18,601 matches
-
stilul său distinct, prefera o odaliscă în cunoscuta poziție languroasă sau un nud care se relaxează după cine știe ce „muncă” presupusă. Detaliile implementate cu discreție sugerează o altă lume, nu cea a muncitorilor. Dar momentele de odihnă au inspirat și alți maeștri ai artelor plastice, precum Nicolae Tonitza, Auguste Renoir, Alexandru Ciucurencu sau Alma Redlinger care, fiecare în epoca lui, în maniera proprie și în viziune personală au dedicat subiectului „Odihna" cel puțin una din creațiile lor importante. De regulă, interpretarea subiectului
ODIHNA, UN SUBIECT NEOCOLIT ÎN ARTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364410_a_365739]
-
zona era „mai luminată" și puteai vedea lume îmbrăcată la „patru ace” intrând sau ieșind din Barul Melody situat la subsolul blocului Patria. La „Melody” era program artisitic select. Cânta Alexandru Arșinel și Angela Taxieru. Dansa o trupă sub conducerea maestrului Sever. Număr special: Mariela Dumitriu viitoarea soție a lui Aurelian Andreeascu (mai târziu înlocuită de Mariana Meșteșug) și Thury Ștefan metamorfozat în Charlie Chaplin. Clienți de bază și de vază: Ilie Năstase, Ion Țiriac, Sandu Boc, odrasle de politicieni, artiști
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
La timp! Vezi Franța, Italia, Germania, Spania, Grecia, Cehia... Asta-i diferența! Noi, îi tot dăm cu trecutul și trăim ca-n trecut. Votând, cu sârg, trecutul! ULTIMA ORĂ Prim-pisicul a revenit din concediul de lucru (sic!) de la Miami. Maestre Avramescu, deși te admir, aici ai înjurat gratuit! Acolo te duci dacă ești in-vi-tat! Chiar dacă e mai ieftin decât un concediu în România! La Neptun-Cireșica! Sau pe Găina! E mult mai bine, pentru români, că nu a fost acolo Elena
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
îmbrace în hainele negustoriei, stricându-le astfel aspectul natural. Le înmiresmează și iluminează într-un folclor pur, zămislit din relația intimă dintre om și natură. Primele înregistrări le-a făcut cu Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române, dirijate de maestrul George Vancu, în 1966. Aici, și acum se aprinde filamentul unui fericit cântec pe care Viorica Flintașu îl va interpreta cu fervoare, efervescență, dragoste inepuizabilă. A cântat cu o rară intensitate, iluminație și acuratețe în Israel, Danemarca, Norvegia, Rusia, Ungaria
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
este, cu alte cuvinte, un om harnic și gospodar (de ce am ocoli ultimul termen doar pentru că are răsunet în vocabularul sovietic?! Omul harnic și cu aptitudini practice nu depinde de ideologie și naționalitate). Artist, nu încape nicio îndoială, din fibră, maestrul Mărin Cornea (e fiul rapsodului Florea Cornea, iar în familia sa muzica e patroană, prezentă și necesară ca fundație a casei) este în același timp om de treabă, iar toate lucrurile pe care le face sunt de asemenea trăinicie și
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
până azi, trăiește și va trăi de două ori, Marin Cornea: o dată din viața anilor săi, a doua oară din suplimentarea cu febrile clipe cât anii de intense, acordate de muzică. De aceea, nu are cum să se atingă de maestru niciuna dintre suferințele cauzate de etate, boală, dezolare etc., pentru că toate pierd lupta la piept cu forța și vivacitatea a două vieți! Începând la o fragedă vârstă a fructifica talentul muzical, urmează cursurile Școlii de Muzică din Brașov, pentru ca la
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
din Alexandria. Între 1970 și 1990 activează la diferite ansambluri muzicale din România: „Brâulețul” din Constanța (1970-1972), „Rapsodia Română” (1972-1979), Filarmonica de Stat din Ploiești (1979-1985), „Alunelul” din Alexandria (1969-1970, 1985-1990), Fundația Cultural - Artistică „Mărin Cornea”, înființată și condusă de maestru. În 2000 debutează în media cu producția tv dedicată folclorului românesc, „La Hanu’ lui Nea Mărin”, difuzată pe posturile de televiziune OTV și DDTV, în perioada 2000-2007, și numărând aproape 1600 de ediții, pentru ca în anul 2009 să deschidă televiziunea
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
DDTV, în perioada 2000-2007, și numărând aproape 1600 de ediții, pentru ca în anul 2009 să deschidă televiziunea online „Cornea TV”, drept o continuatoare a producției „La Hanu’ lui Nea Mărin”. Odată cu integrarea sa în arealul vast și solicitant al televiziunii, maestrul Marin Cornea își asumă responsabilitatea promovării valorilor autentice ale folclorului românesc. Nu e una facilă, iar talentatul interpret de muzică folclorică românească și-a dat proba prin pricepere, pasiune, seriozitate, muncă și a confirmat. Nu îi sunt nemenționabile nici preocupările
