5,277 matches
-
Festivalul de Jazz Sibiu este unul dintre cele mai mari și longevive festivaluri de jazz din România. Prima ediție a festivalului a avut loc în anul 1974 la Sibiu. El reprezenta continuarea tradiței Festivalului Național de Jazz care a avut loc la Ploiești între anii 1969-1971. Promotorul principal al festivalului a fost profesorul de muzică sibian Nicolae Ionescu, secondat de alți membrii ai Clubului de jazz din Sibiu pe care profesorul l-a condus. Festivalul a luat
Festivalul de jazz Sibiu () [Corola-website/Science/332028_a_333357]
-
anul 1974 la Sibiu. El reprezenta continuarea tradiței Festivalului Național de Jazz care a avut loc la Ploiești între anii 1969-1971. Promotorul principal al festivalului a fost profesorul de muzică sibian Nicolae Ionescu, secondat de alți membrii ai Clubului de jazz din Sibiu pe care profesorul l-a condus. Festivalul a luat o amploare internațională începând din anul 1977, când a participat și o trupă din Cehoslovacia. Locația inițială a festivalului, Sala Mare a Casei de Cultură a Sindicatelor (cu o
Festivalul de jazz Sibiu () [Corola-website/Science/332028_a_333357]
-
amploare internațională începând din anul 1977, când a participat și o trupă din Cehoslovacia. Locația inițială a festivalului, Sala Mare a Casei de Cultură a Sindicatelor (cu o capacitate de 800 de locuri) era în general plină de iubitorii de jazz care veneau la festival din toate colțurile țării și din străinătate. Astfel în anii 80, evenimentele au fost dublate pe scena Teatrului Național Radu Stanca. Încă de la prima ediție din 1974, Radioul Național a preluat și înregistrat concertele din cadrul festivalului
Festivalul de jazz Sibiu () [Corola-website/Science/332028_a_333357]
-
to cheek, Route 66, What a wonderful world, Lullaby of birdland, precum și câteva cântece de leagăn. Colaborarea celor trei muzicieni este una de succes, confirmată până acum în foarte multe concerte. Repertoriul lor este alcătuit din piese cunoscute de gen - jazz, samba, bossa nova, tango argentinian, muzica românească interbelică, muzica franceză, muzica rusească și folclor. Originală este însă interpretarea care, de la o apariție la alta, este din ce in ce mai spectaculoasă prin expresivitate, improvizație, imaginație, demonstrație de virtuozitate, tehnica solo și de grup. Jocul
Eveniment special pentru 8 martie: poezie și muzică. Intrare liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101350_a_102642]
-
interprete se construiește ascendent de la un concert la altul, repertoriul se diversifica și se îmbogățește. Calitatea vocii, timbrul special și inconfundabil, bogăția imaginației de improvizație, performanța în acrobație vocală au impus-o definitiv printre cei mai buni vocaliști români de jazz. A concertat atât în țară, cât și în străinătate - la New York, Washington, Paris, Atena, Madrid, Viena, Veneția, Bruxelles, Praga, Lisabona, Stockholm, Ierusalim, Milano - în recitaluri de club sau la festivaluri naționale și internaționale de jazz. Curioasă, într-o permanentă căutare
Eveniment special pentru 8 martie: poezie și muzică. Intrare liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101350_a_102642]
-
mai buni vocaliști români de jazz. A concertat atât în țară, cât și în străinătate - la New York, Washington, Paris, Atena, Madrid, Viena, Veneția, Bruxelles, Praga, Lisabona, Stockholm, Ierusalim, Milano - în recitaluri de club sau la festivaluri naționale și internaționale de jazz. Curioasă, într-o permanentă căutare de nou (deși îndrăgostită iremediabil de jazz-ul clasic), Irina Sarbu oferă mereu publicului programe interesante și originale, alături de partenerii ei de scenă care îi sunt alături de 13 ani: Puiu Păscu - pian, Ciprian Parghel - contrabas
