6,354 matches
-
versul românesc formele armonice care îl încîntaseră în italiană. Adoptă astfel hexasilabul într-o variantă subtilă, compusă din doi dactili, pentru a contrabalansa scurtimea versului: "Din sînul timpului/ Ce zboară repede/ Peste noian,/ Derează-atomul/ Și către miile/ Adaoge-un an" (Imnul moldovenilor la anul nou). Altădată, octosilabul de aceeași origine apare format din doi peoni secunzi: "O, tu, pictură netedă/ A mînei lui Apele/ Ce figurezi aidoma/ Icoana feței mele!" (Alvir cătră a sa miniatură). Un vers ceva mai amplu, decasilabul
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
deodată coana Profirița lasă să-i scape un admirabil „se duce cu Franceza lui la dracu”, pentru ca imediat să-i ia înainte coanei Joițica: „...ce mă fac eu? Să mor?”. Criticul obține efecte delicioase din nesiguranța limbii, ardeleanul autor al imnului nostru național - patriot român care nutrea și speranța că Franz Josef avea să-l „reagă luminat” - fiind, cu „paserica din colivie”, pe un loc fruntaș. „Bineînțeles oda n-are nici o noimă.” E vorba de Alecsandri. Farmecul și autoritatea critică stau
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
Anca Murgoci Ziua Imnului Național se sărbătorește în fiecare an, pe data de 29 iulie. Poemul „Un răsunet” a fost cântat pentru prima dată la 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea, în Țara Românească, devenind imnul revoluționarilor sub titlul „Deșteaptă-te române”. Cu această
Cea mai bună interpretare a Imnului Național by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/73699_a_75024]
-
Anca Murgoci Ziua Imnului Național se sărbătorește în fiecare an, pe data de 29 iulie. Poemul „Un răsunet” a fost cântat pentru prima dată la 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea, în Țara Românească, devenind imnul revoluționarilor sub titlul „Deșteaptă-te române”. Cu această ocazie, echipa națională de rugby - supranumită Stejarii - a oferit cea mai bună interpretare a Imnului Național.
Cea mai bună interpretare a Imnului Național by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/73699_a_75024]
-
a fost cântat pentru prima dată la 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea, în Țara Românească, devenind imnul revoluționarilor sub titlul „Deșteaptă-te române”. Cu această ocazie, echipa națională de rugby - supranumită Stejarii - a oferit cea mai bună interpretare a Imnului Național.
Cea mai bună interpretare a Imnului Național by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/73699_a_75024]
-
în anii următori - poezii de dimensiuni mai largi ori mai reduse, dar vers de factură asemănătoare. Șederea în Italia, din anul 1888 înainte, nu-i modifică stilul, ci îi oferă doar o vagă culoare locală. Volumele Alte orizonturi (1894) și Imnuri păgîne (1897) configurează o poetică extrem delimitată ca aspirații și intens repetitivă: vers rece, corect și fară entuziasm, sentimente măsurate, melancolie vagă; prozodia este însă riguros respectată, fără nici o licență. Nu întîmplător îl atrag formele fixe, compozițiile de trei catrene
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
Valeryevich Aksyonov, Vladimir Andreevich Konstantinov, liderul al Consiliului Suprem și Aleksei Mikhailovich Chaliy, primarul Sevastopolului, au semnat tratatul prin care Republică Autonomă Crimeea, unde Sevastopol are un statut special, devine teritoriu al Federației Ruse. Momentul a fost marcat de intonarea imnului Rusiei. Anterior, Putin a ținut un discurs istoric în fața Adunării Federale. Președintele a informat oficial Parlamentul Moscovei de anexarea Crimeii la teritoriul Federației Ruse, prima etapă legislativă pentru a încorpora peninsula în Rusia. "Astăzi, bazat pe rezultatul referendumului din Crimeea