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
seriozitate, muncă și a confirmat. Nu îi sunt nemenționabile nici preocupările, cu realizări strălucite, în domeniul tratamentelor naturiste contra unor afecțiuni ale sănătății dintre cele mai diverse și severe. Tot ce a realizat până azi și realizează cu inepuizabilă perseverență maestrul Mărin Cornea conturează trei coordonate ale valențelor sale: talent, muncă, statornicie. Suficiente și convingătoare trăsături ale condiției de biruitor în viață! „Îl apreciez pe artistul Mărin Cornea”, mărturisește maestrul Benone Sinulescu. „Are un glas cald, mult bun simț, a făcut
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
Tot ce a realizat până azi și realizează cu inepuizabilă perseverență maestrul Mărin Cornea conturează trei coordonate ale valențelor sale: talent, muncă, statornicie. Suficiente și convingătoare trăsături ale condiției de biruitor în viață! „Îl apreciez pe artistul Mărin Cornea”, mărturisește maestrul Benone Sinulescu. „Are un glas cald, mult bun simț, a făcut pași frumoși în carieră, a realizat multe lucruri notabile, a adus cântece noi de la el de acasă, n-a venit cu piese prefabricate, nevaloroase, care nu dor că nu
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
fi fermecat cu vocea ei de susur de fântâniță din care norii iau apă de sete și lacrimi de bucurie, jale și iubire, iar de aceea, ei au vărsat o ploaie caldă în răsunetul doinelor de catifea! „Florica Bradu”, spune maestrul Benone Sinulescu, „dacă a chemat norii și-au venit, aducând ploaia, poate chema cu repertoriul ei folcloric, prestigios, curat, cu rădăcină, dar și datorită frumuseții aparte, melodicității catifelate, poeziei cântecului, dragostea, și va răspunde, dorul și va răspunde, veselia, și
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
spune: „Nu, nu erau pașii tăi, erau pașii Mei. Pentru că Eu te-am luat în brațe.” Revenind la momentul despre care îți spuneam, am cunoscut o fată. Am avut atunci neșansa de a vorbi cu Diavolul. Dumnezeu s-a arătat maestru și-n acele momente și s-a folosit de acel incident, de acea clipă de umbra, de frică, pentru a mă scoate la lumină. ?n momentul în care am cunoscut-o pe fata respectivă și-n momentul în care ești
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364504_a_365833]
-
Dumnezeu, totul va fi mirific, va fi ca-ntr-un basm. Este mult mai frumos decât într-un basm pentru că într-un basm sunt reguli dinainte stabilite ori în viață nu sunt, ci viață este imprevizibilă. Și Dumnezeu se arătă maestru în fiecare zi, la fiecare pas din alergarea mea. Se arătă maestru pentru că îngăduie încercarea și mă ajută să ies din ispita. Este ceva fantastic cum El de fiecare dată se folosește de toate clipele pe care eu le consider
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364504_a_365833]
-
mult mai frumos decât într-un basm pentru că într-un basm sunt reguli dinainte stabilite ori în viață nu sunt, ci viață este imprevizibilă. Și Dumnezeu se arătă maestru în fiecare zi, la fiecare pas din alergarea mea. Se arătă maestru pentru că îngăduie încercarea și mă ajută să ies din ispita. Este ceva fantastic cum El de fiecare dată se folosește de toate clipele pe care eu le consider grele și de neindurat ca să-mi arate că toate aceste momente au
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364504_a_365833]
-
el s-a stins din viață la 14 iulie 2002, după o viață de trudă, succese și blamări peceriste de tot felul. „Un ireductibil”, spunea Mihai Șora despre prietenul său, iar Liiceanu, Nicolae Manolescu îl considerau un model și un maestru, chiar dacă Wald nu s-a dezis niciodată de marxism. În tinerețe l-a avut dascăl pe fiul lui Bogdan Duică, a studiat cu pasiune scrierile lui Bergson, dar și Marx, Karl Kautsky, Franz Mehring. A fost un dialectician, un marxist
H.WALD de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364547_a_365876]
-
Aref al galeriei de fugă, cu circa patruzeci de zile înainte de termen. Pe aici, nu o dată, mi-au călcat și mie pașii, scurtând drumul pe Argeș în sus, când mergeam la pescuit de păstrăv și lipan, însoțindu-l pe marele maestru în ale pescuitului, inginerul Guță, din ale cărui mâini ieșeau muștele pe culori, momeala răpitorilor. Am călcat cu piciorul, de nenumărate ori, locul pe unde apele Argeșului, ieșite din turbinele centralei subterane, sunt mânate înapoi în albie, după ce ies vijelioase
