8,611 matches
-
creștin, era cum vom ști dacă am fost salvați prin grația lui Dumnezeu. În timp ce nimeni nu poate să știe vreodată, Calvin credea că cei care au fost mântuiți vor satisface toate poruncile Domnului cu zel, nu pentru că le va asigura mântuirea, ci pentru că aceasta este dorința Sa. În plus, fiecare dintre noi are obligația să creadă că am fost aleși și să se comporte În mod corespunzător. O Îndeplinire constantă a Îndatoririlor poate servi ca o dovadă parțială sau cel puțin
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
coloniile americane de valurile succesive de refugiați religioși dornici să mențină puritatea credinței lor. Aici Însă fanaticii religioși au trebuit să facă față realității sobre a unui continent sălbatic, nedomesticit, unde supraviețuirea fizică era cel puțin la fel de importantă ca și mântuirea eternă. Combinând doctrina lui Calvin a productivității neostenite cu accentul iluminist pus pe comportamentul rațional, pe abilitatea tehnologică și pe utilitarismul pragmatic, aceștia au reușit să supraviețuiască și să traiască după cum arată credința lor. Noua noțiune de eficiență era foarte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o persoană devine mai eficientă, cu atât este mai sigur ca aceasta Își Îmbunătățește situația și totul este făcut pentru gloria lui Dumnezeu. A fi din ce În ce mai eficient devine astfel o modalitate de a ne autoconvinge că am fost aleși pentru mântuire. Chiar și după ce conceptul de a fi ales s-a perimat În cadrul Bisericii Protestante la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul celui de-al XX-lea, a fi din ce În ce mai eficient și astfel mai productiv, avea o tentă de izbăvire
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cea a urmașilor săi moderni. În mai puțin de cincisprezece generații, au avut loc schimbări fundamentale. Valorile spirituale au fost Înlocuite În mare măsură cu valori materiale. Ideologia a luat locul teologiei, credința a fost detronată și Înlocuită de raționament. Mântuirea a devenit mai puțin importantă decât progresul. Sarcinile și rutina zilnică au fost Înlocuite de job-uri, iar creativitatea a devenit mai puțin importantă decât productivitatea. Locul a degenerat În locație. Timpul ciclic, care urmarea schimbarea anotimpurilor, a fost marginalizat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai bazează pe Încredere, ci pe contracte. Lucrările bune s-au transformat În etica muncii. Sacrul a pierdut teren În față utilitarului. Mitologia a fost redusă la amuzament, În timp ce contextul istoric a câștigat teren. Prețul pieței a Înlocuit prețul just. Mântuirea a devenit mai puțin importantă decât destinul. Înțelepciunea a fost Înlocuită de cunoaștere. Iubirea de Hristos a fost pusă sub semnul Întrebării de către iubirea de sine. Casta a fost pusă În umbră de clasă, revelația de descoperire, iar profeția de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
europenii o lăsaseră În urmă. Această divergență a fost care a separat visul american de antecedentele lui europene. Americanii nu au văzut nici o contradicție În a trăi concomitent În două tărâmuri contradictorii: unul caracterizat prin zelul religios și credința În mântuirea eternă, celălalt prin secularismul iluminist, comportamentul rațional și credința În progresul material - lumile opuse ale lui John Winthrop și Benjamin Franklin. Ceea ce unea teologia reformației și filosofia iluministă, era accentul pe care fiecare dintre acestea Îl punea pe autonomia individului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de piață. Dar pentru filosofii utilitariști ai secolului al XVIII-lea, Însemna cu mult mai mult. Regimul proprietății private era mijlocul de a Înlocui vechea viziune utopică, de inspirație teologică, a Bisericii cu un nou vis utopic acționat de materialism. Mântuirea divină, În lumea de apoi, va deveni mai puțin importantă decât mântuirea materială, aici și acum pe Pământ. „Proprietatea este libertatea umană exercitată asupra naturii”, a scris Raymond-Théodore Troplong, președintele senatului francez Între anii 1852 și 186931. Folosind metoda științifică
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu mult mai mult. Regimul proprietății private era mijlocul de a Înlocui vechea viziune utopică, de inspirație teologică, a Bisericii cu un nou vis utopic acționat de materialism. Mântuirea divină, În lumea de apoi, va deveni mai puțin importantă decât mântuirea materială, aici și acum pe Pământ. „Proprietatea este libertatea umană exercitată asupra naturii”, a scris Raymond-Théodore Troplong, președintele senatului francez Între anii 1852 și 186931. Folosind metoda științifică, Întreaga natură poate fi expropriată, exploatată și redusă la nivelul proprietății private
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