Putin a semnat tratatul prin care Crimeea și Sevastopol devin parte a Rusiei by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54562_a_55887]
-
arborat, marți, pe clădirea Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, în prezența vicepremierului Ungariei, Semjen Zsolt, a președintelui UDMR, Kelemen Hunor, și a președinților consiliilor județene din Harghita, Covasna și Mureș. Ceremonia a început cu intonarea imnului Ungariei, a cuprins ridicarea steagului și s-a încheiat cu intonarea imnului secuiesc. Steagul secuiesc, votat în 2010 ca steag al județului Harghita, a fost arborat prima dată anul trecut, pe clădirea Palatului Administrativ, alături de drapelul României. În acest an
Manifestări în ţară de Ziua maghiarilor de pretutindeni () [Corola-journal/Journalistic/26961_a_28286]
-
de Pretutindeni, în prezența vicepremierului Ungariei, Semjen Zsolt, a președintelui UDMR, Kelemen Hunor, și a președinților consiliilor județene din Harghita, Covasna și Mureș. Ceremonia a început cu intonarea imnului Ungariei, a cuprins ridicarea steagului și s-a încheiat cu intonarea imnului secuiesc. Steagul secuiesc, votat în 2010 ca steag al județului Harghita, a fost arborat prima dată anul trecut, pe clădirea Palatului Administrativ, alături de drapelul României. În acest an, cu o zi înainte de 15 martie, a fost coborât de pe catarg pentru
Manifestări în ţară de Ziua maghiarilor de pretutindeni () [Corola-journal/Journalistic/26961_a_28286]
-
acest grupaj, le-am tradus din limba franceză, în alte cazuri beneficiind de variantele juxtalineare, în română sau rusă, ale autorului (poreclit, respectuos, de confrații mai tineri: NAPOLeons BONAbriedis). APOLLO ÎN URBE Apollo intră în urbe dinspre răsărit însoțit de imnuri nemaiauzite precum strălucirea unui nor de tămâie deșteptând în juru-i năvalnică admirație suave jinduiri și molcumă tristețe emoționate peste măsură gravidele s-au încleștat de cotul soților au roșit apins până și matroanele iar fecioarelor părea să le sară inima
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
brusc pentru ca după câțiva pași să dispară printre case învălunind-i pre toți cu nesfârșita ardoare a trupului încins în iute și amară tălăzuire aducând a ars care-a indundat ulicioarele ascunse curțile pustii ale caselor și însinguratele inimi curând armoniile imnurilor nemaiauzite dimpreună cu siniliile unduiri ale arderii de tămâie urcat-au la cer și polisul deveni din nou gri inexpresiv și creștinesc TIMPUL SUFLETULUI orele senectuții mele mai numără încă mai numără câteva clipe feciorelnice cu cât înaintez în vârstă
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
cale să atragă atenția conducătorilor de la București că au scăpat situația din mână. Ungurii vor să își bată monedă proprie, steag propriu iar în cancelariile școlilor din Har-Cov, cel mai aprins subiect de discuție, este cum să se evite cântarea imnului României în clase. Privită din punctul de vedere al românilor din zona respectivă, situația este cu adevărat dramatică. E revoltător ca în țara ta să te duci la magazin să ceri un kilogram de zahăr, dar să ți se răspundă
Regele Mihai, un fel de Elodia, da' mai mică aşa () [Corola-journal/Journalistic/25144_a_26469]
-
victimelor accidentului aviatic a avut loc în cadrul "Zilelor lemnarului", manifestare care are loc la acest sfârșit de săptămână în comuna Horea. La locul tragediei a urcat și o fanfară de tineri din județul Neamț, care au intonat, printre altele, și imnul național. Medicii Radu Zamfir și Sorin Ianceu și copilotul Răzvan Petrescu, participă, sâmbătă seară, alături de rudele cu care au venit în comuna Horea, la o masă organizată de moți. Duminică, celor cinci supraviețuitori ai accidentului aviatic din Apuseni și celor
