7,197 matches
-
exercită presiune asupra memoriei, iar reprezentările lor ajung în timp, prin zona de trecere în care sunt filtrate (prin procesul de imaginare, simbolizare, transpunere în narațiuni etc.), în mentalul colectiv, unde își pot găsi un loc în rețeaua deschisă a imaginarului. Aceste reflexe ale concretului pot deveni creative (sau nu), pot avea (sau nu) o istorie "imaginară" proprie. Tot așa apar presiuni și dinspre imaginar înspre albia concretului: imagini fanteziste care devansează invenția propriu-zisă, figuri hibride sau mutații care, în cele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în narațiuni etc.), în mentalul colectiv, unde își pot găsi un loc în rețeaua deschisă a imaginarului. Aceste reflexe ale concretului pot deveni creative (sau nu), pot avea (sau nu) o istorie "imaginară" proprie. Tot așa apar presiuni și dinspre imaginar înspre albia concretului: imagini fanteziste care devansează invenția propriu-zisă, figuri hibride sau mutații care, în cele din urmă, își caută/provoacă forma în realitate, datorită teoriilor sau proiecțiilor individuale revoluționare (de la utopii, la viziunile științifico-fantastice). Se ivesc uneori în sistemul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Se ivesc uneori în sistemul corespondențelor dislocări ireversibile, devieri temporare sau discontinuități pe perioade îndelungate, așa cum altădată se formează câmpuri nivelate, "delte" sau chiar noi afluenți care revarsă idei și concepte uitate și pe care cele două "fluvii", realitatea și imaginarul, le integrează în mod diferit față de trecut. Bazinele "de alimentare" există pentru ambele albii pe care le proiectez aici prin metafore vizuale. Trebuie precizat însă că sistemul acesta nu ia în discuție relația dintre semnificat și semnificant. Nu pun problema
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
colective. Metafora celor două fluvii comunicante și a bazinelor lor este doar o captatio imaginativă pentru cititorul care merge alături de mine. Sistemul corespondențelor merită studiat printr-o arheologie a conceptelor și a structurilor, printr-o metodă adaptată problematicii specifice a imaginarului și relației sale cu imaginea, cu imaginația și cu realitatea. Vom opera în analiza științifică un tip de "scufundare", la adâncimi diferite și în diverse locuri din același plan, astfel încât să obținem o radiografie tridimensională a acestor bazine pe un
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la adâncimi diferite și în diverse locuri din același plan, astfel încât să obținem o radiografie tridimensională a acestor bazine pe un segment edificator al lor (perioada medievală din civilizația românească). Această a doua lectură reprezintă ceea ce propun a fi structura imaginarului colectiv, o țesătură complexă de teme, motive, mituri etc. redată în special în texte. Ceea ce avansez însă ca o nouă formulă de pătrundere în acest ansamblu de vase comunicante este posibilitatea de a combina un model (sistem teoretic) al imaginarului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginarului colectiv, o țesătură complexă de teme, motive, mituri etc. redată în special în texte. Ceea ce avansez însă ca o nouă formulă de pătrundere în acest ansamblu de vase comunicante este posibilitatea de a combina un model (sistem teoretic) al imaginarului cu schema (matricea) organizării lumii medievale (atât a celei concrete, cât și a celei simbolice), așa cum îmi apare ea sau cum cred că o redau mărturiile scrise. Practic, formula teoretică "va curge" (ca să rămân în câmpul metaforic pe care l-
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cât s-a putut de sistematică a bibliografiei la care am avut acces, cum nu am găsit grila după care acest mare volum de carte de specialitate să fie pus într-o perspectivă panoramică și clară, m-am întors către imaginarul însuși, căutîndu-i "chipul" și identitatea. Mai exact, un chip, așa cum l-am întrezărit până acum. Altădată, e posibil ca el să fie un altul. Și, cum metoda pe care o prezint și o utilizez e în primul rând supusă vremii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vor adăuga și altele. De la Gilbert Durand la Paul Zumthor, de la Jacques Le Goff la Joël Thomas, schemele pe care le voi propune adună din teoriile anterioare, prin diferențiere sau prin afiliere, elemente care susțin o altfel de interpretare a imaginarului, într-un exercițiu de lectură adaptat la perioada evului mediu românesc. Una din scheme este generală și se înscrie într-o antropologie cu caracter funcțional, în care conceptele sunt chemate să se facă vizibile după rolul jucat în procesul de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