corn al abundenței terestre. Într-o perioadă În care o bună parte din suprafața Pământului era Încă o frontieră neexplorată, era de Înțeles că inițiatorii noii viziuni au crezut că acumularea de proprietate poate să continue aproape indefinit În viitor. Mântuirea eternă a decăzut din poziția elevată pe care a deținut-o mai bine de unsprezece secole În Europa, pentru a fi Înlocuită de noua și radicăla idee a progresului material. În timpul Revoluției Franceze, marchizul de Condorcet prezicea cu Încredere: Nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Turmele, București, 1922. Repere bibliografice: Rodion [A. Steuerman], „Reflex de suflet”, „Opinia”, 1915, 2557; Tudor Vianu, „Golgota”, L, 1918, 8; Rodion [A. Steuerman], „Golgota”, „Opinia”, 1918, 3425; A. H. [Alfred Hefter], „Șacalii”, „Lumea”, 1921, 704; I. Ludo, „Omul de prisos”, „Mântuirea”, 1921, 692; Lovinescu, Scrieri, IV, 498-500, VI, 121; Carol Drimer, Viața și opera lui B. Luca, „Pe drum” (Piatra Neamț), 1927, 3-4; Doctorul Ygrec [I. Glicsman], A murit B. Luca, DMN, 1931, 8733; Podoleanu, 60 scriitori, 175-178; G. Păun, „Creditorii”, „Fapta
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
de trupele germane, în timpul primului război mondial. De aceea, C. Stere afirmă în articolul-program că „ziarul apare în cel mai tragic moment al istoriei noastre”, având însă premoniția ieșirii din restriște: „Lumina se va face, și prin lumină va veni mântuirea”. În consecință, dominanta L. va fi politica, dar, datorită personalității directorului, își vor găsi loc și unele preocupări culturale. În cea mai mare parte, colaboratorii sunt dintre cei care ulterior vor fi acuzați de colaboraționism. Poezie semnează B. Nemțeanu (poetul
LUMINA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287908_a_289237]
-
fi obținute aceste atribute ale mesajului: „Wesley (un predicator - n.a.) începea întotdeauna prin a provoca emoții intense celor susceptibili de a se converti. Îi era ușor să-și convingă numeroșii discipoli din acea vreme că, dacă nu reușeau să obțină mântuirea, focul infernului îi va mistui pe veci. Insista apoi asupra necesității de a accepta pe loc acest mod de a scăpa de soarta funestă, pentru că, spunea el, cei care ar părăsi adunarea fără să-și schimbe atitudinea și ar muri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe veci. Insista apoi asupra necesității de a accepta pe loc acest mod de a scăpa de soarta funestă, pentru că, spunea el, cei care ar părăsi adunarea fără să-și schimbe atitudinea și ar muri accidental înainte de a fi acceptat mântuirea ar ajunge direct în iad. Sentimentul acesta de urgență intensifica starea de angoasă care cuprindea, încetul cu încetul, întreaga asistență, pe măsură ce sensibilitatea la sugestie creștea” (apud Mucchielli, 2002, p. 19). Hybels și Weaver adaugă câteva obiective care trebuie urmărite atunci când
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de bază ale mesajului eficient). W. Sargant (apud Mucchielli, 2002) ne istorisește exemplul unui predicator care începea întotdeauna prin a provoca emoții puternice celor susceptibili de a se converti. El convingea menbrii audienței că, dacă nu vor reuși să obțină mântuirea, vor ajunge în focurile Infernului. Deoarece audiența, convinsă pe moment, s-ar fi putut răzgândi după ce ar fi părăsit adunarea, el introducea un element de urgență: insista asupra necesității de a accepta pe loc această mântuire deoarece, dacă o persoană
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vor reuși să obțină mântuirea, vor ajunge în focurile Infernului. Deoarece audiența, convinsă pe moment, s-ar fi putut răzgândi după ce ar fi părăsit adunarea, el introducea un element de urgență: insista asupra necesității de a accepta pe loc această mântuire deoarece, dacă o persoană ar fi părăsit adunarea fără să-și fi schimbat atitudinea și ar fi murit accidental, această persoană ar fi ajuns direct în iad. Autorul observă că sentimentul acesta de urgență intensifica starea de angoasă care cuprindea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de slujbaș domnesc a autorului și prin subiectul ei, cât și prin faptul că foarte curând avea să fie încorporată istoriografiei în limba română. SCRIERI: Vestitele vitejii ale lui Mihai Vodă, ce au stăpânit Țara Românească și Ardealul de la anul mântuirii 1588 și până la 1601, tr. Teodor M. Eliat, [Iași], 1837; ed. (Povestea lui Mihai-Vodă Viteazul), Vălenii de Munte, 1910; Vitejiele prea-piosului și prea-viteazului Mihail Voievod, tr. I. C. Massim, pref. Al. Papiu-Ilarian, în Tezaur de monumente istorice pentru România, I, București
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
1911; Rudolf von Gottschall, Rahab, Iași, [1907]; Victor Hugo, Torquemada, [Iași], 1916. Repere bibliografice: Caragiale, Opere, VII, 425-435; Gala Galaction, Opere alese, II, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1961, 204-206; B. Fundoianu, Rodion, „Scena”, 1918, 273; B. Fundoianu, Traducătorii lui Heine, „Mântuirea”, 1919, 152, 163, 166; Perpessicius, Opere, XII, 505-506; Dafin, Figuri, 284-288; Podoleanu, 60 scriitori, II, 303-306; Călinescu, Ist. lit. (1941), 490, Ist. lit. (1982), 555; Ciopraga, Lit. rom., 333-334; Amintiri literare despre vechea mișcare socialistă, îngr. Tiberiu Avramescu, București, 1975