Salvatorii şi medicii răniţi în Apuseni s-au întâlnit la locul prăbuşirii avionului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21801_a_23126]
-
spectacol în adevăratul sens al cuvântului, în care show-ul a fost primordial. Dacă e „Hey Joe“, Lord Bishop e în extaz. Se întinde pe jos, se așază în cele mai interesante poziții și interpretează într-o manieră proprie acest imn al rock-ului. Ritmurile agresive fac un melanj izbutit cu piesele de suflet. Chiar dacă nimeni nu se așteaptă de la ei la balade gen Direcția 5, printre piese se remarcă și momente lirice deosebite, cântate cu mult patos și dăruire. Finalul
Agenda2005-19-05-1-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283672_a_285001]
-
Finanțatorul FC Steaua, Gigi Becali, a declarat că va plăti el amenda de 5.000 de lei pe care cântărețul Marcel Pavel a primit-o din partea Prefecturii pentru intonarea imnului național cu alt text, dar a cerut ca aceasta să fie triplată pentru că artistul nu a cântat despre Traian. Îi plătesc eu amenda de 50 de milioane lui Marcel Pavel, Federației nu. Eu unul abia aștept să se termine imnul
Becali: Îi plătesc eu amenda lui Marcel Pavel, dar să îi fie triplată că nu a cântat despre Traian () [Corola-journal/Journalistic/76580_a_77905]
-
imnului național cu alt text, dar a cerut ca aceasta să fie triplată pentru că artistul nu a cântat despre Traian. Îi plătesc eu amenda de 50 de milioane lui Marcel Pavel, Federației nu. Eu unul abia aștept să se termine imnul ca să înceapă fotbalul. Trebuia să cânte despre Traian, nu în mandatul lui (n.r. - președintele Traian Băsescu) s-a făcut stadionul? Să-i fie triplată amenda că nu a cântat despre Traian", a spus Becali, citat de . Gigi Becali s-a
Becali: Îi plătesc eu amenda lui Marcel Pavel, dar să îi fie triplată că nu a cântat despre Traian () [Corola-journal/Journalistic/76580_a_77905]
-
etajul doi și vedeam jucătorii pitici, că nu văd bine, ce suntem pe vremea comuniștilor să dai la primul secretar, la secretarul de partid, lui Iliescu sau Vasilescu?", a adăugat Becali. Interpretul Marcel Pavel a cântat într-o variantă modificată imnul național, în debutul partidei România-Franța, renunțând la versurile "Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume/ Triumfător în lupte, un nume de Traian!", el explicând că a fost alegerea sa, agreată și de FRF.
Becali: Îi plătesc eu amenda lui Marcel Pavel, dar să îi fie triplată că nu a cântat despre Traian () [Corola-journal/Journalistic/76580_a_77905]
-
florin, Florin Pupăză Festivitățile organizate de Ziua Națională a Spaniei au început sâmbătă cu intonarea imnului țării, în prezența Prințului moștenitor al Spaniei, Felipe, însoțit de soția sa, Letizia. Prințul Felipe de Asturias prezidează pentru prima oară defilarea militară, în absența Regelui Juan Carlos, care încă se reface după operația la șold suferită la sfârșitul lunii
Spania sărbătorește Ziua Națională - FOTO și VIDEO by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55262_a_56587]
-
schiuri al cărui zbor de la trambulină a fost reprezentat fidel de trupurile umane. Baletul pe gheață a continuat cu un omagiu adus munților, cu dansatori în costume bălțate de... văcuțe, sau cu „brazi” aducându-și salutul lor Alpilor pe notele Imnului Occitan. Au fost sărbătorite toate țările alpine, steagurile Italiei, Franței, Elveției, Sloveniei, Austriei, Germaniei și Principatului Liechtenstein fluturând deasupra spectatorilor. Printre cele mai impresionante momente s-au numărat înălțarea drapelului de către Giorgio Armani, împreună cu top-modelul Carla Bruni, originară chiar din
