lasă o oră. Apoi se storc bine, se toarnă într-un castron curat și se frământă cu mâna; se adaugă treptat 2 kg de făină. Din aluatul rezultat se modelează tracta (plăcintele) și se așază într-un coș, la uscat. Când sunt uscate, li se dau forme plate, egale. Apoi, se șterge fiecare plăcintă (tractum) cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se dau forme plate, egale. Apoi, se șterge fiecare plăcintă (tractum) cu un șervet îmbibat în ulei. Între timp, se încinge în vatră vasul de lut în care se vor coace. Se umezește cu apă 1 kg de făină, se frământă bine și se întind două foi subțiri. Se înmoaie în apă brânză de oaie (dulce și proaspătă) și se lasă două ore, schimbând apa de trei ori. Se scoate din apă câte o bucată de brânză, se stoarce bine în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
înmoaie în apă brânză de oaie (dulce și proaspătă) și se lasă două ore, schimbând apa de trei ori. Se scoate din apă câte o bucată de brânză, se stoarce bine în mână și se pune într-un castron. Se frământă îndelung. I se adaugă mierea și se amestecă bine, până se omogenizează. Se întinde foaia de aluat pe un fund de lemn presărat cu frunze de dafin unse cu ulei. Se formează plăcinta după cum urmează: pe foaia de aluat se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
îndepărtează semințele. Se toacă fin cepele. Se spală pătrunjelul și se mărunțește. Se pune carnea tocată într-un castron. Se adaugă cepele, roșiile, trei sferturi din cantitatea de pătrunjel, uleiul de măsline, cele două feluri de piper și sarea. Se frământă bine compoziția, până se omogenizează. Se modelează mititei mai... măricei, care se pun în frigărui. Acestea iau drumul unui grătar cu cărbuni și se rumenesc până devin aurii. Între timp, se topesc 100 g de unt. Se taie lipiile în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pînă cînd Îi vine și lui sorocul, fiind demis În 1952 și anchetat (pp. 241-259). Adjunctul ministrului, Gh. Pintilie, poate fi cel mai bine caracterizat prin „perlele” debitate la Întîlnirile cu „activul” (pp. 132-152, 156-161), unde orice problemă „rămîne de frămîntat”: „La noi n-au ce căuta tovarășii care cred În Dumnezeu”, ortografiat În 1949 cu majusculă (p. 145); „Dacă unul zice ceva În cîrciumă l-am luat, și pe adevăratul bandit l-am lăsat” (p. 148); „O altă metodă: vedem
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
starea de nesiguranță (condiția de om liber și răspunzător de faptele și deciziile lui Îmi părea mult mai șubredă și mai «provizorie» decît cea de servitute socialistă. Și, măcar parțial, era adevărat) [sublinierea ne aparține] și criza de identitate. Mă frămîntă dorul de «casă», nu Îmi venea să cred că tot trecutul meu a fost irelevant”. Dar, cum o Întoarcere nu mai era posibilă, noua sa existență a devenit o competiție cu sine, În care a ieșit Învingător În cele din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o soluție teoretică, ci o speranță pe drum”<footnote PIERRE SEMPE, Souffrance, în Dictionnaire de Spiritualité ascetique et mystique. Doctrine et histoire, tom XV, Paris, 1937, p. 1097. footnote>. Suferința Și creșterea spirituală Deseori ne răsună în urechi sau ne frământă mintea următoarea întrebare: care este rolul pozitiv al suferinței în viețile noastre? Într-un sens logic sau filosofic, faptul suferinței este neutru. Ceea ce importă cu adevărat este finalitatea acesteia - atât în privința modului în care o înțelegem, cât Și a modului
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
nu-mi pierd îndrăzneala. Stărui. Mă rog să-mi ierte Dumnezeu păcatele. Am auzit pe mulți spunând: <<Nu pot să mă rog>>. Eu așa ceva n-am pățit. Numai în ziua neascultării mele în Sfântul Munte am pățit asta. Nu mă frământă dacă și cât trăiesc. Asta am lăsat-o în seama iubirii lui Dumnezeu. Se întâmplă de multe ori ca cineva să nu vrea să-și aducă aminte de moarte. Este pentru că dorește viața. Aceasta este, dintr-un punct de vedere
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]