Eveniment special pentru 8 martie: poezie și muzică. Intrare liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101350_a_102642]
-
și în străinătate - la New York, Washington, Paris, Atena, Madrid, Viena, Veneția, Bruxelles, Praga, Lisabona, Stockholm, Ierusalim, Milano - în recitaluri de club sau la festivaluri naționale și internaționale de jazz. Curioasă, într-o permanentă căutare de nou (deși îndrăgostită iremediabil de jazz-ul clasic), Irina Sarbu oferă mereu publicului programe interesante și originale, alături de partenerii ei de scenă care îi sunt alături de 13 ani: Puiu Păscu - pian, Ciprian Parghel - contrabas și Tudor Parghel - tobe. PUIU PĂSCU Este un virtuoz al claviaturii, un
Eveniment special pentru 8 martie: poezie și muzică. Intrare liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101350_a_102642]
-
de presă. Frenezia și plăcerea cu care cântă, armoniile și ritmurile complexe, originalitatea abordării pieselor și arderea intensă în procesul interpretativ-creator, îl transformă pe Puiu Păscu într-un artist - unicat în pesiajul jazzistic românesc. CIPRIAN PARGHEL Absolvent al secției de jazz în cadrul Conservatorului Regal din Bruxelles, Ciprian Parghel a concertat pe numeroase scene de festival și de club, atât în România, cât și în străinătate. A colaborat cu artiști de reputație internațională, printre care: Archie Shepp, Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, Paolo
Eveniment special pentru 8 martie: poezie și muzică. Intrare liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101350_a_102642]
-
Iulia Oniță- Un sculptor liric, versuri și monografie, ArtBook, 2012 9. Locuri și umbre, versuri, ArtBook, 2012 10. Ceai cu Adala, versuri cu Adrian Grauenfels, ed. Ateneul Scriitorilor, 2013 11. Însemnări (ne)critice- jurnal de lectură, Ed ArtBook, 2013 12. Jazz cub, roman, ArtBook, 2013 13. (re)versuri- poezii, ed ArtBook, 2014, 14. punct și de la capăt, versuri, ed. ArtBook, 2014. 15. de-a copilăria- versuri pentru copii, ed. artBook, 2014 .16. Culegătorii de flori, versuri, Ed. Ateneul scriitorilor, 2015 17
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
secunzi au fost Lidia Slavu și Iorgos Ghindidis, iar asistent de regie Mircea Plîngău. La realizarea filmului au fost folosiți următorii consilieri: col. Ion Baciu, col. Tudor Stănică și dr. ing. Todiriță Giosanu. Muzica a fost interpretată de Orchestra de Jazz a Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Rolul personajului principal (Bachus) a fost gândit special pentru actorul Ștefan Mihăilescu-Brăila. „Rolurile au fost adaptate, mulabile, însă nu aș fi găsit un actor care să intre atât de bine în pielea acestui
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
proiectat din fier forjat. Alte instrumente includ OPI, un instrument de vânt similar cu flaut, [[igba]], si ichaka. O altă formă de muzică populară printre Igbo este highlife. Un gen muzical foarte popular în Africa de Vest, highlife este o fuziune de [[jazz]] și muzica tradițională. Modern [[Igbo highlife]] este văzut în lucrările lui [[Dr. Șir Warrior]], [[Oliver De Coque]], [[Bright Chimezie]] și [[șef Osita Osadebe]], care au fost printre cele mai populare igbo muzicieni highlife ai secolului al 20-lea. Mascarea este
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
