4,839 matches
-
nu s-ar însura cu mine”. La acuzativ persoana a treia singular, la masculin sunt două forme neaccentuate, iar la feminin trei. Formele neaccentuate se folosesc în general în funcție de complement fără prepoziție, înainte sau după formele verbale care exprimă sensul lexical al verbului, pronunțându-se împreună cu acesta într-un singur cuvânt prozodic: "Jă sam te čȅkao" „Te-am așteptat”. Formele "me, te, se, nj, nju" se pot folosi și după prepoziții, în acest caz acestea din urmă fiind accentuate: "prȅdă me
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
în propoziții independente sau principale. Prezentul verbelor perfective se folosește numai în propoziții subordonate și exprimă o acțiune viitoare: "Kad odspavam, bit će bolje" „Când voi fi dormit, va fi mai bine”. Majoritatea verbelor formează perechi perfectiv-imperfectiv cu același sens lexical, de exemplu "pisati-napisati" „a scrie”. Există câteva procedee de formare a verbelor de un aspect din verbe de celălalt aspect: Verbele croate sunt repartizate în șase clase de conjugare regulate, după sunetul final al rădăcinii formei de infinitiv, plus o
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
celelalte dialecte, de exemplu "kukac" „gâză” din cel kajkavian, sau "spužva" „burete” din cel čakavian. Ca în română, de la un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicală ca și cuvântul de bază. Modul cel mai frecvent de derivare este adăugarea de sufix sau schimbarea de sufix, prin care se formează: Iată un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la substantivul "drvo" „copac, lemn”, se formează astfel
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicală ca și cuvântul de bază. Modul cel mai frecvent de derivare este adăugarea de sufix sau schimbarea de sufix, prin care se formează: Iată un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la substantivul "drvo" „copac, lemn”, se formează astfel șase cuvinte, dintre care trei de la cuvinte deja sufixate: Este carasteristică pentru limba croată formarea de substantive de la verbe prin derivare regresivă, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemplu: "napadati
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
napadati" „a ataca” > "napad" „atac”. Prefixarea este un procedeu mai puțin productiv decât sufixarea, dar este totuși un mijloc important de formare a cuvintelor. În cazul verbului, prefixarea poate fi un procedeu: La alte părți de vorbire, prefixarea este numai lexicală, inclusiv în sensul că nu transferă cuvântul în altă clasă gramaticală. Majoritatea prefixelor sunt prepoziții la origine și pot avea variante fonetice determinate de sunetul cu care începe cuvântul prefixat. Prin adăugarea unui prefix, se pot obține: Prin derivare parasintetică
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
asemenea verbe: În română, aceste aspecte se exprimă nesistematic la nivel gramatical, fiind implicite unor forme verbale temporale, numai la trecut: timpului imperfect (aspectul imperfectiv/iterativ); timpurilor perfect compus și perfect simplu (aspectul perfectiv). Pot fi de asemenea implicite sensului lexical al unor verbe: „a sări” (momentan), „a adormi” (incoativ), „a umple” (completiv), „a se satura” (sativ). Un verb perfectiv se folosește doar în mod excepțional cu forma de prezent în propoziții principale. Prezentul verbelor perfective se folosește în propoziții subordonate
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
organiza”, "formirati" „a forma” etc. În schimb majoritatea verbelor formează perechi imperfectiv-perfectiv. Perechea perfectiva a unui verb imperfectiv, respectiv a perechii imperfective a unui verb perfectiv se realizează prin diverse mijloace. Uneori se formează un verb perfectiv cu același sens lexical că al perechii sale imperfective, prin: Alteori, de la un verb imperfectiv se obține, prin adăugarea unui prefix, un verb perfectiv cu un sens mai mult sau mai putin apropiat de cel al verbului imperfectiv: Verbe imperfective de la perfective se obțin
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
mai putin frecvente sunt derivarea prefixala și compunerea, iar cea mai puțin frecvență este conversiunea. Că în română, de la un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicala că și cuvântul de bază. Prin adăugarea sau schimbarea unui sufix, se formează (sufixele sunt marcate cu caractere aldine): Exemplu de familie lexicala formată prin sufixare, inclusiv un cuvant format de la un cuvant deja sufixat: Este caracteristică pentru limba sârbă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicala că și cuvântul de bază. Prin adăugarea sau schimbarea unui sufix, se formează (sufixele sunt marcate cu caractere aldine): Exemplu de familie lexicala formată prin sufixare, inclusiv un cuvant format de la un cuvant deja sufixat: Este caracteristică pentru limba sârbă formarea de substantive de la verbe prin derivare regresiva, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemple: "odmoriti se" „a se odihni” > "odmor" „odihnă”, "plakati" „a