generală și se înscrie într-o antropologie cu caracter funcțional, în care conceptele sunt chemate să se facă vizibile după rolul jucat în procesul de memorare. De la arhetip la imagine, schema "pulsează" precum un organism viu și îi asigură astfel imaginarului colectiv posibilitatea de a rămâne permanent în relație cu realitatea; la rândul ei, comunitatea îl solicită, dar îl și consolidează prin reluări (rememorări) și noi combinații sub forma sub-unităților discursive (narative, simbolice, mitice etc.). A doua schemă conceptuală o descrie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mitice etc.). A doua schemă conceptuală o descrie pe prima, dar o și depliază, astfel încât să poată fi adaptată la profilul istoric al fiecărei perioade în parte. Vom urmări în capitolul Speculum mundi acest lucru cu ajutorul textelor medievale, ce reflectă imaginarul comunității românești, constant cu sine însuși pentru o foarte lungă perioadă de timp. Prin interpretarea și situarea critică față de diverse teoretizări, am căutat de fapt să pregătesc definirea imaginarului colectiv drept rezultatul unui proces de creație și de memorare; ce
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în capitolul Speculum mundi acest lucru cu ajutorul textelor medievale, ce reflectă imaginarul comunității românești, constant cu sine însuși pentru o foarte lungă perioadă de timp. Prin interpretarea și situarea critică față de diverse teoretizări, am căutat de fapt să pregătesc definirea imaginarului colectiv drept rezultatul unui proces de creație și de memorare; ce anume îl alcătuiește și dacă principiile sunt asemănătoare cu cele ale realității (ierarhizare, coordonare, combinare, ordonare spațio-temporală sau auto-"prezentificare"). Această lectură nu urmează fidel teoria arhetipologică propusă de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
principiile sunt asemănătoare cu cele ale realității (ierarhizare, coordonare, combinare, ordonare spațio-temporală sau auto-"prezentificare"). Această lectură nu urmează fidel teoria arhetipologică propusă de Gilbert Durand și nici supraordonarea poetico-simbolică a elementelor primare în raport cu realitatea, așa cum a văzut Gaston Bachelard imaginarul, ci caută să îi prezinte complexitatea cu ajutorul mai multor noțiuni și exemple, și nu doar antropologice. În acest fel, imaginarul poate releva și discontinuitățile, și transformările ce pot avea loc oricând în structurile sale, uneori chiar în cele de adâncime
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
teoria arhetipologică propusă de Gilbert Durand și nici supraordonarea poetico-simbolică a elementelor primare în raport cu realitatea, așa cum a văzut Gaston Bachelard imaginarul, ci caută să îi prezinte complexitatea cu ajutorul mai multor noțiuni și exemple, și nu doar antropologice. În acest fel, imaginarul poate releva și discontinuitățile, și transformările ce pot avea loc oricând în structurile sale, uneori chiar în cele de adâncime, dat fiind că mărturiile materiale care îl reflectă sunt simptomatice în raport cu gândirea colectivă. Ce anume au în comun cele două
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau model, sau matrice) și ce diferă, în afară de faptul că doar una are o referință temporală specifică? Forme generative (arhetipuri), unități narative și simbolice, structuri funcționale (precum ritualurile) se întâlnesc în amândouă, atât în grila generală, cât și pe "harta" imaginarului medieval. Ceea ce în primul sistem constituie forma, în modelul imaginarului medieval românesc este reprezentat prin rezultatul și conținutul "narativizării" acesteia; devin astfel relevante elementele componente ale structurii și modalitățile prin care este construită. Spre exemplu, dacă, în primul sistem clasăm
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
doar una are o referință temporală specifică? Forme generative (arhetipuri), unități narative și simbolice, structuri funcționale (precum ritualurile) se întâlnesc în amândouă, atât în grila generală, cât și pe "harta" imaginarului medieval. Ceea ce în primul sistem constituie forma, în modelul imaginarului medieval românesc este reprezentat prin rezultatul și conținutul "narativizării" acesteia; devin astfel relevante elementele componente ale structurii și modalitățile prin care este construită. Spre exemplu, dacă, în primul sistem clasăm mitul drept unitate narativă fundamentală pentru imaginarul colectiv, alături de arhetip
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
forma, în modelul imaginarului medieval românesc este reprezentat prin rezultatul și conținutul "narativizării" acesteia; devin astfel relevante elementele componente ale structurii și modalitățile prin care este construită. Spre exemplu, dacă, în primul sistem clasăm mitul drept unitate narativă fundamentală pentru imaginarul colectiv, alături de arhetip și de modelele legendare, în cel de-al doilea, particular, el devine narațiunea fondării unei anumite civilizații, în relație cu o figură specifică, cea a întemeietorului creștin (Constantin I), legendar (local, Dragoș sau Negru-vodă), istoric (Ștefan III
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