i-am remarcat aplaudând furtunos pe actrița Monica Davidescu și Aurelian Temișan, aflați în vacanță la Mangalia. A doua seară a festivalului a reunit în prima parte „Callatis New Stars”, câștigători ai unor concursuri muzicale: Baroq (Alex Baroq), câștigătorul „Sibiu Jazz Festival” la 16 ani, Kate, Gio, Dominique, Alyanna, Adoră. În partea a doua la „Diaspora Talent Show” au concertat români talentați de peste hotare, acoperind o vastă arie geografică: Olanda (Olly De Quartz) , Germania (Manfred, Dragon de Transylvania), Suedia ( Richy B
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
White Shadow”, Blair și RedOne, dar și cu noi parteneri că Zedd și Madeon. Tema versurilor gravitează în jurul opiniilor ei personale despre faima, iubire, sex, feminism, îmbunătățirea sinelui, depășirea dependentelor și reacții la media; referințele includ mitologia Greacă și Română, jazz clasic și muzica electronică Sun Ra. "ARTPOP" are, de asemena, colaborări cu T.I., Too Short, Twista și R. Kelly. Lansarea lui "ARTPOP" a fost anunțată de o petrece de lansare de două zile numită "”ArtRave”". Albumul a primit recenzii mixte
Artpop () [Corola-website/Science/331226_a_332555]
-
și Teoria evoluționistă a lui Charles Darwin. Ambele utilizează combinații de desene animate cu scene filmate. La începutul erei sonore Fleischer a produs numeroase filme animate avansate și sofisticate. Câteva dintre aceste filme conțineau coloane sonore cu interpreți celebri de jazz cum ar fi Louis Armstrong realizate prin tehnică rotoscopiei. Utilizarea lui Fleischer de personaje de culoare era adesea considerată stereotipica și denigratoare.
Max Fleischer () [Corola-website/Science/331303_a_332632]
-
ea a câștigat o bursă de la consiliul regional, care i-a permis să intre la o școală de muzică modernă (Centrul pentru Informare și Activități Muzicale- CIAM) din Bordeaux . Influențele ei muzicale includ:Cele patru anotimpuri de Vivaldi, cântăreți de jazz, precum Ella Fitzgerald și alți cântăreți, cum ar fi Enrico Macias, Bobby McFerrin, si Richard Bonă, precum și influențe africane, latine și de ritmuri cubaneze. În 2006 ea s-a mutat la Paris. În 2001 ea și-a început cariera cântând
Zaz () [Corola-website/Science/334267_a_335596]
-
latine și de ritmuri cubaneze. În 2006 ea s-a mutat la Paris. În 2001 ea și-a început cariera cântând în trupa de blues Fifty Fingers. A cântat în grupuri muzicale din Angoulême, mai ales într-un cvintet de jazz. A lucrat în Toulouse la un studio, ca și cântăreața de backing vocals. Astfel a cântat alături de Maeso, Art Mengo, Vladimir Max, Jean - Pierre Mader, Eduardo Sanguinetti și Serge Guerao. La 10 mai 2010, Zaz și-a lansat primul album
Zaz () [Corola-website/Science/334267_a_335596]
-
în care a trăit familia. În timpul călătoriei îl cunosc pe Lis, un tânăr saxofonist care face autostopul. Toți trei poposesc la un hotel-restaurant unde cântă Lis cu grupul său. Cu această ocazie, Ida cunoaște ceva nou pentru ea, muzica de jazz și apropierea unui bărbat. De altfel Wanda o îndeamnă să cunoască viața laică înainte de a se hotărî pentru călugărie. Ajunse în sat, găsesc casa lor ocupată de un țăran polonez cu familia lui, la care Wanda și-a lăsat familia
Ida (film) () [Corola-website/Science/334365_a_335694]
-
mai prolifici compozitori români. Ordean este cel ce a inventat trupa A.S.I.A. și a făcut din Compact un brand pe scena pop-rock-ului. De asemenea a cântat în lungă sa carieră în formații precum Riff, Roșu și Negru, Vocal Jazz Quartet Stereo precum și în Schimbul III și Grup 74. În anul 2006, Ordean a fost cel mai bine plătit compozitor al anului, cu peste 100.000 de lei (respectiv 30.000 euro) primiți de la UCMR-ADA. ROȘU ȘI NEGRU La finele anului
Adrian Ordean () [Corola-website/Science/334404_a_335733]