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
neagră a tranziției, „Cuvântul”, 1999, 9; Catrinel Popa, Universuri paralele, RL, 2000, 4; Dan Bogdan Hanu, Ultimul Stanca, DL, 2000, 3; Dan C. Mihăilescu, Rezervația de suflete bizare, „Ziarul de duminică”, 2000, 18; [Dan Stanca], CNP, 2000, 6-9; Miruna Mureșanu, Mântuirea prin literatură, „Universul cărții”, 2000, 10; Regman, Ultime explorări, 111-112, 117-119; Ioan Lascu, Un fenomen numit Dan Stanca, R, 2001, 1; Daniel Cristea-Enache, Focuri răzlețe, ALA, 2001, 558; Cristian Bădiliță, Despre optzecismul spiritual, „Cuvântul”, 2001, 5; Vasile, Proza, 255-260; Dan
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
este”, așa cum „călugăria-i vieața-adevărată”. Epopee sui-generis, Războiul nevăzut urmează fidel narațiunea din Viețile Sfinților, puțin numeroasele adjoncțiuni fiind inspirate de aceeași sursă. Cât despre viziunea Iadului și a Raiului, punctul de pornire se află, iarăși, într-un text consacrat, Mântuirea păcătoșilor, iar în rostirile lui Paisie sunt preluate fraze aparținând Sfinților Părinți Augustin, Ioan Gură de Aur, Clement Alexandrinul ș.a. În sensul acestei fidelități neștirbite față de scriptură (asupra virtuților căreia insistă cântul XXV, intitulat Lauda predaniei), limba din Războiul nevăzut
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
caracterizat de o anumită ordine - în care se trăise pînă atunci; lupta purtată de el împotriva donatiștilor schismatici a căpătat dimensiuni și aspecte ce prevestesc Evul Mediu, iar cea ulterioară contra pelagienilor a adus în prim-plan problematici legate de mîntuirea omului, de har și de liberul arbitru, care au avut o influență covîrșitoare asupra secolelor următoare. Putem deci conchide că Augustin apare ca reprezentant a două epoci diferite, a căror limită comună este anul 410 (anul în care goții au
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
După cum am mai spus, întrebările puse de Simplicianus se referă în parte la istoria evreilor, altele însă sînt legate de interpretarea Epistolei către Romani, de aceea Augustin are motive să se întoarcă la discuția despre conceptele de predestinare și de mîntuire, de lege și de har, care îl pasionează și care pregătesc ulterioara luare de poziție împotriva pelagienilor. însă, spre deosebire de ceea ce s-a întîmplat de obicei în cazul altor persoane cu autoritate care au corespondat, acest schimb de idei despre unele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a termenului civitas, adică o comunitate de oameni legați între ei prin dreptul de apartenență la aceeași cetate). Este Biserica celor sfinți, dar nu este cetatea tuturor celor ce aparțin Bisericii, fără distincție. Așadar, adevăratul său început este reprezentat de mîntuirea pe care ne-a adus-o Cristos, care a constituit originea Bisericii. Prin botez, pătrundem în ea, dar nu rămînem neapărat: botezul șterge păcatul originar, dar nu și concupiscența, afirmă Augustin, în acord cu polemica antipelagiană contemporană; Biserica este formată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
formată din oameni, prin urmare, în mersul său, poartă cu sine și pe cei buni, și pe cei răi, pentru că Biserica de acum nu e identică cu cea eshatologică. Și ultimele două cărți ale operei, în care se abordează chestiunea mîntuirii celor drepți și în care Augustin se întreabă cine sînt drepții care se vor mîntui și ce funcție poate avea Biserica pe pămînt ca să ajute la mîntuirea lor, reiau tematica antipelagiană. Pe de altă parte, cetatea pămîntească este formată din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cea eshatologică. Și ultimele două cărți ale operei, în care se abordează chestiunea mîntuirii celor drepți și în care Augustin se întreabă cine sînt drepții care se vor mîntui și ce funcție poate avea Biserica pe pămînt ca să ajute la mîntuirea lor, reiau tematica antipelagiană. Pe de altă parte, cetatea pămîntească este formată din acei oameni care poartă în sine imaginea omului din lumea aceasta: ea încearcă în mod constant să se organizeze după ordinea sa proprie și este orientată spre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
evitat. Apoi, pentru că predicile lui Celestius avuseseră succes în Sicilia, el răspîndind acolo, printre alte doctrine, și pe aceea conform căreia copilul mort nebotezat nu poate fi osîndit, iar cei bogați, dacă nu renunță la averile lor, nu pot obține mîntuirea (am spus mai sus, vol. II, t. 1, pp. 350-352, că printre operele din corpus-ul pelagian se găsesc și unele preocupate de instanțele sociale), Augustin răspunde în același an cu Perfecțiunea dreptății omenești (De perfectione iustitiae hominis). Bibliografie. CSEL
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]