doilea, particular, el devine narațiunea fondării unei anumite civilizații, în relație cu o figură specifică, cea a întemeietorului creștin (Constantin I), legendar (local, Dragoș sau Negru-vodă), istoric (Ștefan III al Moldovei) sau eventual chiar a anti-modelului (trădătorul, "turcitul" etc.). Sistemul imaginarului colectiv are un caracter general și nedeterminat, atât temporal, cât și spațial și cultural; de aceea, este un cadru generos de analiză, pentru că are o mare capacitate de adaptare, datorită sub-componentei sale antropologice, prezente difuz la toate nivelele. Spre exemplu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Spre exemplu, în cazul evului mediu românesc vorbim despre o perioadă îndelungată, dacă ne referim măcar la un aspect (dovedit statistic de către Vlad Georgescu în cercetarea la care vom reveni): ideile politice și reprezentarea puterii și a rolului ei în imaginarul colectiv se schimbă foarte puțin între secolele XIV-XVIII. Pentru acest interval de timp proiectez prin al doilea model un cadru conceptual, pe care caut să fixez în baza formațiunilor discursive o rețea de teme, motive etc., ce poate fi completată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
timp proiectez prin al doilea model un cadru conceptual, pe care caut să fixez în baza formațiunilor discursive o rețea de teme, motive etc., ce poate fi completată ulterior de noi cercetări aplicate (de aici, caracterul ei de rețea deschisă). Imaginarul colectiv și rețeaua lui conceptuală Din perspectiva observațiilor lui Jacques Le Goff, Évelyne Patlagean și Lucian Boia, reprezentarea perceptibilului are rol intermediar, este o interfață a realității cu imaginarul − lumi considerate de cei trei istorici a fi "realități" diferite ca
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de noi cercetări aplicate (de aici, caracterul ei de rețea deschisă). Imaginarul colectiv și rețeaua lui conceptuală Din perspectiva observațiilor lui Jacques Le Goff, Évelyne Patlagean și Lucian Boia, reprezentarea perceptibilului are rol intermediar, este o interfață a realității cu imaginarul − lumi considerate de cei trei istorici a fi "realități" diferite ca substanță și configurație, cu legi de organizare proprii, însă fără multe elemente în comun. În comentariul anterior, dimpotrivă, am propus să relativizăm granița rigidă dintre realitate și imaginar și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu imaginarul − lumi considerate de cei trei istorici a fi "realități" diferite ca substanță și configurație, cu legi de organizare proprii, însă fără multe elemente în comun. În comentariul anterior, dimpotrivă, am propus să relativizăm granița rigidă dintre realitate și imaginar și, plecând de la o platformă (inter)disciplinară cu mult mai generoasă (care să integreze antropologia și sociologia), să trasăm o altă hartă conceptuală, sub forma metaforică a două bazine ce comunică permanent. Am renunțat la a vorbi despre mental în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ce comunică permanent. Am renunțat la a vorbi despre mental în relație cu realitatea, pentru că el este mai curând o funcție a intelectului uman și nu un proces de ordonare sistematică a memoriei, precum este, în schimb, rezultatul lui, respectiv imaginarul colectiv. În acest "sistem" mental pătrund dinspre gândirea practică și dinspre gândirea intelectuală (teorie) informații relevante pentru povestitorul colectiv și care, prelucrate de imaginație, sunt absorbite în "rețea" în diverse sub-structuri narative și simbolice. Reprezentarea, înțeleasă ca schemă de proiecție
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
folosește pentru a transfera, a păstra, dar și pentru a crea ulterior noi semnificații și uneori chiar mutații de sens. Pentru imagine sau simbol, reprezentarea este precum suportul pe care se poate încărca "pasta" unui tablou. Ea integrează în substanța imaginarului idei și concepte singulare, care devin într-o perioadă ulterioară, prin intervenția imaginației, componente ale structurilor simbolice (sacre sau profane: spre exemplu, ideea de construcție religioasă, pusă în scenă de un domnitor - al cărui gest edilitar a fost memorat datorită
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
e nici fantezist, adică divinul și sacrul interpretat dogmatic); c. fantezia sau imaginația "onirică" ("artă" a combinațiilor insolite, fantastice sau fabuloase; pentru perioada la care ne referim, evul mediu românesc, conservator și canonic, ea este relevantă mai degrabă în cazul imaginarului popular creștin, în care regăsim figurarea diavolului, a lumii de dincolo și a formelor sale, precum și în câteva scrieri culte - spre exemplu, în bestiarul din Istoria ieroglifică sau în Țiganiada). Pe schema de reprezentare, imaginația proiectează o categorie ambivalentă și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau formă) și "semnificat" (substanță sau concept), pe de alta, între referință și subiectul receptor, imaginea solicitând atât funcția cognitivă (recunoașterea unui conținut, perceput și transmis senzorial), cât și capacitatea de reprezentare abstractă, intelectivă, cu ajutorul funcțiilor imaginației. În configurarea structurilor imaginarului, imaginea se dovedește, datorită acestor trăsături și funcții ale sale, o unitate fundamentală, pentru că actualizează forme fixate în memorie, reconfigurându-le în noi combinații, sau expune diferite proiecții afective ale subiectului (colectiv sau individual). Conceptul de imagine poate fi pus în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]