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
se" „a se odihni” > "odmor" „odihnă”, "plakati" „a plânge” > "plač" „plâns, plânset”, "prepisati" „a transcrie, a copia” > "prepis" „copie”, "răsti" „a crește” > "rast" „creștere”. În cazul verbului, prefixarea poate fi un procedeu: La alte părți de vorbire, prefixarea este numai lexicala, inclusiv în sensul că nu face din cuvânt altă parte de vorbire. Majoritatea prefixelor sunt prepoziții la origine și pot avea variante fonetice determinate de sunetul cu care începe cuvântul prefixat. Prin adăugarea unui prefix, se pot obține: Prin derivare
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
gușa” etc.). Influență limbii turce a început în secolul al XIV-lea, odată cu cucerirea otomană. Din această au rămas multe cuvinte, ca "baš" „chiar”, "sokak" „alee”, "ćorsokak" „fundătura”, "badava" „pe gratis”, "jorgovan" „liliac” (plantă), "kajsija" „caisa”, si de asemenea sufixe lexicale: "-luk" ("komšiluk" „vecinătate”), "-džija" ("kamiondžija" „șofer de camion”), "-ana" ("elektrana" „centrală electrică’). Alte limbi sursă relativ vechi sunt germană (cuvinte precum "kuhinja" „bucătărie”, "škoda" „pagubă”, "šnicla" „snițel”) și maghiară (de exemplu cuvântul "varoš" „oraș”). Mai sunt împrumuturi și din rusă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
prin utilizarea unor substanțe psihotrope, prin diverse practici religioase primitive (ex. șamanism, cultul voodoo) etc. Apare și în unele forme de isterie.” În limba română, termenul de "«transă»" provine din limba franceză: "«transe»". Termenul francez "«transe»" este din aceeași familie lexicală cu verbul "«transir»", care, în Evul Mediu, însemna „"a pleca"”, „"a trece"”, „"a se scurge"”. Actualul termen francez «"transe"» provine din cuvântul englez «"trance"», care, la rândul său provine din vechiul cuvânt francez «"transe"». La rândul său, acest cuvânt provine
Transă () [Corola-website/Science/312092_a_313421]
-
din Spania: spaniola castiliană, catalană și galiciană, mai având de asemenea și suport pentru engleză, portugheză, franceză, occitană și română. Apertium este un sistem de traducere automată cu transfer de suprafață, care folosește tranduceri de stare finită pentru toate transformările lexicale și modele Markov ascunse pentru etichetarea părților de vorbire și dezambiguizarea categoriilor de cuvinte. Proiectul a contribuit în edițiile din 2009 și 2010 a Google Summer și în ediția din 2010 a Google Code-in. Listă cu dicționarele stabile. Mutați cursorul
Apertium () [Corola-website/Science/312195_a_313524]
-
Cu toate acestea, mulți consideră în mod eronat limba bască ca fiind "cea mai veche limbă din Europa" și "unică printre limbile din lume". De-a lungul secolelor, basca a rămas în contact permanent cu limbile vecine, împrumutând numeroase elemente lexicale și caracteristici tipologice. Bască este de asemenea o limbă modernă, fiind utilizată în toate contextele sociale și culturale.
Basci () [Corola-website/Science/311539_a_312868]
-
care nu reușesc să atingă nivelul mediu al dezvoltării vorbirii pentru vîrsta respectivă. Astfel de fenomene apar sub forma unui vocabular sărac și a posibilităților reduse în formularea propozițiilor, a frazelor. Întîrzierile în dezvoltarea vorbirii pot cuprinde atît aspecte fonetice, lexicale, cît și gramaticale. Copiii care manifestă aceste carențe întîmpină dificultăți în comunicare, în exprimare, dar și în înțelegerea vorbirii celor din jur. Întîrzierile în dezvoltarea vorbirii pot fi provocate, uneori, de deficiențe la nivelul sistemului nervos, ca urmare a unor
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
Evaluarea a 9 propuneri de proiecte CNCSIS; participare la comisia “panel”. 2006, februarie — Universitatea din București: membru al comisiei de doctorat pentru susținerea tezei "Terminologia filosofico-teologică de influență grecească în tratatele teologice tîrzii ale lui Augustin. Studiu lingvistico-filologic asupra fenomenelor lexicale de transfer cu referire specială la tratatele De Civitate Dei, De Doctrina Christiana, De Trinitate și Enchiridion" de Marius David Cruceru; îndrumător: prof. dr. Lucia Wald 2004, ianuarie — Universitatea din Iași: membru al comisiei de doctorat pentru susținerea tezei "Poetica
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
ocuparea postului de profesor, poziția 4, de la Catedră de Lingvistică generală și limbi clasice. 2003, iunie — Universitatea din București: membru al comisiei de doctorat a tezei "Numele divine în Biblie și în Coran și traducerea lor în limba română. Studiu lexical" de Doina-Monica Broșteanu; îndrumător: prof dr. Nadia Anghelescu. 2003, februarie — Universitatea din Craiova: membru al comisiei de doctorat a tezei "De la semantica tradițională la semiotica (în lingvistică românască)" de Roua-Gabriela Mirea; îndrumător: prof. dr. Floră Șuteu. 2003, februarie — Universitatea din