Agenda2006-07-06-torino1 () [Corola-journal/Journalistic/284758_a_286087]
-
vapoare. S-a dat citire unui document, semnat de cei prezenți, care apoi s-a zidit în stâlpul podului de pe malul drept; mistria a fost primită de suveran de la Titu Maiorescu. Au urmat cele trei lovituri tradiționale de ciocan, intonarea imnului național, iar regele a înmânat medaliile „Serviciul Credincios” lucrătorilor care s-au distins. La intrarea pe pod se găseau două turnulețe, două medalioane din bronz cu portretele suveranilor, doi dorobanți uriași, cu arma în mână, amintind de Războiul de Independență
Agenda2006-05-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284702_a_286031]
-
-o fericită pe timișoreanca Rafira Bobici, care a câștigat premiul de 500 de milioane de lei. O prestație scenică deosebită au avut la finalul spectacolului băieții de la trupa Desperado, care și-au început minirecitalul cu „piesa de suflet“, un adevărat imn al formației - „Lenea“, cu sugestivul refren „mi-e o lene... de mă doare“ ce a stârnit hohote de râs, fapt deloc neobișnuit la concertele formației, care s-a remarcat tocmai prin genul musical abordat - country-rock, dar mai ales datorită textelor
Agenda2004-12-04-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/282199_a_283528]
-
și construcția a striga oarba cuiva. E limpede că formula agresivă a circulat atât ca împrumut din grecește (tifla), cât și într-o traducere adaptată (oarba); în secolul al XIXlea ambele forme erau destul de frecvente. Heliade Rădulescu folosea exclamația în Imnul dracilor - „Oarba, Satan! Oarba, Satan!” (Opere, I, 356); la Caragiale, aceasta apare, tot într-un context violent, între afuriseniile rostite de chivuțele din Două loturi: „Ho! Ho! nu mai vrei belete? să mai vii la belete! ho! oarrba!” Cuvântul mai
Tifla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5797_a_7122]
-
poezie ne-a invadat, în trecutul an 2013, dinspre sonetistul teleormănean, THEODOR RĂPAN (celebru, de-acum, prin Evangheliile sale cele patru, pline-depline, în aria lor semantică!) Volumul actual și cel mai proaspăt, intitulat FIIND (ca o mărturie și ca un IMN al Gloriei Re-Trăirii Sinelui, scăldat, din nou, în Universul Creației, iscat din preaplinul IUBIRII DIVINE!) - se vrea (prin conținut și masivitate) o replică a Canțonierului lui Francesco Petrarca - 1304-1374 (de la nașterea genialului florențo-arretin, se împlinesc 710 ani!) - și nu-i
Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
ești pieptănată/ îi spune femeii musca din fereastră nu-i nimic/ mai tîrziu probabil duminică înainte de prînz iată/ aluatul crește cu toate surprizele dimineții/ nu mai sînt singură prin vecini se dezlănțuie/ clămpănitul tocătorului e-o căsăpeală măruntă/ apoi vin imnurile radioului cresc din beton/ odată cu soarele mugind în fereastră// azi scrie în horoscop spălatul rufelor ceapă/ și scurtă plimbare la cimitir cu fluturii” (Dimineața). Priveliștea cosmică apare trasată doar din cîteva tușe, precum ar proceda un pictor japonez: „Aceste pietre
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
căsătorie pe Scufița Roșie/ un copil își pune pe rană o aripă de fluture/ un copil dorește să-i crească mustăți ca atare își lipește o rîndunică sub nas” (Un copil). Ce e acest copil căruia i se închină un imn jemanfișist decît un poet in statu nascendi? Un poet spontan, apt a se produce la infinit? După cum poetul nu e decît un homo ludens, un copil întîrziat ale cărui producții reflectă regulile estetice ale jocului în sine. Spicuim din Roger
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]