-
considerabilă și a criticat obsesiv versurile colegului său. Procesul „extenuant” a dus la numeroase revizii ale cântecelor și certuri. Coperta albumului, în care se văd toți cei patru membrii stând pe o canapea veche, features a blue tint reminiscent of jazz records and was the second choice after the original was rejected by the label. Lansat în mai 2003, albumul a creat interest treptat în formație în timp ce erau în turneu prin țară, ceea ce a inclus și cinci date în turneul Warped
Take This to Your Grave () [Corola-website/Science/334462_a_335791]
-
pe Maui. În 2015, un nou TriStar Pictures logo a fost făcută și a debutat în "" The Walk ". De data aceasta a fost animat de JAMM VFX Scurt Tema TriStar, care a însoțit logo-ul studio, a fost compusă de jazz muzicianul Dave Grusin Tri-Star Logo Tema de Dave Grusin Tema a fost remixat în 1993 de către Bill Johnson și din nou în 1998. în 25 Noiembrie 2015, vechiul logoul TriStar Pictures din anul 1993 este reactulă că
TriStar Pictures () [Corola-website/Science/335107_a_336436]
-
Anni-Frid "Frida" Synni Lyngstad (n. 15 noiembrie 1945, Bjørkåsen, Norvegia), numele oficial "Anni-Frid Synni, Prințesă Reuss de Plauen", este o cântăreață de muzică pop și jazz suedeză. Născută în Norvegia dintr-o mamă norvegiancă și un tată german, a crescut în Suedia și a fost membră a formației ABBA între anii 1972 și 1982. Anni-Frid Synni Lyngstad s-a născut în Bjørkåsen, un sătuc din Ballangen
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
să le interpreteze erau șlagărele: ""All of Me"", ""Night and Day"" and ""Begin the Beguine"". Pentru a progresa a început și să ia lecții de canto. Mai târziu s-a alăturat unei orchestre de 15 instrumentiști, care interpretau piese de jazz din repertoriul lui Glenn Miller, Duke Ellington și Count Basie; cântărețele ei preferate erau Ella Fitzgerald și Peggy Lee. În 1963 și-a format propria trupă Anni-Frid Four. În 3 septembrie 1967, Frida a câștigat concursul național de talente, "Chipuri
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
Picasso. Gershwin s-a întâlnit cu Boulanger și la cererea ei a cântat zece minute din muzica sa. Boulanger i-a răspuns că nu are ce să îl învețe; aceasta se temea că lecții clasice de pian ar afecta influențele jazz ale lui Gershwin. Asta nu l-a descurajat pe Gershwin deoarece principalul scop al vizitei sale în străinătate era să finalizeze o nouă lucrare inspirată după Paris și poate o nouă rapsodie pentru pian și orchestră pentru a fi urmarea
Un american la Paris () [Corola-website/Science/331569_a_332898]
-
membrii trupei Mark Hollis, Paul Webb, si Lee Harris, plus John Turnbull (chitară), Rupert Black și Ian Curnow (tastatură), Phil Reis și Leroy Williams (percuție), si Mark Feltham (muzicuța), Cele mai importante dintre aceste concerte a fost, la Festivalul de Jazz de la Montreux, 11 Iulie 1986, lansat și pe DVD în 2008 că Live la Montreux 1986. Cum trupa se lansese de acum tot pe casa de discuri EMI, panoul lansează retrospectivă compilație Natural History în 1990. Deasemenea a atins punctul
Talk Talk () [Corola-website/Science/331609_a_332938]
-
John Francis Anthony Pastorius III (n. 1 decembrie 1951 - d. 21 septembrie 1987), cunoscut sub numele de , a fost un important muzician american de jazz, compozitor și instrumentist. S-a afirmat prin colaborarea în calitate de basist cu celebrul grup de jazz fusion Weather Report, între 1976 - 1981, dar și prin proiecte proprii sau în colaborare cu alți artiști. A rămas în istoria jazzului prin interpretările sale
Jaco Pastorius () [Corola-website/Science/331823_a_333152]