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
München, 1988, p. 173 194. ISSN: 0342-0299. ISBN 3-495-45047-5. 2. Eminescu und der “Bruch” des modernen europäischen Bewusstseins, în “Dacoromania. Jahrbuch für östliche Latinität”, nr. 8, 1991, Freiburg/München, p. 97 114. ISSN: 0342-0299. ISBN 3-495-45047-5. 3. Literalitate și creativitate lexicala în Parimiile lui Dosoftei, în “Dacoromania. Jahrbuch für östliche Latinität”, nr. 10 (1993), Freiburg/München, p. 85 96. ISSN: 0342-0299. ISBN 3-495-45047-5. 4. Die rumänische Lexikalisierung von griechischen suneidesis, în vol. “Septième Congrès Internațional d’Etudes du Sud Est Européen
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Filologia Romanza (Palermo 18-24 settembre 1995). Vol. VI, Sezione 8, Paradigmi interpretativi della cultură medievale”. A cură di Giovanni Ruffino, Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 1998, p. 351 364. ISBN 3-484-50366-1 (3-484-50355-6 - întreagă serie). 6. La Bible comme source d’innovation lexicale pour le vieux roumain ecrit, în “Balkan Archiv”, Bând 22/23 (1997/1998), p. 213 222. 7. On the object language/ metalanguage distinction în St. Augustine’s Works De dialectica and De Magistro, în David Cram, Andrew Linn, Elke Nowak
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
1986, p. 6. 14. Configurația cîmpului semantic referitor la noțiunile din sfera cunosșterii în Biblia de la București (1688), în comparație cu originalul grecesc al traducerii, în AUI (serie nouă), lingvistică, tom. XXXV, secț. III, 1989, p. 43 62. 15. Tipuri de calcuri lexicale în Biblia de la București (1688) și în versiunile preliminare contemporane (cu exemplificări din Cartea înțelepciuniii lui Solomon), în AUI, lingvistică, tom. XXXVI, 1990, p. 59 112. 16. Dosoftei, Parimiile preste an (Fragmente teologico filosofice), selecție, transcriere interpretativa și prezentare, în
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Andriescu, p. 85 102. 32. Câteva reflecții asupra statutului actual al cercetării filologice românești, în vol. Ofelia Ichim/ Florin Teodor Olariu, Identitatea limbii și literaturii române în perspectiva globalizării, Editura Trinitas, Iași, 2002, p. 113 118. 33. Aspecte ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, în vol. Ofelia Ichim/ Florin Teodor Olariu, Limba și literatura română în spațiul etnocultural dacoromânesc și în diaspora, Editura Trinitas, Iași, 2003, p. 182 213. 34. Dinamică istorică a cultivării instituționalizate a limbii române, în “Revista
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Studii Clasice din România, Timișoara, 19 30 octombrie 1985. 9. Propuneri pentru o abordare contrastiv comparativa a unui cîmp semantic, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 20 21 iunie 1986. 10. Atestări lexicale în Biblia de la București (1688) și în manuscrisele contemporane paralele, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 19 20 iunie 1987. 11. Latină medievală că “limba a tradiției” și începuturile limbilor literare europene
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Literară și Folclor, Iași, 19 20 iunie 1987. 11. Latină medievală că “limba a tradiției” și începuturile limbilor literare europene moderne, comunicare prezentată la Sesiunea Națională a Societății de Studii Clasice din România, Iași, 20 21 mai 1988. 12. Note lexicale (rom. trup și bazar, lat. țurțur), comunicare prezentată în cadrul Seminarului de Lingvistică al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 6 decembrie 1989. 13. Pentru o tipologie a calcurilor lexicale în etapele de început ale limbii române literare, comunicare
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
din România, Iași, 20 21 mai 1988. 12. Note lexicale (rom. trup și bazar, lat. țurțur), comunicare prezentată în cadrul Seminarului de Lingvistică al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 6 decembrie 1989. 13. Pentru o tipologie a calcurilor lexicale în etapele de început ale limbii române literare, comunicare prezentată la Sesiunea științifică închinata centenarului Eminescu Creangă, Iași, 12 13 mai 1989. 14. Un concept paneuropean de sorginte biblică: “aproapele”, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
ale Limbajului, ediția I, Suceava, 16 18 octombrie 1992. 23. Urmașii gr. provnoia în limba română. Privire diacronica, comunicare prezentată la Colocviul Internațional de Stiinte ale Limbajului, ediția a ÎI a, Suceava, 15 17 octombrie, 1993. 24. Limite ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, comunicare prezentată la Conferința Națională de Filologie “Limba română — azi”, ediția a III a, Iași Chișinău, 28 31 oct. 1993. 25. Textul Bibliei ca obiect al studiului lingvistic din perspectiva istoriei limbii române literare, comunicare prezentată
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]