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
Nici spre Ierusalim Eliberatul - Nu-s aventurierul însetatul De fapte iluzorii glorioase. Călătorie fără țel, întinsă, Vrea roibul să mă poarte în buiestru Pe aripi de visare necuprinsă. Îmi place exercițiul ecvestru - Ținuta grațioasă și distinsă- Îmi place „poza” marelui maestru. Adian Simionescu Referință Bibliografică: Ecvestră / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 384, Anul II, 19 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ECVESTRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361387_a_362716]
-
domn, dacă vei fi așa de operativă, precisă si degajată la bară, precum te-am văzut aici, vei fi un avocat foarte bun! - Mulțumesc... Știți..., a încercat ea să răspundă, e greu de intrat. Cunoașteți... - Cunosc, cunosc! Caută-l pe maestrul și va fi mai ușor decât îți imaginezi. La revedere! i-a răspuns acel domn întinzându-i mâna. "Toți bărbații de la acea masă au dat mâna cu mine... Doamne, ce fericită am fost! Nu m-au privit ca pe un
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
noi toti! Dumnezeu să-i binecuvânteze pe artiștii care fac o artă din familia sacrului de două ori: O dată printr-o unire extatica dintre sufletul artei și Sufletul Lumii Noi! Și a doua oară prin sămânță de Inteligență Luminoasă a maestrului Arte-transformarii, care e chiar Good angel, adică Fiica dragostei! Ave Maria, grație plena ! Arte e amore mio! Referință Bibliografica: Cultură în subordinea lumii materiale / Constantin Milea Sandu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 233, Anul I, 21 august 2011. Drepturi
CULTURA IN SUBORDINEA LUMII MATERIALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361546_a_362875]
-
hotărî ea.” APOTEOZA Pe balconul vilei, Sile privea orașul, ținând în brațe un cărțoi oarecare. Trebuie să mărturisesc că n-am citit de mult timp un roman atît de plastic, de spumos... În genul românului polițist - domnul Mărgineanu este un maestru. joi, 8 septembrie 2011 SFÎRȘIT Referință Bibliografica: CRONICĂ LA ROMÂNUL NATURĂ MOARTĂ CU SERVAJ DE ȘERBAN MĂRGINEANU / Ioan Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lila : Toate Drepturile
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Despre sentimentul național, despre bucuria de a fi roman și privilegiul de a fi creștin ... Dialog de suflet cu Maestrul Tudor Gheorghe ... Maestrul
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
Interviuri > INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Despre sentimentul național, despre bucuria de a fi roman și privilegiul de a fi creștin ... Dialog de suflet cu Maestrul Tudor Gheorghe ... Maestrul Tudor Gheorghe spune că, de frică și din nevoia de a cataloga, unii dintre români se grăbesc să condamne orice demers de asumare a istoriei naționale. Demnitate. Aceasta ar putea fi cea mai scurtă caracterizare a maestrului
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Despre sentimentul național, despre bucuria de a fi roman și privilegiul de a fi creștin ... Dialog de suflet cu Maestrul Tudor Gheorghe ... Maestrul Tudor Gheorghe spune că, de frică și din nevoia de a cataloga, unii dintre români se grăbesc să condamne orice demers de asumare a istoriei naționale. Demnitate. Aceasta ar putea fi cea mai scurtă caracterizare a maestrului Tudor Gheorghe. Privindu
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
Maestrul Tudor Gheorghe ... Maestrul Tudor Gheorghe spune că, de frică și din nevoia de a cataloga, unii dintre români se grăbesc să condamne orice demers de asumare a istoriei naționale. Demnitate. Aceasta ar putea fi cea mai scurtă caracterizare a maestrului Tudor Gheorghe. Privindu-l, mulți dintre noi intuiesc că românii pot avea și alt profil social. Spectacolele semnate de către Tudor Gheorghe depășesc cadrul artistic, punând în mișcare, simultan, mintea și sufletul spectatorului. De aceea, poate, biletele se vând ca pâinea
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
depășesc cadrul artistic, punând în mișcare, simultan, mintea și sufletul spectatorului. De aceea, poate, biletele se vând ca pâinea caldă și oamenii pleacă acasă mulțumiți, cu un zâmbet discret sau cu o lacrimă în colțul inimii. L-am invitat pe Maestrul Tudor Gheorghe „La masa Adevărului și Sincerității sau Realismului (iar nu a Tăcerii)” pentru a ne reaminti de „România veche”, de valorile pe care a fost construită. Așadar, am trecut „România nouă” prin filtrele celei „vechi”, într-un exercițiu menit
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]